257 matches
-
din Vietnam. În perioada ulterioară evenimentelor din 11 septembrie, opinia publică mondială s-a Îndreptat radical Împotriva politicii guvernului american În lume. Mulți văd America, justificat sau nu, ca pe un intimidator arogant, insensibil la alte voci și opinii și neinteresat Într-o serie de probleme care afectează restul lumii. După cum arată un sondaj Întreprins de TimeEurope.com, 87% dintre europeni cred că Statele Unite ale Americii „reprezintă cea mai mare amenințare pentru pacea mondială În 2003”46. Asemănător, un sondaj făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sferele de activitate, începând cu cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin faptul că „popoarele primitive sunt neinteresate doar de inovativitate, în experimentarea de noi tehnici, nu în inovația ca atare” (Nadel, 1968, p. 403). Semnificativ, astfel, este că ele nu au nici o ezitare de a copia (sau împrumuta) metodele noi când le poate observa în funcțiune. De
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cei în cauză au notat trei categorii de adjective, pornind de la afirmația „Organizația mea este...”: adjective negative, critice sau ostile: dezinteresată, închisă, rigidă, conformistă, haotică, autoritară, săracă, nemotivantă, sordidă, dezorganizată, haotică, nevalorizantă, pesimistă, neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc. adjective pozitive, afirmative, aprobatoare: novatoare, echilibrată, utilă, activă, înțeleaptă, primitoare, productivă, dinamică, flexibilă, transparentă, receptivă etc. Cele două grupuri aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine frumosul, care se distinge prin ordine, proporție, armonie și seninătate - ideal în numele căruia L. a dezavuat naturalismul. Bazată în întregime pe psihologie, estetica sa consideră creația artistică un intermediar prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
pionierat în dezvoltarea industriei petroliere din regiunea Mării Negre. În 1876, el a vizitat Statele Unite, unde domnea efervescența prilejuită de sărbătorirea centenarului. Făcându-se exponentul opiniilor exprimate de mulți alți europeni din acea vreme, Mendeleev a etichetat Statele Unite drept primitive și neinteresate de știință. FISIUNEA NUCLEARĂ, O NOUĂ SURSĂ DE ENERGIE Fizicianul de geniu, Albert Einstein, care, prin contribuțiile sale de valoare cu totul deosebită, și mai ales prin teoria relativității, a lărgit enorm orizonturile fizicii, dând un nou fel de gândire
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
preferințelor (din sfera personală a altui individ” [Farrell, 1976, p. 8]. 3.3. Restricția Craven<footnote Un rezultat asemănător este prezentat de Seidl în (1975). Acesta propune ideea de toleranță: „pentru orice grup de indivizi, toate celelalte grupuri se declară neinteresate (în sens de indiferente) în a distinge (prin preferință) între stări sociale ce diferă numai cu privire la grupul de referință” [Seidl, 1975, p. 280]. Dacă indivizii sunt toleranți, atunci rezultatul de imposibilitate este eliminat. footnote> O soluție mai tare propune Craven
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective, demoralizări. Este explicabil de ce multe programe ale Occcidentului adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]