617 matches
-
Origen, există o vrăjitorie „profană”, lipsită de orice eficacitate, practicată de majoritatea impostorilor, și una sacră, strâns legată de puterea numelui lui Cristos. Numele lui Cristos posedă o asemenea putere, încât își păstrează eficacitatea chiar și atunci când este rostit de nelegiuiți. Tocmai acești „nelegiuiți”, care îndrăznesc să uzurpe numele lui Cristos pentru a săvârși false minuni, sunt numiți de Origen „anticriști”: „Vrăjitorii nu sunt anticriștii despre care Cristos îi avertizează pe ucenici; anticriștii sunt vrăjitori care îndrăznesc să uzurpe numele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vrăjitorie „profană”, lipsită de orice eficacitate, practicată de majoritatea impostorilor, și una sacră, strâns legată de puterea numelui lui Cristos. Numele lui Cristos posedă o asemenea putere, încât își păstrează eficacitatea chiar și atunci când este rostit de nelegiuiți. Tocmai acești „nelegiuiți”, care îndrăznesc să uzurpe numele lui Cristos pentru a săvârși false minuni, sunt numiți de Origen „anticriști”: „Vrăjitorii nu sunt anticriștii despre care Cristos îi avertizează pe ucenici; anticriștii sunt vrăjitori care îndrăznesc să uzurpe numele lui Cristos. Căci este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a stat de multe ori, pretinzându‑se Dumnezeu și Cristos, însuși Cuvântul lui Dumnezeu, el care este urâciunea pustiirii” (Com. Mt. ser. 42). În plan istoric imediat, anticriștii, înțeleși ca abominationes desolationis, sunt ereticii care propovăduiesc o învățătură falsă și nelegiuită. Anticristul‑uerbum falsum, propus de eretici, trebuie să fie înlăturat din „lăcașul sfânt” (Scriptura) printr‑o interpretare corespunzătoare. Exercițiul exegetic ne este propus, așadar, ca un veritabil exercițiu spiritual al cărui ultim scop este acela de a „distruge”, într‑un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
veche în Orient (la drept vorbind, textul este foarte obscur: versurile 137‑141). În versurile 137‑148, confruntarea finală este prezentată ca o încleștare decisivă între forțele binelui, masate în Orient („ținutul celor credincioși”), și forțele răului, masate în Occident (nelegiuiții care au dărâmat Templul Domnului). Conflictul Orient‑Occident constituie preludiul sfârșitului lumii, descris în versurile imediat următoare. Acest sfârșit ar putea fi evitat numai dacă oamenii și‑ar schimba comportamentul, adică s‑ar întoarce la Dumnezeu. Cele trei etape eshatologice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Apoc. 17, „cetatea Babilonului”. Nero va fugi din această cetate a „noului Babilon” și se va refugia la curtea regelui Persiei, nu pentru a declanșa atacul împotriva propriei cetăți‑mamă, ci împotriva... Ierusalimului: „El se va ascunde în mulțimea acestor nelegiuiți pentru a complota împotriva neamului adevărului” (versul 149). În cel de‑al doilea fragment (versurile 214‑227) apar două detalii interesante: Nero, în postura tiranului eshatologic, va coborî „din cer” pe pământ, adus de Parce, apoi va „tăia dintr‑o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
obligă, încă o dată, să cităm: „Dreptatea va fi atât de rară, nelegiuirea, avariția, cupiditatea, pofta vor ajunge atât de mari, încât cei buni, dacă din întâmplare vor mai exista, vor ajunge pradă nebunilor și vor fi pretutindeni chinuiți de cei nelegiuiți. Numai cei răi vor propăși; oamenii de ispravă vor suferi ocări și vor fi pradă sărăciei” (7, 15). Lumea va cunoaște o escaladare a răului. Dreptatea se va micșora până la dispariție; patru vicii vor stăpâni întreaga lume: inpietas, auaritia, cupiditas
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pare încă și mai stranie. În debutul scrierii sale De mortibus persecutorum, redactată către 314‑315, Lactanțiu notează, polemic și irevocabil, în legătură cu Nero: „Tiranul nestăpânit, doborât din puterea lui absolută, prăbușit din înaltul grandorii sale, dispare neprevăzut: nici măcar mormântul fiarei nelegiuite nu este cunoscut. Acest lucru a făcut pe unii, nechibzuiți (quidam deliri), să creadă că a fost răpit din lume și păstrat în viață pentru a fi ultimul persecutor, fiind și cel dintâi, precedând venirea Anticristului”. Pentru apologetul creștin, dispariția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mincinoase, săvârșite prin magie înșelătoare, îi va face pe iudei să creadă că el este Cristos cel așteptat. Apoi, va fi vădit de tot felul de ucideri și nedreptăți, atât de mari încât îi va întrece pe toți nedrepții și nelegiuiții care au fost înaintea lui. Va avea gânduri ucigașe, înverșunate, nemiloase și pline de vicleșug față de toți, dar mai ales față de noi, creștinii. Va îndrăzni să facă acestea numai trei ani și șase luni, apoi [puterii sale] i se va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de aceștia! (1In. 2,18). Nu dați crezare oricărui duh, căci mulți profeți mincinoși au ieșit în lume” (1In. 4,1). Apoi Iuda, fratele lui Iacob, spune lucruri asemănătoare: „În vremea de pe urmă vor fi batjocoritori trăind după poftele lor nelegiuite. Aceștia sunt cei care, fără nici o teamă își sunt loruși păstori” (Iuda 18). Așadar, teologii și apostolii sunt în perfect acord în această privință [...]. Atunci când Domnul Isus Cristos a luat trup din sfânta și preacurata Fecioară, a ales seminția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bunăvoința, spunând: „Noi ne încredem în tine, noi toți credem în tine și știm că tu vei face dreptate pe pământ. De la tine așteptăm mântuirea, căci buzele tale au rostit o judecată dreaptă și bună”. La început, el, mincinos și nelegiuit, se va preface că respinge slava, dar oamenii nu vor înceta, vor face presiuni asupra lui și îl vor proclama rege. Apoi, el se va semeți în inima sa și cel blând se va face aspru, cel care căuta iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
subiectul cât mai repede cu putință (20, 9, 3): Dar cine este această fiară? Problema aceasta ar avea nevoie de o cercetare atentă. Să spunem cel puțin că nu este împotriva dreptei credinței să vedem în aceasta însăși Cetatea cea nelegiuită și poporul necredincioșilor, dușmani ai poporului credincioșilor și ai Cetății lui Dumnezeu. Chipul său îmi pare a fi prefăcătoria lui, în oameni, vreau să spun, în cei care par credincioși, dar trăiesc necredincios. Ei se pretind, de fapt, a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care este ținut ascuns până la sfârșitul lumii; când se va întoarce pe pământ, el va avea exact vârsta pe care o avea în momentul dispariției sale; c) katechonul ar fi un personaj colectiv, care adună în sine pe toți cei nelegiuiți și necredincioși din sânul Bisericii. Sfârșitul lumii va veni atunci când numărul lor va fi suficient de mare pentru a constitui o armată a Anticristului (20, 29, 3). Exegetul se arată favorabil acestei ultime interpretări, coroborând fragmentul paulin de la 2Tes. cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
l prăbușească.” La fel de limpede ne‑a arătat acestea și fericitul Pavel. Căci, după cele pe care le‑am spus deja, el a adăugat: „Până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte; Și atunci se va arăta Nelegiuitul, pe care Domnul Isus îl va ucide cu suflarea gurii Sale și‑l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Parusia aceluia [va fi] prin lucrarea lui Satan, [însoțită de] tot felul de semne și de minuni mincinoase, și de amăgiri
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care Domnul Isus îl va ucide cu suflarea gurii Sale și‑l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Parusia aceluia [va fi] prin lucrarea lui Satan, [însoțită de] tot felul de semne și de minuni mincinoase, și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării” (2Tes. 7,10). Iată, dar, ce spune: trebuie să fie dat la o parte cel care o împiedică. Într‑adevăr, numai atunci se va arăta Nelegiuitul, când rătăcirea care împiedică [oamenii] se va stinge, iar înșelăciunea idolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tot felul de semne și de minuni mincinoase, și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării” (2Tes. 7,10). Iată, dar, ce spune: trebuie să fie dat la o parte cel care o împiedică. Într‑adevăr, numai atunci se va arăta Nelegiuitul, când rătăcirea care împiedică [oamenii] se va stinge, iar înșelăciunea idolilor va pieri. Domnul a spus aceasta în Sfintele Evanghelii: „Evanghelia va fi propovăduită până la marginile pământului, dând mărturie [în fața păgânilor]. Și atunci va veni sfârșitul” (cf. Mt. 24,14
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
venirea lui „descoperire”. Cel care s‑a pregătit întotdeauna în ascuns, va vorbi atunci deschis, fără ocolișuri. [Pentru ca aceasta să se întâmple], trebuie doar ca înșelăciunea idolilor să înceteze și Evanghelia să fie propovăduită pretutindeni. „Și atunci se va arăta Nelegiuitul, pe care Domnul Isus îl va ucide cu suflarea gurii sale și îl va nimici cu strălucirea venirii sale” (2Tes. 2,8). El a vrut să arate cât de mare este puterea lui Dumnezeu. Căci, după ce se va arăta din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Apoi, dumnezeiescul apostol ne arată prin cine va împlini energumenul toate acestea: „Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase, și de tot felul de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării” (2Tes. 2,9‑10). Căci el nu îi va dobândi pe toți, ci numai pe cei care merită pierzarea, cei care, chiar și fără venirea sa, s‑au lipsit pe ei înșiși de mântuire. El confirmă aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
boala iudeilor. „Căci el va trimite pe Ilie Tesviteanul să dea în vileag înșelăciunea aceluia și să vestească venirea Domnului său.” (Ml. 4,5) Dușmanul adevărului va imita aproape perfect parusia Domnului, alegând un corp omenesc demn de lucrarea sa nelegiuită și va înșela oamenii prin minuni mincinoase. Dumnezeiescul apostol ne‑a arătat limpede acestea, în epistola trimisă tesalonicenilor, în care spune: „În privința venirii Domnului nostru Isus Cristos și a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraților, să nu vă pierdeți
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
2Tes. 2,7) Numai rânduiala dumnezeiască, spune apostolul, îl împiedică să se manifeste. Căci, așa cum spune dumnezeiasca profeție, trebuie mai întâi ca Evanghelia să fie propovăduită la toate neamurile și apoi se va arăta acela. „Și atunci se va arăta Nelegiuitul, pe care Domnul Isus îl va ucide cu suflare gurii sale și‑l va nimici cu strălucirea venirii sale.” (2Tes. 2,8) Apostolul a arătat cu înțelepciune în ce chip Domnul, de îndată ce va veni, va da în vileag ucigașul prins
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vileag ucigașul prins asupra faptei și îl va trimite în locul pedepsei veșnice; [Anticristul] este cel a cărui „venire va fi prin lucrarea lui Satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase, și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării” (2Tes. 2,9‑10). El nu îi va duce pe toți la pieire, ci doar pe aceia a căror fire nehotărâtă este ușor de înșelat. Apostolul arată de asemenea că acela va primi puterea lui Satan. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spunem că pornesc avându‑L pe Dumnezeu călăuză/ Munții se pleacă în fața lor, iar izvoarele țâșnesc din pământ:/ De vederea poporului ceresc se bucură toată făptura./ Dar el se grăbește să vină în apărarea mamei înlănțuite./ De cum îl aude venind, nelegiuitul rege care o ține în puterea‑i,/ Își caută ascunziș în pământurile Boreei și și‑i adună pe ai săi./ Dar când se lovește de oastea lui Dumnezeu,/ O mânie cerească îi zdrobește pe ostașii săi,/ El însuși este prins
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu au legătură directă cu problemele sufletești: Vergilius legitur, Cicero aut Terentius idem/Nil nisi cor faciunt, ceterum de uita siletur (vv. 584‑585). . Vezi Oracolele sibiline 5, 167‑178, una dintre sursele lui Commodian: „O, cetate ticăloasă, lâncezindă și nelegiuită, tu, care, dintre toate, ai cea mai crudă soartă! Rușinează‑te, cetate necurată a pământului latin, Menadă, prietena viperelor, ca o văduvă vei sta pe colinele tale, iar apele Tibrului vor plânge peste tine, soața lui cea ucigașă, cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care, dintre toate, ai cea mai crudă soartă! Rușinează‑te, cetate necurată a pământului latin, Menadă, prietena viperelor, ca o văduvă vei sta pe colinele tale, iar apele Tibrului vor plânge peste tine, soața lui cea ucigașă, cea cu inimă nelegiuită! Nu ai cunoscut puterea lui Dumnezeu și cele ce ți‑au fost rânduite de acesta, ci așa grăiai: Nu este nimeni afară de mine și nimeni nu mă va învinge». Dar, iată că pe tine și pe toți ai tăi Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ecclesiei, căci al doilea canon al Sinodului al II-lea de la Neocesareea (un sinod local) declara ilegală căsătoria cu un frate al primului soț și îl pedepsea aspru pe făptuitor, cerându-i să se pocăiască și să renunțe la însoțirea nelegiuită, riscând altfel să fie exclus de la împărtășanie („Femeia, dacă se va mărita cu doi frați, să se scoată din comuniune până la moarte; totuși dacă în vremea morții va zice că, făcându-se sănătoasă, va desface căsătoria, atunci din milă va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
administrate uneori în cadrul unor ritualuri tainice (ele își făceau datoria și omorau fătul în pântecele mamei - „uciderea fătului în pântece” -, provocau lepădatul ori chiar sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]