544 matches
-
pe jumătate de cer cuprins de munți de nouri, s-a arătat deodată un tighel de aur frânt, neregulat, pe toată marginea îngrădirii întunecate. Parcă ar fi încremenit pe cer un fulger rupt, ca o amenințare. Are să vie vremea rea, neică Marine!... Vânătorul nu întoarce capul; vâslește încordat; și din lulea se înalță pânze ușoare de fum. În asfințit, nourii se sparg deodată, și asupra Iezerului, prin spărturi, țâșnesc izvoarele sângeroase ale amurgului de flăcări. Balta neclintită pare de sânge, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se strecoară prin marginile luncilor, intră iar în trestii, care foșnesc cu șoapte vii, înclinându-se, atingându-se. Ceața ușoară, ca răsuflarea caldă a unei ființi, a Iezerului, ne învăluie încet-încet, și lumina scade; parcă aș privi printre gene împrejurimile. Neică Marine, unde ne oprim? Ar fi bine aici, la dreapta, sub sălcii... Vânătorul parcă a tresărit, dar nu s-a întors. Pipa nu-i mai fumegă. Opăcinile bat apa mai cu putere. — Mergem în altă parte? El tace. Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
40 de ani de la apariție. Duiliu Zamfirescu își amintește că, la publicare, redacția i-a cerut lui Sadoveanu să schimbe titlul nuvelei în Iezerul. Prozatorul, care avea pe atunci 25 de ani, a refuzat. Din notele Profirei Sadoveanu aflăm că neica Marin ar fi existat cu adevărat. Păcat boieresc este și cea mai cunoscută și comentată nuvelă din acest volum. În prefața deja menționatei antologii de pomină Istorisiri vechi și nouă, această povestire ilustra „neomenia boierului exploatator“. În pădurea Petrișoruluitc "În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ani. Mă Sandule, cine ești tu și de unde vii? Eu sunt unul din lume. Fără părinți. Am dezertat de la oaste. Ce ești tu acuma? Acuma sunt tălhar cu faimă. Avea câțiva tovarăși, oameni de prin satele noastre. Veneau la el: Neică Sandule, cârciumarul nostru a adus marfă. Altul: negustorul nostru a scos bani de la bangă. Își puneau obrăzare; ieșeau cu luntrea la un grind. Păleau unde trebuia. Se arătau cu putere și îngrozire. Dacă era nevoie, dădeau cu pușca. Încărcau marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
le înțelege, că eu, știi, am gabarit intelectual, le fac ca pentru președinte, da’ mi-e nepot și trebuie să-l ajut“). Suferim de-aceleași boli. Le tratăm însă cu pilule diferite. Ale lui costă triplu cât ale mele. „Scumpe, neică, dar face. N-am probleme. Beau, mănânc, mai și câte-o călăreală în zori, nici o problemă.“ Are câteva hectare de vie în Alba și „beau, ce să fac, nu pot, atât mi-a mai rămas de la nevastă-mea, via“. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din Mărgineni, cu ăsta am mai avut eu o dandana că-l cheamă exact ca pă mine, Grințescu Constantin și-mi venise citație acasă... Că „să mă prezint În data de...“, nu știu ce... Bă, fraților, zic, stați puțin, mânca-v-ar neica, că nu sunt io. „Cum, mă, să nu fii tu, lasă vrăjeala!“ Era milițianu’ ăla care a murit, nea Mitule, Îl știi matale! — Grabnicu. — Așa, Grabnicu, ăla nu știa multe, venise să mă ridice că de ce nu m-am prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pornit mai departe. În biroul primarului izbucnise din nou, de data aceasta În hohote și, În timp ce nu se putea opri, se asculta și se Întreba dacă nu cumva e isterică. — Liniștiți-vă, domnișoara Învățătoare, ce dracu’, se poate? Hai cu neica, hai, nu mai plânge! - zicea primarul și, În cele din urmă, ceea ce o liniștise cu adevărat fusese mirosul de tocană și lavandă pe care Îl răspândea acest om uriaș. Prima vorbă pe care a auzit-o apoi Într-o curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la nici o înțelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zâmbind și-i aștepta să termine, ca să le ia banii și să se ducă la treburi, dar ți-ai găsit! Atunci vorbi unul dintre, ei către tejghetar: ― Uite ce e, mă neică, după cum vezi, greu să se hotărască între noi cine să plătească. Așa, ca să sfârșim o dată cu cearta, o să te legăm la ochi... și pe cine ai să pui mâna, ăla va trebui să plătească pentru toată lumea! Ce zici? ― Nici că se
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
consecință, fiindcă nu mai suntem în comunism, ca să fim obligați să plătim pentru niște prestații inexistente. Nu cumva tu erai Traiane, acel înfocat luptător postdecembrist, care ai condamnat comunismul, citind în fața Parlamentului cele scrise de un comunist notoriu, un fost neica nimeni oarecare, devenit peste noapte din jidanul Bercovici, „românul” Tismăneanu? Doamne, și ce te mai aplaudau unii fii de foști mari demnitari comuniști, precum limbricul acela de H.R. Patapievic,i cadorisit de tine cu postul de director al Institutului Cultural
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare, lângă poetul Mihai Eminescu, că gunoaiele literare nu au fost duse în totalitate de valuri, ci se mai ițesc rânjind, pe după colțuri, încercând să mânjească pe cât se poate imaginea poetului cu noroi. Un neica nimeni, un nenorocit de pe la revista vrednicilor mâncători de rahat, a vechilor și noilor trădători de neam și țară, numită „22”, unul care nici nu vreau să știu cum îl cheamă (care cică ar fi filosof, alege-s-ar praful) vorbea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
tem. Mă tem de adevăr... mă tem de trădare, ca de adevăr și viceversa. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul... Nu înțeleg. — Ei, stimabile, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nici nu mai știu dacă îl vreau. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă „vizitiu”: veniți lângă mine, cuconiță, iar neica să se întindă în spate, pe pielicele, că pare cam risipit. M-am întins pe pieile de oaie neargăsite și am privit cerul. Ciudat, aici soarele nu mai purta masca tip capac-de-canal. Pe deasupra mea treceau în zbor razant cintezoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cum mai strălucea, domnule, cum strălucea... Aleluia! Să chefuim! Da! Să pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia înțepător, din spate, dinspre buda minusculă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Fratele se bâlbâie binișor, în loc, o secundă sau două, frisonant, ne-ndrăznind ca să provoace bestia. Noroc cu Vierme, care scoate din coș (numai el știe de ce!) răclița Cupei și i-o și îndeasă monstrului sub nas, urându-i: Ia de-aicea, neică! Custodele se face galben ca un mort, apoi cenușiu, apoi mov-spre-verde, în timp ce urlă demențial, scuipă, îi dă drumul Poetului și se retrage val-vârtej pe scări, în sus, așteptând și mârâind acolo, ca un zăvod ciobănesc stârnit, cam pe la jumătatea superioară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Măi Toadere, de ce vorbește gura fără tine? l-a apostrofat Făcutu, tot un invalid de război, care ședea lângă el. Dacă am fost pe front și ne-am întors betegi, vărsându-ne sângele, am făcut-o ca să ne conducă un neica nimeni? Un pierde-vară? Calicul calicilor din satul ista? Mai bine muream de glonț decât să murim de inimă rea! Cei de la mesele din jur au făcut ochii mari și și-au băgat capetele între umeri, ca în fața unei primejdii iminente
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-ți cadă în brațe... Și îi vei simți căldura trupului, îi vei auzi bătăile inimii și te va dogori jarul buzelor ei” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Da’ de când îți dă ție târcoale romantismul?... Ție, un... un Neica Nimeni” - l-am contrat eu. “Iaca că am călcat și eu într-o urmă de poet. Adevărul e că ai scăpat de tortura dorului nebun de Zâna”. “De fapt, mai tare s-a aprins, nepriceputule”. “Uite că m-a luat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
obraz că mai rău nu se poate; geaba îi spun că "uite, a apărut ceva creștere economică, ceva tot au făcut ei, nu e chiar așa", mormăi, și nenea se uită la mine ca la un rătăcit, ca la un neica nimeni. Nu știu ce mama zmeilor să-i spun, mă uit la nenea și singura chestie care-mi bâzîie prin cap sunt următoarele alcătuiri sintactice împănate exclamativ cu următorul îndemn: "Plecați, copii, duceți-vă în lumea largă, veniți vara la pescuit și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
dă cu piatra și nu rîde niciodată. În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu Dincolo de zarva politicii rămâne obligația de a privi o clipă măcar peste lozinci, clișee electorale și șmecherii demagogice de doi bani. O privire peste lumea lui neica Hașotti sau Miki Șpagă dezvăluie dificultățile postelectorale ale viitoarei guvernări. Cine va guverna stabil țara în asemenea vremuri agitate economic este o întrebare pe care cele trei partide care ar putea forma coaliția viitorului guvern nu și-o pun. Această
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița la doi ciobani. 157 {EminescuOpVI 158} 67 Mă uitai printre stobori, Văzui ochii negrișori. Fă-i, Marițo, vânzători Că și neica-i negustor, Negustor de ochișori. 68 Toate fetele se duc La umbra de nuc, Dar pe mine nu mă lasă Mămuca de - acasă; Toate fetele se trag La umbra de fag, Dar pe mine nu mă lasă Că-i pădurea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dumneata Doară mi-ai făcut ceva: Astă noapte mă visam Că cu Dumneata dormiam Și sărutam perina, Gândeam că ești Dumneata. Cuconiță Dumneata, Vorbelor nu te uita, Uită-te la fața mea, Care te-am iubit cu ea. 143 - Chivuța neichii, Chivuță, Hai la neica-n chiliuță 189 {EminescuOpVI 190} Că ți-am cumpărat cercei. - Ce-mi e mie de cercei Dacă nu vii să mă iei. El îndată își săria Și în brațe ș-o lua Și-n chilie ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcut ceva: Astă noapte mă visam Că cu Dumneata dormiam Și sărutam perina, Gândeam că ești Dumneata. Cuconiță Dumneata, Vorbelor nu te uita, Uită-te la fața mea, Care te-am iubit cu ea. 143 - Chivuța neichii, Chivuță, Hai la neica-n chiliuță 189 {EminescuOpVI 190} Că ți-am cumpărat cercei. - Ce-mi e mie de cercei Dacă nu vii să mă iei. El îndată își săria Și în brațe ș-o lua Și-n chilie ș-o băga. Puse cârja
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
chilie Ca să fie mărturie Ș-o pus papuc pe cuptor Să li stei -ntr-ajutor. Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o aruncat " Și rochița mi-am udat " Și eu, maică, că mi-am stat " De rochița
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
C-amîndoi în veci vom fi Și puiul cel cu durere Ț-a da leacuri și putere. 153 Ah. ah. - leleo ș-oi să mor, Ș-oi să mor de dorul tău, lelicuță dragă. Leleo cu scurteica verde Când te vede neica-mi pierde. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta Și cămașa tot așa, Ah. Ah. leleo ș-oi să mor. Trec pe drum pe lângă tine, Leleo ș-oi să mor, N-am ce-ți face, vai de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
luminările aprinse, sicriul. Sculptorul închise ostentativ ușa. ― Mă indispune! ― Să nu luăm foc, aveți grijă, domnule Matei. ― Unde dă Dumnezeu! Își reluă ideea: Nu putem continua în condițiile astea. ― Dumneata, tinere! Eu pot foarte bine! ― "Tinere"! Ia mai slăbește-mă, neică! Melania Lupu își izbi palmele. Propuse pe un ton care încerca să galvanizeze: ― Să jucăm tabinet! Sânt sigură că nu vom observa când trece timpul. ― N-am chef! făcu scurt Matei. ― Nici dumneavoastră, domnule Popa? Bătrânul clătină hotărât capul. Melania
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]