496 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > ASTĂZI VĂ URĂSC BĂRBAȚI Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului astăzi vă urăsc bărbați astăzi vă urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă din așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsa timpului vă urăsc pentru că aveți nevoie de
ASTĂZI VĂ URĂSC BĂRBAȚI de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375603_a_376932]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ASTĂZI VĂ URĂSC BĂRBAȚI Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului astăzi vă urăsc bărbați astăzi vă urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă trezite în așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsa timpului vă urăsc pentru că aveți nevoie
ASTĂZI VĂ URĂSC BĂRBAȚI de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375630_a_376959]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > ASTĂZI VA URĂSC BĂRBAȚI Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului astăzi va urăsc bărbați astăzi va urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă trezite în așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsă timpului va urăsc pentru că aveți nevoie
ASTAZI VA URASC BARBATI de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375631_a_376960]
-
Cânta întruna ca și când, De-ar fi tăcut, pământul Și cerul, soarele în loc S-ar fi oprit și raznă, Prăpăd s-ar fi făcut și foc Fără măiastra-i caznă. Dar frânt ca frunza în furtuni Și-n vijelii vrăjmașe, Brotacul nedormit de luni, Știind că patimaș e, Și mic și el, cum și tu ești, Și cum te știu și sufăr, La limitele-i brotăcești, Pe frunza unui nufăr A adormit și a dormit Pe-al lujerului umăr, Nopți după nopți
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
fresca din tinda bisericii din comuna sa natală, cu Isus răstignit pe Cruce. Lăietele îl recunoscu și ieși întins spre el. - Ce-i cu dumneata, boierule? Te-ai rătăcit? Intră în casă că ți-o fi frig ș-ai fi nedormit și ud la picioare, continuă lăietele Mihai, stăpânul și judecătorul țiganilor din șatra lui. - Am fugit de la armată și-ți cer găzduire. Nu vreau să mor ca un câine pe pământurile astea, așa, că... vrea Mareșalul. Țara mea și-a
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
recunoștea că ține la nevasta lui...ca la ochii din cap...dar o mai culca cu fața la podea...în lovituri de bocanc...” Să nu uite ce-i respectul! Să tremure și-n somn de frica rumânului ei!” Măcinat de alcool, nopți nedormite, altercații...i l-au adus într-o dimineață...țeapăn. A rămas Raveca, înainte de 40 de ani...cu casele...fiul...mulți bani...vreo 300 de oi...și o armata de ciobani în subordine. Era o femeie aprigă, severă...însă fiul era
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
pe patul de suferință cu înlocuirea terapiei adecvate și cu ajutorul Cuvantului lui Dumnezeu, zilnic îi transmiteam gândire pozitivă prin care fața ei crispată de durere se însenina. Bucuria mi-a fost imensă când după multe luni, zile și chiar nopți nedormite începuse să mă înțeleagă și să coopereze motoric cât și psihic. Dintr-o dată în inima ei se născuse dorința de a trăi și de a comunica cu cei din jur. Într-o zi intrând în camera dânsei, am auzit o
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
amintit de filmele lui Tarkovski, cu tavanele lui îmbibate în apă, filme pe care le văzusem la Cinemateca din București, înainte ca aceasta să se fi mutat la Eforie. Luând-o în brațe am încercat să o calmez. Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă i se mai scurgeau pe obraji. Spaima de a fi dată în judecată încă i se mai citea pe chip. Era, într-adevăr, o situație dramatică. Mi-am lipit obrazul de obrazul ei, strivindu
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
vreme în viața fiecăruia dintre noi când începe numărătoarea inversă, și-atunci să vedem pe unde ne scoatem cămașă! Dar nu fac nimic și uite că m-a găsit dimineața asta ascunsădupă vreun vis alb, după secunde indecise, după nopți nedormite, după regrete și resemnare. Cel mai las om este cel care simte, care vrea, care visează, care își imaginează iubirea, dar îi este frică. Frică de a vorbi. Ce om ar avea sufletul neted, fără răni, fără cuvinte nerostite? Până
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
chiar rău. Era copil drăguț, blonduț, cu ochii albaștri, aproape ca ai mei, tenul însă alb, nu tuciuriu și obrajii cu câteva pistrui. Poate atunci chiar ei au fost pentru mine, farmecul lui. L-am privit îndelung, însă cum eram nedormită și mai ales de pe drum, nu prea am fost, ca de obicei, vorbăreață, și nici nu am știut cum să-l alint și ce să-i spun. Uneori, mă blocam pur și simplu, mai ales când, fie și numai întâmplător
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
drapelul îndoliat la moartea vreunui dintre foștii sau actualii profesori și elevi ai săi și ne întrebam nedumeriți ce s-a putut întâmpla. ) (Dirigintele nostru) a venit în clasă în ținută de doliu, cu ochii înroșiți, ca după o noapte nedormită. După câteva momente de grea așteptare, ne-a spus doar atât: ”- Un minut de reculegere!” Cu capul în piept, ca și cum ar fi vrut să-și aducă aminte de ceva, cu frumoasa lui voce de bas, care gâlgâia de durere, cu
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
mulțumesc, iubită mamă, Că m-ai crescut, m-ai îngrijit! Eu știu că uneori te supăr, Dar, ne-ncetat, tu m-ai iubit! Eu te-am văzut plângând cu jale Când, grav bolnav, am fost la pat. În nopți întregi tu, nedormită, Durerile mi-ai alinat. M-ai învățat ce-i poezia, În lumea basmului m-ai dus, Iar toate hainele frumoase Tu ai muncit și mi-ai adus. Din mâna ta am luat creionul Și-am scris, apoi am socotit, Cu-
CU PLECĂCIUNE, FEMEIE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345531_a_346860]
-
dormitorul nostru, îmbrățișându-ne și sărutându-ne ca doi porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
capăt al firului. - Da, desigur! Cu siguranță, o voi face! Acum voi închide.... Trebuie să plec, mămica.. Sărut-mâna! Emanuela a făcut repede un duș pentru a se răcori și a risipi oboseala. Se simțea răpusă, lipsită de putere, după noaptea nedormită și drumul destul de extenuant din cauza stării de rău avută. A ieșit de sub duș mult înviorată. S-a îmbrăcat lejer, într-un costum de bumbac de culoare roz, afară fiind deja foarte cald încă de dimineață. A pus mâna pe telefon
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
ceva se întâmplase cu el. Ea părea mai tânără, mai frumoasă decât își putea aduce el aminte. Și ce era cel mai ciudat, nu părea afectată de chinul separării lor relative din ultima perioadă. Era conștient că el arăta oribil, nedormit, neras, nemulțumit și pus pe ceartă. Cu toate acestea, ea nu mai exploda ca pe vremuri, nu ridica tonul și nici măcar nu păru să audă ce o întrebase, deși îl privise fix în ochi. În cele din urmă, trecu pe lângă
TABLOUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376391_a_377720]
-
watch?v=gvUg7KLAclA ” Ei, ce, muzicant vrei să fii, să cănți pe la prispe?”, zicea lumea. Mama și-a făcut emoții, cănd a auzit că noi câțiva băieți din sat, după ce terminăm școala de șapte ani, dorim să învățăm muzică. Nopți nedormite, perne ude de lacrimi vărsate în taină și ”oof-furile” izbucnite din adâncurile sufletului rănit al mamei, caracterizau acele grele momente în casa noastră. O vedeam dimineața cu ochii inflamați și privirile ei lungi, în care se putea citi dragostea nemărginită
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
nou șiraguri de cristale să te împobobesc în seara magnoliilor dar s-a dezlănțuit izvorul de sub pleoape și-am pierdut conturul obrajilor privindu-ți nuditatea m-am dus în fărâme de torturi plăcute unduirile tale suave îmbată nebăutul și-adoarme nedormitul primește floarea de lotus amanet la sărut și culcă-ți umbra pe braț de caldă lună plină să nu dispari cu enigma sufletului prinsă în palme de lucrător în lut căci statuie ajungi pe masa pribeagului cuvântător Referință Bibliografică: Cadou
CADOU de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371691_a_373020]
-
Acea caravană formată din poeții: Nicolae Dragoș, Ana Blandiana, Dan Verona, Ștefan ... VI. ASTĂZI VA URĂSC BĂRBAȚI, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016. astăzi va urăsc bărbați astăzi va urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă trezite în așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsă timpului vă urăsc pentru că aveți nevoie
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
cu primăverile anilor noștripretențioase, pasionale și rafinateatât de frumoase în singurătatea noastră ... VII. ASTĂZI VA URĂSC BĂRBAȚI, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. astăzi va urăsc bărbați astăzi va urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă trezite în așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsă timpului vă urăsc pentru că aveți nevoie
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
cu primăverile anilor noștripretențioase, pasionale și rafinateatât de frumoase în singurătatea noastră ... VIII. ASTĂZI VA URĂSC BĂRBAȚI, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016. astăzi va urăsc bărbați astăzi va urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă din așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsă timpului vă urăsc pentru că aveți nevoie de
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
de toate, soarele ne va zâmbi și nouă! Soneria începu să târăie, sigur venise Gabi. Mama Ioana deschise repede ușa, era intr-adevăr el, îmbrăcat cu halatul alb, venise în fugă pentru injecția lui Ionuț. Era tras la față, obosit, nedormit. - Sărut mâna și bună dimineața! Abia am reușit să scap, azi noapte m-au chemat de urgență, un accident urât de mașină, noroc că nu a murit nimeni, dar au venit cu traumatisme ce necesitau operații fără zăbavă. Sunt frânt
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
Se îmbrățișează în șoapte, Înfruntând lin orice teamă... Istoria e martoră dreaptă A celor ce-au scris-o prin ei, Cu viața ce le-a fost nedreaptă, Eroi ai zilelor de ieri!... Lacrimi înghețate se preling, Pe-ai țării obraji nedormiți, Cu mângâieri, speranțe-i ating, Cei ce-azi luptă neobosiți!... ~ Cristina P.Korys ~ 2 august 2016. Referință Bibliografică: Lacrimi curg pe-ai țării obraji... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02 august 2016. Drepturi
LACRIMI CURG PE-AI ŢĂRII OBRAJI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374154_a_375483]
-
privesc, închid în mine plasma tăcerilor să le învăț reînvăț farmecul. Să urci în caruselul timpului cu bocancii necurățați, e ca un gest al clovnului care-și pictează buzele mai largi tot mai largi. Păcăleala se așterne pe umbrele nopților nedormite. Fastul circului anunță prin cornul înfundat, noua zi. Dimineața își taie răsăritul într-un strigăt scurt de pasăre. Se atinge pământul cu vârful bont al creionului colorat, se rotunjește păcăleala. Cercurile zboară. Omul, cu zâmbetul înghețat larg, tot mai larg
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
ne-am grupat lângă tânăra care flutura steagul tricolor pentru a se aduna tot grupul. Primele poze le-am făcut sub tricolor. Bucuria de a fi ajuns la destinație strălucea în ochii tuturor. Nici urmă de oboseală după o noapte nedormită! Pe fețe se putea citea fericire și nerăbdare iar obrajii erau îmbujorați ca ai copiilor care așteaptă să primească daruri. Pentru o clipă privirea mi s-a oprit pe fața fiecăruia dintre acei care-mi vor fi tovarăși de drum
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
și se oamenii ce locuiau aici. Aceasta este imaginea mea cea mai desăvârșită pe care mi-l aduce aminte pe bunicul, moș Costache, un țăran de prin împrejurimile comunei Scorțaru-Nou. Când se trezea dimineața mi se părea uneori obosit și nedormit. Avea unele probleme de sănătate. Buimăcit alteori lumina dimineții, ne citea pe nemâncate dintr-o carte veche și groasă. Noi așteptam să ne citească povești, însă ușor constatam că acestea erau un fel de rugăciuni. Ne punea de cele mai multe ori
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]