457 matches
-
săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
către Dumnezeu. Sfințirea este mai multdecât bucuria învierii, deoarece ea înseamnă o topire a sufletelorunul într-altul în Hristos ca o unire ce caracterizează Însăși SfântaTreime: „Așa cum noi suntem una, tot așa să fie și ei” (Ioan 17, 22).Bucuria negrăită este temelia unității Sfintei Treimi ca iubire<footnote Pr. prof. D. Stăniloae, Dogmatica, vol. I, București, 1978, p. 317. footnote>. O imagine în cartea „Păstorul lui Herma” arată că pietrele care se scoteaudin adânc, se potriveau atât de bine în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sa, Mântuitorul spusese ucenicilor în cuvântarea de după Cină: „Acestea vi le-am spus înpilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe fațăvă voi vesti despre Tatăl” (Ioan 16, 25). „Vestirea despre Tatăl” estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc. Înfricoșarea de „Atotputernicia” lui Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Faptele Apostolilor 2, 36). Neintrarea prin„Ușă”, nu va fi o „neputință”, ci o „vinovăție” a lumii (Ioan 16, 7-9),din care cauză nu va putea vedea pe Dumnezeu. Aceeași Luminălină a sfintei slave care îi umplea de bucurie apofatică, negrăită pecei dintâi oameni la arătarea lui Dumnezeu, i-a făcut după păcatul strămoșesc să se ascundă de la Fața lui Dumnezeu ca să nu moară,deoarece prin călcarea Cuvântului pierduseră „învierea” ca prezență a Duhului Sfânt în inimile lor<footnote Sfântul Chiril
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ușurare, dată de conștiința încetării tuturor durerilor,suferințelor sau neputințelor trupești, a depășirii imperfecțiunilor și nedeplinătăților lumii materiale și a ridicării, pentru totdeauna,deasupra lor. Despărțindu-se de trup, ca și cum s-ar dezbrăca de o haină, el„încearcă o bucurie negrăită și netălmăcită”<footnote Teognost, Despre făptuire, contemplație și preoție, în Filocalia, volumul 4, edițiaa II-a, Harisma, București, 1994, p. 290. footnote>, îl leapădă „fără în-tristare, îndreptându-se cu pace spre îngerul luminos și vesel carevine din înălțime și, străbătând
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
crească sub stea năzdrăvană./ Lumină sunt, inimă, rană6". Ceea ce se deschide nu dă nimic de văzut în ascunsul originar al ascunderii; nu se întrevede - nu ia trup - decât minunea devenirii, frumusețea ne-spusă a întrupării poetale: "o priveliște de noapte/ negrăită 7". Nu e acesta posibilul întredeschiderii, cel care - fără să se arate - arată spre ceea ce va fi? "Puterile păsărești au arătat în triunghiuri/ spre ținte luminoase 8"; ceea ce e arătat nu e văzut; nicio intenționalitate nu animă arătarea; pur și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre ființă și a rămânerii în ființarea pură: "oglindă călătoare, cer mobil" (Râul). Dialectică a unei răsfrângeri încrucișate pe un fundal brăzdat de alternante aparențe și apariții: Când repezi, când sticloase, și umede și rare,/ În orbul mării limpezi - tezaur negrăit -/ Răsfrângeri fără număr, pe rând au oglindit/ Multipla aparență și vecinica schimbare.//...// Și sus, prin golul nopții - mai trist și mai sever -/ Cetatea siderală în stricta-i descărnare/ Își dezvelește-n Număr vertebra ei de fier..." (Pytagora). Nu e totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschiderii și se stinge învăluit în nevăzutul prost al imaginii de sine. Drum care nu îndrumă ci ascunde "adevăratul chip al firii", astfel încât "nici sufletul tău nu ți-l vezi/ ce-n tine se învăluie-n tăcere"4. "Vălul/ ce negrăit acoperă"5 desparte vizibilul de invizibil; acoperindu-l pe acesta din urmă, îl propune pe cel dintâi ca singurul cu adevărat posibil. Mai mult: scoate invizibilul din dialectica manifestării; fiind acoperit, prin urmare de nevăzut, el nu există; lumea - inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
limbii sale materne 54. Contemporan cu el, și Lucian Blaga trăia de altfel în orizontul unei similare seducții generate de limba cu ale cărei metafore își înălțase schelele propriului sistem de gîndire: "Cîtă filozofie implicită într-o limbă. [...] O filozofie negrăit de nuanțată și plină de sensuri se găsește în articulația, în structura, în particulele, în vocabulele, în gramatica și în sinteza oricărei limbi"55. O poveste, răspîndită chiar de Noica, situa începuturile cercetării sale asupra rostului cuvintelor limbii române undeva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lu‑ mea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor umane este forțat, împins până spre punctul final, pentru a descrie negrăitul. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 33 6. Textul sacru și impunerea icoanei Studiile biblice moderne au fost influențate de preocuparea totuși relativ recentă pentru exactitatea istorică. Felul în care creștinii occidentali moderni aparținând unei tradiții post‑reformă privesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
oamenii ce poartă trup nu-i ataca gândul, ci fiind cu totul împreună cu lumina nematerială și părându-i-se că s-a făcut el însuși lumină, și uitând toată lumea, a ajuns plin de lacrimi și de bucurie și de veselie negrăită. Apoi mintea lui s-a înălțat la cer și a văzut altă lumină mai limpede decât cea care era aproape de el<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 242. footnote>. În Imnul 18, Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
și a văzut altă lumină mai limpede decât cea care era aproape de el<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 242. footnote>. În Imnul 18, Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele său duhovnicesc pentru că l-a îndrumat să descopere negrăite bucurii duhovnicești, și vorbește despre el ca despre un sfânt: Cine m-a călăuzit trăgându-mă spre aceste frumuseți? Cine m a ridicat din adâncul amăgirii lumii? Cine m-a despărțit de tată, de frați (Marcu 10, 29) și prieteni
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
a fi lumea. Rămâi în mine ca să pot deveni și eu vrednic de a rămâne în Tine, să fiu încredințat că Tu ești în mine. Binevoiește, o, Nevăzutule, de-a lua o formă în mine, ca văzând frumusețea Ta cea negrăită, să cuget la ea pururi și să pot uita toate lucrurile văzute. Dăruiește-mi slava pe care ți-a dăruit-o Ție Tatăl, o, Milostive, ca devenind asemănător Ție, din slugă să devin fiu al Tău, să rămân cu Tine
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ocup locul acela? Sunt și pururea mișcător în chip necircumscris - căci unde Mă vei căuta mergând, ca să Mă găsești acolo?<footnote Ibidem, p. 140. footnote>. În Imnul 22, Lumina continuă să se prezinte astfel: prin fire sunt cu neputință de negrăit, cu totul de nespus, de nerostit și de nerecunoscut pentru oameni și îngeri, și de neînțeles pentru orice altă ființă creată. Cunoaște numai cele ale tale sau, încă și mai bine, pe tine însuți și atunci vei cunoaște că Eu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
-i luminează toate facultățile sale. Lumina îl îmbracă pe Sfânt și-l cuprinde de strălucire: se îmbracă cu tot trupul și în întregime în Lumină, Care este însuși Hristos Dumnezeu, și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt dumnezeiesc strălucitor, și-și închid ochii nesuportând să vadă strălucirea neînțeleasă și neacoperită a veșmântului lor, încât își caută un loc ascuns, unde să se slobozească de multa povară a slavei<footnote Idem, Cartea discursurilor etice
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
slobozească de multa povară a slavei<footnote Idem, Cartea discursurilor etice. Discursul 4 , p. 215. footnote>. Participarea la lumina dumnezeirii nu se limitează la suflet sau la minte, ci trupul însuși participă deopotrivă la ea. Fixarea în lumină și cunoașterea negrăită a luminii se realizează în inimă. Lumina rămâne tainică și inexprimabilă, însă comunicabilă celor vrednici de ea: ce anume este ceea ce lucrează întru mine? Acel lucru pe care îl văd, dar nu îl pot spune. E un lucru cu neputință
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
fericire, frumusețe, pace și dulceață. Lumina este și o comunicare a dragostei în mod reciproc, căci harul dumnezeiesc se revelează ca lumină și se simte ca iubire revărsată în suflet. Ea aduce sufletului o bucurie nemăsurată și o voioșie de negrăit, sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
p. 236. footnote>. Cu Sfântul Simeon, mistica întunericului face loc misticii luminii. Norul văzut de Simeon nu este norul lui Moise, ci lumina Taborului. El vede un fel de nor foarte luminos, fără formă sau culoare, și plin de slava negrăită a lui Dumnezeu<footnote Nicolae Mladin, op. cit., p. 67. footnote>. Sfântul Simeon descrie astfel lumina îndumnezeitoare: Dumnezeu este lumină și contemplarea Sa este asemenea unei lumini Întrebând: ești Tu, Dumnezeul meu? Primește răspunsul: Da, Eu sunt Dumnezeul făcut Om pentru
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
său și pătrunzând încet-încet în mădularele sale și făcându-l și pe el pe de-a-ntregul foc și lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog apud Nicolae Mladin, op. cit., p. 67-68. footnote>. În Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pe de-a-ntregul foc și lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog apud Nicolae Mladin, op. cit., p. 67-68. footnote>. În Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal., 3, 17) cu tot trupul și în întregime în Lumina Care
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal., 3, 17) cu tot trupul și în întregime în Lumina Care este Însuși Hristos Dumnezeu, și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt dumnezeiesc strălucitor, și-și închid ochii nesuportând să vadă strălucirea neînțeleasă și neacoperită a veșmântului lor, încât își caută un loc ascuns, unde să se scape de multa povară a slavei (2 Cor., 4, 17). Apoi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
un fel de nor foarte luminos, fără margini și plin de inefabila slavă divină (...). În sfârșit, mult după aceea, după ce lumina s-a retras, s-a regăsit în trupul său și în interiorul chiliei sale, cu inima plină de o bucurie negrăită, în timp ce gura sa, cum am zis, striga: <<Doamne miluiește!>> (...) și întreaga sa ființă era inundată de lacrimi mai dulci decât mierea<footnote Pr. Juvenalie Ionașcu, Experiența rugăciunii lui Iisus în spiritualitatea românească, Editura Anastasia, 2001, p. 76. footnote>. În această
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
la vederea luminii suprafirești. Și în Imnul 49, Sfântul Simeon prezintă modul de manifestare și lucrare a luminii. Ea aduce bucurie, frumusețe, inexprimabilul, nepătimirea, intimitatea cu Dumnezeu, căci El descoperindu-Și în lumină slava Sa: Desfătându-mă de acea lumină negrăită, săltăm și mă bucuram împreună cu Tine, Făcătorul și Plăsmuitorul meu, înțelegând frumusețea extraordinară a Feței Tale. Iar când îmi coboram iarăși la pământ mintea mea, luminat fiind întru Tine, nu mai vedeam lumea, nici lucrurile care sunt în lume, Stăpâne
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat, a firii Sale umane îndumnezeite care, ca <<un candelabru de cristal>>, va face <<să strălucească splendoarea negrăită a firii una în trei Ipostasuri>><footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, p. 77. footnote>. Mulți sfinți au văzut lumina dumnezeiască încă din viața
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Dumnezeu 1. Isus Cristos are putere peste toate lucrurile, în Ceruri și pe Pămînt și pe drept a devenit singurul domn al tuturor oamenilor, El singur este Cel ce ține măsura a toate, cu înțelepciune, putere și o bunătate de negrăit, după voia sa dumnezeiască spre binele cel mai de preț al aleșilor Săi care alcătuiesc Biserica, preaiubita sa Mireasă. 2. De aceea, oricît ar părea împrejurările că ar fi împotriva binelui Bisericii Înseși, creștinul trebuie să se bucure într-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]