332 matches
-
tubilor proximali și distali precum și al ansei Henle. Fiecare segment al tubilor îndeplinește funcții specializate, ca reabsorbția de sodiu, bicarbonat, fosfat, aminoacizi și apă sau secreția de potasiu și ioni de hidrogen. Vasele sanguine apar în țesutul interstițial lax din jurul nefronilor primitivi, sub acțiunea unor factori de creștere (VEGF și PDGF3), și ulterior formează glomerulii primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor vin în contact intim cu celulele epiteliale ale podocitelor și împreună alcătuiesc membrana bazală glomerulară, care acționează ca un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulare, controlate în timp și spațiu (3, 11): proliferarea celulară; diferențierea în tipuri celulare specifice (diverse epitelii, celule mesangiale, endotelii); morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (de ex., formarea tubului nefronic din celule nediferențiate sau ramificarea canalelor colectoare); 3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și PDGF factorul de creștere derivat din plachete (un mitogen pentru celulele mesangiale). 4. Experimental, s-a găsit că celulele neurale embrionare pot determina formarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și PDGF factorul de creștere derivat din plachete (un mitogen pentru celulele mesangiale). 4. Experimental, s-a găsit că celulele neurale embrionare pot determina formarea nefronilor în mesenchimul renal izolat, dar semnificația acestui fenomen pentru embriogeneză este neclară (Sariola et al., 1989). S-a mai observat că malformațiile renale se asociază frecvent cu defecte majore ale tubului neural. Fenomenele implicate în nefrogeneză sunt mediate și controlate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de transcripție care activează sau reprimă transcripția genelor secundare, care codifică factori de creștere sau alte molecule (de ex., molecule de adeziune). Genele factorilor de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se exprimă în blastemul metanefrogen înainte de formarea mugurelui ureteral și este necesară pentru formarea sa; prin factorul de transcripție pe care îl produce, reglează transcripția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fibroblastică 2 (FGF2) intervine în primele etape morfogenetice de conversie mesenchimală în țesut epitelial primitiv, la capătul ramificațiilor mugurelui ureteral. Este molecula candidat implicată în semnalizarea dintre mugure și mesenchim (11). Alți factori de creștere ce stimulează diferențierea mesenchimului în nefroni sunt Wnt-4 și Proteina-7 morfogenetică a osului. Există și factori de creștere sau citokine care inhibă nefrogeneza (5). De ex., TGF-b , LIF și TNF-a 7 care probabil induc apoptoza în epitelii. Ei pot interveni normal atunci când procesul de dezvoltare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
genei Pax-2 și deci stimularea proliferării celulelor epiteliale și nediferențierea lor (5). Este evident că gena PAX-2 intervine în ambele momente critice ale nefrogenezei, atât în formarea mugurelui ureteral, cât și în conversia mesenchim-epiteliu. În stadiile mai tardive ale diferențierii nefronului și formării glomerulului sunt exprimați alți factori de transcripție; WT-1 și c-myc sunt însă puternic exprimate în cursul formării podocitelor glomerulare; terminarea diferențierii celulelor epiteliale este marcată de represia genei PAX-2 fie de către WT-1, fie de alți factori. în anumite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unităților morfo-funcționale ale rinichiului. Tubii uriniferi sunt situați într-o cantitate relativ redusă de stromă conjunctivo-vasculară, care este implicată, de asemenea, în funcționalitatea rinichiului. Un tub urinifer este format din două componente distincte, cu origine embriologică diferită (vezi cap. Morfogeneză): nefronul, care realizează ultrafiltrarea sângelui și modificarea compoziției acestuia; tubul colector, care asigură absorbția apei și producerea urinei hipertone. Aceste componente realizează o histoarhitectonie caracteristică, organizată sub formă de: corticală, medulară externă (cu două componente bandă externă și bandă internă) și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formă de: corticală, medulară externă (cu două componente bandă externă și bandă internă) și medulară internă (fig. 2.5). Tubii uriniferi diferă în raport cu poziția diferitelor componente ale acestora în zonele descrise. Un rinichi conține în jur de 1,5 milioane nefroni. în funcție de caracteristicile structurii microscopice, de-a lungul unui nefron se pot descrie mai multe segmente. în mod clasic, au fost descrise următoarele segmente: glomerulul renal, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal. La aceste segmente ale nefronului se adaugă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
externă și bandă internă) și medulară internă (fig. 2.5). Tubii uriniferi diferă în raport cu poziția diferitelor componente ale acestora în zonele descrise. Un rinichi conține în jur de 1,5 milioane nefroni. în funcție de caracteristicile structurii microscopice, de-a lungul unui nefron se pot descrie mai multe segmente. în mod clasic, au fost descrise următoarele segmente: glomerulul renal, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal. La aceste segmente ale nefronului se adaugă tubii colectori (fără a face parte din nefron, prin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
5 milioane nefroni. în funcție de caracteristicile structurii microscopice, de-a lungul unui nefron se pot descrie mai multe segmente. în mod clasic, au fost descrise următoarele segmente: glomerulul renal, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal. La aceste segmente ale nefronului se adaugă tubii colectori (fără a face parte din nefron, prin originea embriologică diferită), în continuitate morfologică și corelație funcțională. în prezent, pentru standardizarea nomenclaturii, Renal Commission for the International Union of Physiological Sciences a propus următoarele segmente: tubul proximal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unui nefron se pot descrie mai multe segmente. în mod clasic, au fost descrise următoarele segmente: glomerulul renal, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal. La aceste segmente ale nefronului se adaugă tubii colectori (fără a face parte din nefron, prin originea embriologică diferită), în continuitate morfologică și corelație funcțională. în prezent, pentru standardizarea nomenclaturii, Renal Commission for the International Union of Physiological Sciences a propus următoarele segmente: tubul proximal, tubul intermediar, tubul distal și tubul colector. Fiecare dintre acestea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Commission for the International Union of Physiological Sciences a propus următoarele segmente: tubul proximal, tubul intermediar, tubul distal și tubul colector. Fiecare dintre acestea conține apoi două sau mai multe subsegmente. Rezultă astfel: corpusculul renal, situat la extremitatea proximală a nefronului, format din capsula Bowman și glomerul (ghemul capilar); tubul proximal, format din o parte contortă și o parte dreaptă, ce pătrunde în banda externă a medularei externe; tubul intermediar, format dintr-un segment descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
presiunea coloidosmotică a plasmei, plus presiunea din spațiul urinar. în procesul filtrării mai intervin: încărcarea electrică a materialului de filtrat, reglarea hemodinamicii glomerulare (prin celulele mesangiale) și reglarea fantelor de filtrare. B) CARACTERE GENERALE ALE CELULELOR TUBULARE De-a lungul nefronului și a tubului colector, indiferent de adaptarea celulelor la funcțiile pe care le îndeplinesc, există caracteristici comune: celulele epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
comună de formare a chiștilor (40). Acționând în această cale, policistinele ar putea avea un rol important în morfogeneza rinichiului, în așa-numitul proces de polaritate planară (de stabilire a poziției spațiale a diferitelor tipuri de celule epiteliale din structura nefronului), precum și în mecanismele de control ale proliferării celulare, dependente de contactul intercelular (Ward et al., 1996). Se crede că policistina 1 ar funcționa ca un receptor pentru un ligand necunoscut din matricea extracelulară care controlează sau mediază o cale de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
contactul intercelular (Ward et al., 1996). Se crede că policistina 1 ar funcționa ca un receptor pentru un ligand necunoscut din matricea extracelulară care controlează sau mediază o cale de semnalizare ce comunică celulelor epiteliale informația pozițională necesară în structura nefronului. în această cale ar acționa și policistina 2 (dar în aval de policistina 1). Mutația genei PKD 1 ar duce, prin absența policistinei 1, la pierderea funcției și deci la absența semnalului; acest fapt modifică programul de diferențiere celulară. în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în aceste proteine duc la formarea chiștilor. Ipoteza patogenică descrisă mai sus nu explică una din caracteristicile fundamentale ale ADPKD: deși toate celulele renale au mutația genei PKD 1 (în stare heterozigotă, An), chiștii se formează numai la 1-2% din nefroni, iar nefronii afectați au numai un anumit segment dilatat (Grantham et al., 1993). Acest proces, care începe uneori in utero, duce progresiv, în timp, la apariția (și creșterea) chiștilor. Nu se știe de ce marea majoritate a nefronilor nu prezintă o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
proteine duc la formarea chiștilor. Ipoteza patogenică descrisă mai sus nu explică una din caracteristicile fundamentale ale ADPKD: deși toate celulele renale au mutația genei PKD 1 (în stare heterozigotă, An), chiștii se formează numai la 1-2% din nefroni, iar nefronii afectați au numai un anumit segment dilatat (Grantham et al., 1993). Acest proces, care începe uneori in utero, duce progresiv, în timp, la apariția (și creșterea) chiștilor. Nu se știe de ce marea majoritate a nefronilor nu prezintă o tulburare morfogenetică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la 1-2% din nefroni, iar nefronii afectați au numai un anumit segment dilatat (Grantham et al., 1993). Acest proces, care începe uneori in utero, duce progresiv, în timp, la apariția (și creșterea) chiștilor. Nu se știe de ce marea majoritate a nefronilor nu prezintă o tulburare morfogenetică menită să ducă la formarea de chiști, deși celulele lor au gena mutantă. O explicație posibilă a fost propusă de Qian et al. (1996) și confirmată de Brasier și Henske (1997). Ea se bazează pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
genotipul aa care inițiază cistogeneza se produce într-o anumită celulă prin două mutații: una este moștenită de la unul din părinți (este germinală), iar a doua este somatică și deci produsă postnatal. Ipoteză celor două lovituri explică de ce numai unii nefroni sunt afectați, iar numărul lor este la început mic, precum și creșterea numărului celulelor afectate prin mutații somatice și deci a nefronilor afectați (precum și a severității bolii) odată cu vărsta . Modelul two-hits prin care se inițiază cistogeneza este susținut și de 6
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este germinală), iar a doua este somatică și deci produsă postnatal. Ipoteză celor două lovituri explică de ce numai unii nefroni sunt afectați, iar numărul lor este la început mic, precum și creșterea numărului celulelor afectate prin mutații somatice și deci a nefronilor afectați (precum și a severității bolii) odată cu vărsta . Modelul two-hits prin care se inițiază cistogeneza este susținut și de 6. în esență, se produce o conversie a celulelor epiteliale renale dintr-un epiteliu absorbant într-un epiteliu secretor (acumulând fluide în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
menținerii diferențierii celulare. Datorită acțiunii sale în aval pe calea de semnalizare, nu este necesară inactivarea ambelor alele, așa cum este cazul genei PKD 1 (28). Patogenia moleculară a ADPKD trebuie să explice, de asemenea, cum se produce pierderea gradată a nefronilor funcționali (non-chistici) și progresia spre IRC terminală. Acest fenomen a fost explicat inițial prin compresia chiștilor asupra parenchimului normal, asociată posibil și cu fenomene inflamatorii. Mai recent a fost invocată nefroscleroza (exacerbată de hipertensiune) și apoptoza. Intervenția apoptozei (descrisă în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulele epiteliale ale ductelor pancreatice, criptele intestinale, bronșiole, keratinocitele bazale ale pielii, crestele neurale, creier, plexurile neurale, medulosuprarenala, miocard, mușchiul neted vascular și stratul elastic al arterelor (36). În rinichi, policistinele se exprimă în celulele epiteliale renale din toate segmentele nefronilor (mai intens la făt decât la adult) și în cantitate mare în epiteliul chiștilor renali sau nonrenali; totuși, un procent de 20-30% chiști nu exprimă policistină. în ficat, policistinele sunt prezente în ductele biliare, mai ales la făt. în ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]