975 matches
-
neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
ea, prin Duhul Lui cel Sfânt, adăugând Trupului Său noi mădulare. De asemenea, puterea sacramentală, sfințită și sfințitoare a Bisericii izvorăște tot prin puterea lui Iisus Hristos Cel sălășluit în ea prin Duhul Sfânt. Euharistia și Biserica sunt două realități nedespărțite, într-o continuă și indisolubilă legătură, una implicând-o pe cealaltă, una fiind condiție a celeilalte, iar în amândouă este prezent Același Iisus Hristos prin Trupul Lui, deplin pnevmatizat, atrăgând toate mădularele și membrele Sale spre înălțimea la care se
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
zi de zi cel puțin o săptămână, însă gândurile sale vinovate însoțeau pașii necunoscutului în cămașă roșie. A mai fost în timpul studenției cu Halil la munte, însă nu locuiau în aceeași cameră - era prea periculos. Acum va sta cu Mircea nedespărțiți atâtea zile. Timpul trecea greu, însă mai erau câteva minute și trebuia să sosească trenul de Galați, numai dacă nu avea cumva întârziere. L-a zărit de departe cum se apropia de peronul său. Trenul lui Mircea trăsese în partea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
pângărească și roba de iubire să nu o murdărească? Doar unii ne-au lăsat imaculați... Mereu se-ntreabă ce s-a întâmplat...Dar nu văd oare toți că s-au schimbat? Măsura noastră e aceeași și ritmul e la fel...Nedespărțiți trohei legați ce-atâtea vieți au alineat și-un început preaminunat le-au dat, acum se-neacă crud și sugrumat în aspre și reci lacuri de uitare! De am tăcea și-ar construi un turn păgân și ar uita ce
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
albastră. Nu știu unde se sfârșește cerul și unde începe oceanul. Sunete diferite îmi inundă auzul. Pare a fi o orchestră ce își acordă instrumentele. Privesc în dreapta. Câteva capete ies din albastru și străpung albastru: Maria, Christa, Ruth, grupul acela numeros și nedespărțit ca și cum ar fi frați siamezi. Îmi fac cu mâna. Le întorc salutul prin același gest, bucuroasă că nu sunt nevoită să spun: Guten Morgen Deutschland, Schweiz, Österreich... Sunetele din stânga par mai grave. Se rostogolesc până la mine și disting un „Dobroe
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
albastră. Nu știu unde se sfârșește cerul și unde începe oceanul. Sunete diferite îmi inundă auzul. Pare a fi o orchestră ce își acordă instrumentele.Privesc în dreapta. Câteva capete ies din albastru și străpung albastru: Maria, Christa, Ruth, grupul acela numeros și nedespărțit ca și cum ar fi frați siamezi. Îmi fac cu mâna. Le întorc salutul prin același gest, bucuroasă că nu sunt nevoită să spun: Guten Morgen Deutschland, Schweiz, Österreich...Sunetele din stânga par mai grave. Se rostogolesc până la mine și disting un „Dobroe
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Voi m-ați dus de-acasă!”, „Studenții! Noi suntem cu voi!” (cred,că de teamă, că nu-l vor auzi comuniștii, răgușise.) A venit la mine, ne-am cunoscut, cum s-ar zice „mai oficial”, și de atunci suntem prieteni nedespărțiți. Din martie, Iacob locuiește în „Bojdeuca mea” așa, ca am avut prilejul să-l cunosc foarte bine. Mi-a povestit, că a avut parte în anii de studii de o educație comsomolistă, dar cu toate acestea este un român înflăcărat
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
Dialogul trebuie să fie calea de depășire a conflictelor, a neînțelegerilor și a suspiciunilor create în trecut; 3. Conlucrarea dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română, la fel ca cea dintre Ortodoxie și Catolicism, se poate baza pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă; 4. Dialogul
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
mărturisitori ai păcii și ai reconcilierii. 3. Relațiile noastre trebuie să fie oglinda comuniunii adevărate și profunde în Iisus Hristos, comuniune care, fără să fie deplină, există deja între noi. Recunoaștem, de fapt, cu bucurie, că avem împreună Tradiția Bisericii nedespărțite, centrată pe Taina Euharistiei, despre care dau mărturie sfinții pe care noi îi avem în comun în calendarele noastre. Pe de altă parte, numeroșii mărturisitori ai credinței în vremurile de opresiune și de persecuție din secolul ce s-a scurs
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
după sacrificiul său. Biserica a considerat dintotdeauna pe mucenici că sunt împreună cu Iisus Hristos și, în acest mod, memoria și toate ale lor au devenit un tezaur de mare preț al ei. Mucenicul este și din acest punct de vedere nedespărțit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cinstit cu multă venerație de credincioși. În martiriul Sfântului Policarp al Smirnei se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
ajutor familiei mele atunci când unul dintre părinți ne va părăsi...? Imi este frică. O frică de care nu scap nici o secundă, nici atunci când trupul își cere odihna nopții... Somnul nu se mai prinde de mine, iar liniștea care era prietena nedespărțită sufletului meu, a dispărut deodată, lăsând locul grijii și gândurilor grele... Fiecare clipă este umbrită de acest gând și oricât aș încerca să-l alung, el se întoarce cu încăpățânare și se infiltrează în fiecare fibră a ființei mele... Nu
O UMBRĂ... FĂRĂ LACRIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350523_a_351852]
-
să-i dăm pâine cu untură! - îi trecu prin minte ștrengarului. Zis și făcut.Ce se mai lingea pe bot năzdrăvanul! Zilele treceau pe rând iar Nero creștea văzând cu ochii. Părinții îl acceptaseră la casa lor. Cei trei erau nedespărțiți. Mergeau pe deal după flori, iar când se făceau ciupercile alergau de pe o văgăună pe alta. Nero, cu plasa de gât, alerga sprinten de la unul la altul ca să-i pună ciupercile adunate în plasă. Era totul o veselie și o
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
și le lingea mânuțele. Devenise protectorul lor, se bucura și plângea alături de ei. De la un timp se învățase să sară gardul noaptea când simțea câte o cățelușă prin apropiere. Zilele se scurgeau una după alta, iar cei trei prieteni erau nedespărțiți. Toată lumea era a lor. Dar vai! Cum nu todeauna toate merg bine trebuia să se întâmple și o nenorocire. Astfel într-una din zile Nero își prinse piciorul din față între ulucile gardului. Cum să scoată bieții copii laba câinelui
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
bâlbâială apărea numai în momentele de intensă emoție. Probabil ezitase mult înainte de a mă invita la dans. De altfel, era un defect care îi dădea un farmec în plus, fără el ar fi fost perfecțiunea întruchipată. Câteva săptămâni am fost nedespărțiți. Numai cine a iubit cu adevărat poate recunoaște starea de beatitudine care mă cuprindea imediat ce o lăsam în fața casei. Descopeream în fiecare moment un lucru nou, care îmi plăcea mai mult decât cele de până atunci. Nici unul dintre noi nu
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
anume al lui manierat de a invita o fată la dans, înclinând ușor capul cu mâna întinsă dar cu ochii ațintiți asupra ei. Lăură venea rar la discotecă. Îl cunoscuse pe Roși prin intermediul unor prieteni și de atunci au fost nedespărțiți. În pauza mare, el traversa stradă de la Liceul de Filologie la noi la Nicolae Bălcescu, urcă până la ultimul etaj 3 la clasa noastră și se întâlnea cu Lăură. Uneori când ieșeam mai devreme în pauza mare, Lăură mergea la geam
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
și calculatorul. Atunci când mă odihnesc sau privesc la televizor am în față imaginea plopilor de lângă stradă. Un plop mare și stufos începând cu primăvara până toamna târziu este fundalul meu permanent. Aici am văzut o familie de guguștiuci care sunt nedespărțiți mai tot timpul. Atunci când plopul este dezgolit de frunze familia simplă se reunea în pereche. Se așezau pe aceeași creangă și stăteau cioc în cioc minute bune. Apoi se despart, dar se apropie de cuibul lor situat între ramurile cele
SINGURĂTATEA GUGUŞTIUCULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351291_a_352620]
-
Ca bolile să nu m-atingă, Dar ce magie să mai fac Iubirea mea să nu se stingă? Mergând prin viață în același pas Prin dragoste să fim uniți, De-a lungul anilor ce ne-au rămas Să fim mereu nedespărțiți. Referință Bibliografică: Doar tu știi! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 344, Anul I, 10 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOAR TU ŞTII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351511_a_352840]
-
sufletul credinciosului: „Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din Sion” (Ps. 49, 2). Frumusețea Domnului este nedespărțită de măreția și puterea Sa: „Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le viața dumnezeiască: „Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună! Aceasta este ca mirul pe cap
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este și o mărturisire de credință. La Sfânta Liturghie - când preotul spune: „să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să mărturisim” credincioșii răspund: „Pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită”. Alte cântări sau pricesne străine de ortodoxie, cum ar fi: Înaintea ta Isus iubit - unde se spune că „în mine nimic nu e bun, tot ce am făcut e rău” aș veni și aș contracara cu o cântare ortodoxă: „Chipul
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
chestiune de „logică perfectă”. ...Peste ani și ani, în mult prea căldurosul Israel, am plecat cu Ștefan într-o Sâmbătă − care acolo era pentru noi ca și o Duminică −, la Biserica din Yerușalaim. Eu eram, ca de obicei, și cu nedespărțita mea agendă în mână, în care-mi notam „inspirațiile” de moment, ce mă năvăleau peste tot pe unde mă prindea clipa de liniște, dar în special în mașinile cu care călătoream cei 50 de kilometri poate, spre Cetatea lui David
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
li s-a spus să nu mai vină la lucru din ziua următoare. Ca să arate celorlalți cât sunt de uniți au plecat cu toții. Toți erau din Șoldănești un sat din vecinătatea orașului. După acest conflict Beldie și Linte au devenit nedespărțiți. Cine era Linte? Linte era din oraș, adică mai bine spus locuia în oraș, la un fel de unchi al său care era activist de partid. Acesta fiind mai mult plecat pe teren, Linte avea toata locuința activistului Jurcă la
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
un folos oarecare pentru cultivarea sufletului. După cum boiangiii pregătesc mai întâi cu oarecare operații obiectul care are să primească vopseaua, iar în urmă îl colorează, purpuriu sau altfel, tot așa și noi, dacă voim ca slava binelui să rămână tot timpul nedespărțită de noi, să ascultăm învățăturile sfinte și de taină după ce am fost inițiați mai întâi în literatura profană. După ce ne-am obișnuit să privim soarele în apă, putem să ne îndreptăm privirile și spre lumina lui. Așadar, dacă există vre
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]