271 matches
-
n.n.] a trecut mai apoi la Părinții Bisericii, care l-au transformat într-un stâlp al teologiei creștine. Iconoclasmul se fondează pe faptul că orice figură, și în special o figură umană, o figură făcută de mâna omului, este o necuviință și o blasfemie. (Besançon 27)43. Iată un dublu atac iconoclast - grec și vetero-testamentar − asupra reprezentării divinității, cu motivații contextuale diferite; tendința iconoclastă fusese deja contrazisă de Aristotel și de stoici, care "acceptau o interpretare morală a imaginilor, astfel încât doctrina
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului sfinției
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
locul de muncă 703, aș avea rugămintea de a răspunde la arzătoarea problemă: unde și cum vă putem găsi În intervalul amintit, și dacă nu sunteți plecat. Promitem să nu vă agasăm cu banalități și nici să vă invadăm cu necuviința de a vă nesocoti timpul sau alte atribuții: totul În limita posibilităților. Dacă apreciați că răspunsul nu ar putea sosi În Cluj până prin 1-2 aug., atunci vă rog mult de tot, să-mi scrieți pe adresa unchiului meu: Neculai Țanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
felul cum pune problema Dina Cocea în acest articol, acuzându-mă pe mine proprietara legală a acestor bunuri, lăsate mie prin testament de soțul meu N.D. Cocea și pe care le-am păstrat tocmai în vederea acestui scop de impietate și necuviință, iar brutala confiscare de către autorități este calificată un autentic act de cultură. Pentru a evita pe viitor de a mai fi acuzată de meschine intenții, declar că aș fi fericită să se realizeze casa memorială N.D. Cocea Regretabil și îngrijorător
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țară, o predau rudeniilor. Nu era zi să nu apară plutonierul Wilms, delegatul Gestapo-ului pe lângă grupul legionar, cu tot felul de reclamații și denunțuri. Se purta nepoliticos și brutal, iar bietul Petrașcu trebuia să suporte fără să crâcnească toate necuviințele acestui personaj sinistru, în 7 iulie 1941, sosește la Rostock un tren de 90 de legionari, sub comanda lui Mile Lefter. Erau legionari, care locuiau prin diferite orașe ale Germaniei. Probabil, în urma unui denunț de la București, au fost culeși de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984), Privilegiu (1987), unde C. revine la maniera scrierilor de debut, afișând aceeași rece detașare față de întâmplările narate, aceeași neimplicare în destinul personajelor, dar dovedind o forță epică, o putere de construcție nebănuită până acum. Și, pentru a confirma caracterul
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
un vis unic: Marea Unire. Odată cu Vacanța, C. revine la actualitate, punctând cu ironie existența unei societăți menite să creeze decalaje umilitoare între valoarea individului și recunoașterea sa publică, între statutul lui social și mizeria materială la care e condamnat. Necuviința oferă nu doar o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit ca tandrețea, București, 1997; Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Dulce Brigitte”, RL, 1969, 12; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
spune că la turci era un mare păcat ca un creștin să bată și să pedepsească pe un mahomedan. Din cauza aceasta domnii țineau un Beșli-agasi și cu mai mulți beșlii dintre tătari sau turci pentru pedepsirea turcilor când săvârșeau vreo necuviință. Pe la 1755, la Iași, exista un Turcagi- aga, care, împreună cu autoritățile locale, cerceta și punea la cale cazurile ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spiritul canoanelor și a legilor țării, ispravnicii erau povățuiți - în calitate de autoritate civilă - ca atunci „când va vedea vreun preot făcând ceea ce nu se cuvine chemării sale", să nu ia nici o măsură de la sine asupra lui, ci numai să facă cunoscută necuviința autorității bisericești, în drept a judeca și pedepsi; - când autoritatea bisericească voia a îndrepta lucrurile în localitate iar vreun locuitor nu se supunea povețelor bisericești, autoritatea civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
împărții și trupul meu de mi l-aș da să ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi folosește. Iubirea rabdă îndelung; iubirea se dăruie; ea nu invidiază; ea nu trufește, nu se îngâmfă; ea nu se poartă cu necuviință, nu-și caută pe ale sale, nu se întărâtă, nu-și ține în seamă răul, nu se bucură de nedreptate, ci de adevăr se bucură; pe toate le suferă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduiește, pe toate le
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
necunoscute, Școala înălțându-se albă, maiestuoasă. Am pătruns sfioasă înăuntru. Sunase de intrare în clase. Pe coridoare lungi, șiruri de fete cu gulerașele albe, scrobite, se îndreptau grăbite spre clase. Pedagoga șefă Ana Ivanovna Șerbanovici mustra o elevă pentru nu știu ce necuviință. De pe o scară de la etajul I cobora spre clasa noastră, cu un zâmbet bun, dar autoritar, profesoara mea de limbă română. Și am mai auzit o voce, care era a părintelui Alexandru Cristea, care ne chema în sala mare a
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
bărci putrezite”Evenimentul prezentat cel mai pe larg de Choniates este cucerirea Constantinopolului, 1204.Evenimentul din 1204 este, în viziunea lui, o pedeapsă divină aplicată poporului ales pentru păcatele sale, își critică și compatrioții; Constantinopolul era un oraș dominat de necuviință și desfrâu Critică reacțiile populației din împrejurimile Constantinopolului, spunând că ei se bucurau de necazurile locuitorilor capitalei.Existau nemulțumiri față de politica fiscală a Constantinopolului. Cauzele dezastrului sunt, în viziunea lui Choniates, erorile politice ale lui Manuel I, proasta administrare a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cu 35 de ani în urmă luptaseră pe front împotriva otomanilor. Neveridicitatea anumitor scene — mai ales a celor în care nu a avut controlul acțiunii — l-au nemulțumit profund pe Demetriade, care îi scria lui Nottara: "„...decât să am o necuviință, mai bine tac...”" Demetriade a creat însemnări de lucru, ce conțineau și necesitățile filmării, pentru fiecare zi, din care s-au păstrat câteva. Astfel s-a putut reconstitui un calendar parțial al filmărilor: 8 aprilie — „Valea Plângerii”, 12 aprilie — un
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
care a colaborat. Junimist convins, susținea că estetica este strâns legată de etică, susținând imposibilitatea separării frumosului de bine, iar arta o privea ca pe un act moral și combătea cu asprime în cronicile sale din "Timpul" tot ceea ce considera "necuviințe estetice". A debutat în literatura română ca dramaturg cu piesa "Fata de birău", în anul 1871, iar un an mai târziu îi scria lui Iacob Negruzzi: "Am o dispoziție deosebită pentru arta dramatică", iar încrezător în această dispoziție a scris
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
sosit aici primele călugărițe trimise de la Mănăstirea Agapia; ele au locuit câțiva ani alături de bolnavi. Conviețuirea cu bolnavii a fost dificilă, maicile plângându-se că bolnavii le batjocoreau cu vorbe murdare, le loveau cu bulgări, tulburau slujbele, făcând multe alte necuviințe. Maicile de la Agafton au cerut în instanță evacuarea bolnavilor din mănăstire. Deoarece era vorba de un caz umanitar, în chiliile călugărițelor locuind la acel moment 172 de bolnavi, din care 110 erau cronici nerecuperabili, neuropsihici și alcoolici, 50 imobilizați la
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
alți duci și conți, a schițat gestul de a se așeza pe tron, nemulțumit că împăratul ședea, în timp ce ei toți stăteau în picioare în fața sa, de parcă ar fi fost servitori nu nobili de seamă; fapta a fost interpretată ca o necuviință, iar năvalnicul gentilom l-a calificat pe împărat drept țărănoi. A fost nevoie de intervenția lui Balduin de Flandra și de toată diplomația împăratului pentru a se evita un incident neplăcut. Conflictele se succedau unul după altul, aristocrații occidentali nu
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
pe scaun, nu s-a atins de mâncare și și-a lins farfuria. Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei, un văr îndepărtat al Țarului, a scris în jurnal că Țarina a fost nerezonabilă deoarece "Olga n-avea ce face". În ciuda necuviinței sale ocazionale, Olga, la fel ca restul familiei, îl iubea pe mult-așteptatul moștenitor Țareviciul Alexei numit în familie "Baby". Băiatul suferea adesea de atacuri de hemofilie iar de câteva ori a fost aproape de moarte. Olga avea părul castaniu-deschis, ochi albaștri
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
să zic că amenințările cu televiziunea, „reclamatiile", judecată, etc, sunt total inutile. Nu există medic care să se sinchisească de așa ceva. Nu există medic de la UPU, sau de pe alte secții, pe care să-l doară la genunchi de urmările unei necuviințe sau chiar al unui malpraxis cu consecințe grave! Pentru că Colegiul Medicilor e o familie. În plus, privind departe, că medicii noștri spre Occident, să nu uităm că medicii de acolo nu dau motive pacienților să se comporte așa cum se comportă
Pacient, răspuns ULUITOR pentru doctorița Mirela Nițu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101935_a_103227]
-
cel mai abject și mai vulgar, la adresa monarhiei. Capitolul trei a fost tăcerea. 70-80% din populația României de azi nu știe aproape nimic sau are idei complet greșite despre monarhie. Capitolul patru, o dată cu 1990, a însemnat un nou val de necuviințe, deoarece a fost văzut ca un potențial adversar. Bine că acum suntem invitați să regândim trecutul nostru, să vedem rolul real al monarhiei și al regelui și să ne amintim că, atâta timp cât a avut regim monarhic, România a fost parte
La Mulți Ani, sănătate și viață lungă, Dinu Giurescu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105768_a_107060]
-
Menuhin scrie „pentru mine, Enescu va rămâne întotdeauna una dintre minunile lumii”, un Arthur Rubinstein spune „Enescu stăpânea întreaga paletă a componisticii” sau un Festival care poartă numele compozitorului a devenit efigie muzicală internațională, „reevaluările” unor denigratori ce-și permit necuviințe - ca să fim civilizați - nu fac decât să-i descalifice. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât renumele internațional a lui George Enescu se bucură de tot mai multă recunoaștere peste hotare.
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]