951 matches
-
diplomatică declarația asta, adică afectează ea, irită...? Mihai-Răzvan Ungureanu: Relațiile diplomatice dintre România și Rusia? Carol Sebastian: Exact. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Carol Sebastian: Atunci, hai să mai declarăm ce? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar pe dumneavoastră v-a deranjat ceva, v-a nedumerit ceva acolo? Carol Sebastian: Nu, dar dumneavoastră sunteți adesea în emisiuni, și nu mai vorbesc de scena diplomatică și de scena publică, extrem de impenetrabil ca limbaj. Atât de impenetrabil în limbaj, atât de sofisticat, încât te întrebi... Mihai-Răzvan Ungureanu: E
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dar cum să viu dacă nu spui când și la ce oră?'" "Dar ce rost are formalismul ăsta? zise ea. Vino când vrei, sînteți doar prieteni. Dai un telefon să vezi dacă sîntem acasă și poți veni imediat. Petrică era nedumerit, ține mult la dumneata și mi-a spus: du-te tu pe ia el și invită-l." " Da, doamnă, o să vin cu plăcere... Nu știam... În fine... Doriți o cafea?..." Și mă ridicai și intrai în bucătărie. Ceva nu era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi încercat să-i dea sfaturi; Petea se arătă și el concesiv, ba chiar cunoscător al unor realități... "Vezi că pe urmă tu rămâi aici singură cu el, cu noi..." zise el. "Dar ce s-a întîmplat?!'' murmurai eu nedumerit "Mai întrebi ce s-a întîmplat? zise Matilda. Mai întrebi ce s-a întîmplat? repetă ea cu voce crescută. Mai întrebi ce s-a întîmplat?"' reluă paroxistic. Da confirmai eu senin, ce s-a întîmplat?" și vrusei să-i întreb
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Simțeau că trăiesc în mod firesc torturîndu-mă pe mine și aveau surâsuri fine, când de fiecare dată protestam: dar am mai făcut aceste declarații de sute de ori. Sau: vă cred, și eu dacă ași fi în locul dumneavoastră ași fi nedumerit de această scrisoare și ași pune aceleași întrebări. Dar vă declar totuși că nu se ascunde nimic în acele cuvinte că a fost o glumă absurdă, neverosimilă, stupidă, de studenți. Nici o fibră nu se mișca pe obrazul anchetatorului. Și continua
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și el se purta frumos cu ea, dar... Ascundea multe acest dar, însă am înțeles că mica ei ființă se apăra bine, era veselă, mânca și dormea bine și încetul cu încetul se blindase împotriva a ceea ce la început o nedumerise, ca nu mai putea să se încreadă în întregime în dragostea mamei, se îndepărta de ea, încolțeau în inima ei singurătatea și independența, sentimente premature, dar nu apăsătoare, ba chiar îi plăceau, începuse să fie obraznică și încăpățînată, își retrăgea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
350. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după câte ne dăm seama, în fața unui scriitor care nu a încetat să nedumerească naturile conformiste, să seducă spiritele avide de ludic și ironie și, mai cu seamă, să se plaseze într-un izbitor contrast cu spiritul dominant al poeziei românești de până la el, un spirit mai degrabă ceremonios, avid de decorativism și de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai mari indici, fiind urmate de câteva țări emergente. Discrepanțele umane atât de mari, într-o lume în care se vorbește des de progrese și descoperiri în medicină, psihosociologie și alte domenii, care singularizează omul modern față de oamenii epocilor anterioare, nedumeresc. În acest sens, ne vin în minte observațiile lui H. Arendt, care dezvăluia sursele totalitarismelor și crizelor însoțitoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (3, îndeosebi partea a treia, Totalitarismul). Iar multipolarismul și multicivilizaționismul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Liana Tugearu De la sfârșitul primăverii și până la începutul iernii, genul de dans contemporan din România nu ne-a dat răgazul să vegetăm. Ne-a încântat, ne-a nedumerit sau ne-a iritat, dar timp să ne lenevim spiritual nu ne-a lăsat, din luna mai și până la sfârșitul lui noiembrie. în mai, Visele călătorului de pe Titanic, în iunie Terrains Fertiles I, în iulie, Explore Dance Festival, în august
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
Vestea intrării în PSD a vedetei de televiziune Gabriela Vrânceanu Firea a fost întâmpinată cu diverse comentarii, din partea mai multor politicieni români Astfel, deputatul PDL Sever Voinescu, se arată nedumerit de faptul că agențiile de presă din România tratează anunțul privind intrarea Gabrielei Vrânceanu Firea în PSD ca o știre, întrucât este prea ”ofilită” "Agențiile anunță știrea că Gabriela Firea s-a înscris azi în PSD. Sînt un pic nedumerit
Voinescu: E cam ofilită știrea cu Firea. Becali: O văd pe Firea pe orice podium din politică () [Corola-journal/Journalistic/42181_a_43506]
-
În cameră, ia loc pe un scaun și lasă la iveală o copită cînd se așează picior peste picior. — Arăți ca un cur, spune Diavolul-băiat. — Mulțumesc, Majestate, șoptește Wakefield cu o voce tremurătoare. Asta e opera ta? — Deloc, sînt la fel de nedumerit ca și tine. Se pare că nu sîntem singuri. O urmă de zîmbet apare pe buzele uscate ale lui Wakefield cînd vede uimirea sinceră a Diavolului și sprîncenele lui stufoase Înălțate a Întrebare. Apoi Începe să chicotească, precum o fetișcană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mea, dar nu vroiai să te arăți. Întărâtat, prelungindu-mi starea, te doream furibund, însă bruneta sau mai bine zis sânii ei mă obsedau, amestecând viziunile. Merele ei dulci mă înăbușeau, se unduiau deasupra mea. Tu nu erai acolo... eram nedumerit, îmi lipseai ca substanță și, nervos că nu te găsesc unde trebuie, călărindu-mă, îmi percepeam bățul tremurând de încordare. Am rămas un răstimp într-un extaz nelămurit, cuprins de dorințe sfâșietoare, însă acea stare de admirație neînchipuită se îndepărta
?edin?a by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83735_a_85060]
-
Helen. Ce puteam să-i răspund? — Cum o cheamă? a continuat Helen. —Claire încă nu s-a hotărât asupra unui nume, a zis mama. —Ba nu, m-am hotărât, am spus eu ca să le mai dau un motiv să fie nedumerite. M-am uitat la mama. M-am decis s-o botez ca pe mama ta. —Cum? a urlat Helen oripilată. Nu poți să-i spui Buni Maguire. Ăsta nu e nume de copil. Nu, Helen, am zis obosită. O s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
buncăr cu tipi ciudați care au propria gardă civilă. O să vă împușc și o să vă omor. M-ați înțeles? Acum o să mă dau înapoi încet, cu arma mea bine antrenată ațintită spre voi și voi o să stați acolo unde sunteți, nedumeriți, dar ascultători. Așa au făcut. Îmi tot învârteam arma înspre ei, repetând: Armă. Cu care să vă omor. Armă. Foarte periculoasă. Am tot dat înapoi, de-a lungul afurisitei de peluze interminabile, în sfârșit la doi pași de poartă. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
desigur că vom face. —E drăguț din partea lor că pleacă devreme, a zis Teenie. Pentru că acum putem să vorbim despre ei. Deci, ce părere are fiecare despre asta? Părerile erau împărțite. Se vedea că Bărbații Adevărați de ordinul doi erau nedumeriți pentru că Jacqui n-avea sâni. Dar cel puțin era blondă. Cam tot restul lumii, în schimb, era în culmea încântării. Brooke și-a împletit degetele, cu o strălucire în ochi. —E adorabil. Dragostea adevărată i se poate întâmpla oricui. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
tu ești scara mea spre cer...1 —...prin aceasta îți jur loialitate, încredere, credință și că nu voi lăsa să apară între noi mecanisme repetitive pasiv-agresive... —...și dacă auzi forfotă în tufișuri, nu te teme... Fruntea tatei se încrețise. Era nedumerit. Nu e toată treaba puțin cam... cum ziceți voi? —Mângâietor-delicată, i-a șoptit Jacqui sonor din rândul din spate. —Așa, mângâietor-delicată. Apoi și-a dat seama că persoana care vorbise era Jacqui și, stânjenit, și-a lăsat capul în pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
biata Rosa unde o spălați când cada e plină de bere? — Nu în cada de la etaj, a rânjit Jake către ea. Ci în cada din grădină. Cea pe care am găsit-o la groapa de gunoi. Mama lui Alice era nedumerită. —N-am văzut nici o cadă în grădină. E în spatele casei, a bolborosit Alice. Cu toate că trebuie să spun că aveți o grămadă de WC-uri vechi și de chiuvete în fața ușii de la intrare, a remarcat cu jovialitate doamna Duffield. Am numărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe care se vedeau inițialele ei. — Ce drăguț, a spus pe un ton chinuit doamna Duffield. Și-a strecurat inelul lângă diamantele Garrard și a întins mâna ca să admire efectul. Între timp, tatăl lui Alice, care detesta grădinăritul, se holba nedumerit la suportul de picioare pentru grădină, rezistent la apă, care era realizat din fâșii vechi de tapet. Ei îi cumpăraseră lui Jake niște romane de Umberto Eco. —E o glumă, înțelegi? l-a îmboldit mama lui Alice. Eco - te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o făcuse cadou Amanda. E curată, a adăugat el. De-acum se prinsese cum funcționa mașina de spălat. Dar faza cu călcatul era încă la anilumină de el. Politicos, Hugo a întors privirea când Alice și-a suflat nasul. Era nedumerit. Comportamentul femeii nu era deloc în acord cu ceea ce știa despre ea. Oamenii răi nu izbucnesc în lacrimi. Și nici fetele bune, dar îngâmfate. Stai jos, a îndemnat-o el, împingând grăbit restul de cărți către capătul canapelei negre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pericol. Dar Amanda n-a mai insistat. S-a dovedit că sunase din cu totul alte motive. — Ascultă, i-a ordonat ea înțepată. Trebuie să aranjez o ședință 1 cu Theo. —O ședință? Preț de-o clipă, Hugo a fost nedumerit; și l-a imaginat pe Theo în pantaloni trei sferturi, cu o șapcă de tweed și cu o pușcă sprijinită pe brațul grăsuț. După care și-a dat seama despre ce era vorba. — Vrei să spui că intenționezi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în buzunar. —Nici eu n-am înțeles la început, când am găsit chestia asta, a mârâit el, fluturând pe sub nasul lui Alice o bucată mototolită de material din bumbac alb. Alice s-a holbat la el. Mai întâi a fost nedumerită, apoi, recunoscând obiectul, inima a început să-i bată de să-i sară din piept. Era batista pe care Hugo i-o împrumutase când se întâlniseră în librărie. Probabil că Jake o găsise în mormanul cu rufe de spălat. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Neagră arătă Înainte spre o intrare În rețeaua vegetală. Mergem pe aici, În sus. Vaselină și Os-de-pește reușiseră să pună la loc poarta din verdeață. De aici Înainte, spuse Pată Neagră, o să mergem pe jos. Mai mergem? Prietenii mei erau nedumeriți. Ce puteau vedea mai mult de-atât? Ce era mai Încolo? Ei bine, În mod evident, ceva și mai și. Fără să pună la Îndoială autoritatea noului lider, Începură să-și croiască drum prin vegetația deasă a junglei, pășind În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Harry uitând să se mai prefacă bolnav. Cum așa? Reporterul Îi dădu niște răspunsuri eliptice. Cu cât Harry Îl chestiona mai mult, cu atât devenea mai reticent. Reporterul nu voia să-i spună mai mult de-atât. Harry era complet nedumerit. Intervenise vreo criză națională? Dădu drumul la televizor. Nimic. Oricare ar fi fost motivul, măcar nu avea nici o legătură cu el. 17tc "17" Încep să se producă miracoletc "Încep să se producă miracole" D e câteva zile, prietenii mei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Cum s-au petrecut lucrurile? - Păi... Începu Cosmin, neînțelegând ce voiau să afle, de fapt, cei patru. - Nu! Nu așa! strigă un alt cavaler, Înalt, cu plete castanii, ridicându-se sprinten și trăgându-și spada. Arată-ne! Cosmin era din ce În ce mai nedumerit, dar luă o sabie din panoplia de pe perete și așteptă. Cavalerul atacă la Început prin tatonări, cu lovituri piezișe laterale sau joase, apoi trecu la atac direct, la cap și umeri. Oană se mulțumise să pareze, dar, treptat, Își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înserare În acest punct În care lumea se unește cu negarea ei, adică infinitul. Și poate nici o altă Înserare la capătul lumii. 8. Răzbunareatc "8. Răzbunarea" 15 aprilie 1464, Albești pe Jijia M oș Onofrei ieși din casă și privi nedumerit la drumul care venea dinspre pădure și se ducea, prin verdele mătăsos al câmpiei, către malul Jijiei. Satul se zărea În depărtare, Învăluit parcă Într-o pâclă albăstrie. I se păruse că aude tropot de cal. Altădată se putea făli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mai bine de două mii de pași. Dar nici unul nu apucă să mai facă vreo mișcare. La semnalul lui Oan-san, cei douăzeci și cinci de arcași lansară săgețile. Atacul provocă panică, dar bandiții nu păreau să se retragă atât de ușor. Ceva Îi nedumerea În legătură cu armata din fața lor. Era prea fixă. Căpetenia ieși În fața oamenilor săi și strigă: - Un luptător al nostru contra unuia de-a vostru! Dacă al nostru Învinge, vă retrageți! Nu-i răspunse nimeni. Strigătul se auzi din nou. - E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]