8,065 matches
-
ca un fel de ghicitoare topografică. Pentru localnici, acest lucru era floare la ureche! Toată lumea își dădea seama: Neuer Ebracher Hof. Cu timpul, inițiala mea neliniște vizuală avea să se transforme și să se îngemăneze cu o mult mai intensă neliniște auditivă. După câteva luni am înțeles nu numai că sunt înconjurat de catedrale, dar și că sunt prins inevitabil în pânza de păianjen a clopotelor lor. *** Totul începe în Bamberg: un orășel universitar, cu mii de biciclete studențești, cu o
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
adesea de argheziană factură, în locul unui discurs prozastic, destrămat, așa cum ne așteptam: "M-am lăcomit cu gheara care scurmă./ }ărușii rădăcinilor mă-nțeapă./ Zac răscolit la fiecare apă,/ iar toamna-mi intră-n curte ca o turmă.// Când - leoarcă de neliniști - trec duiumul/ de amintiri ce-mi treieră pământul,/ mă povestesc legendele, iar vântul/ mă-mprăștie-ntre stele ca pe scrumuri.// Armura mea cu zări interioare/ presară secetele vremilor cu glastre./ Crescură bubele pe sufletele noastre/ ori mătrăguna vremilor mă doare
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de apariție la Editura Polirom), care a obținut prestigiosul James Tait Black Memorial Prize for Fiction (2005), are în centru figura lui Henry Perowne, un neurochirurg cu o carieră strălucită și o viață de familie armonioasă. Singurul său motiv de neliniște sunt evenimentele îngrijorătoare care se petrec pe plan mondial - iar într-o zi de sâmbătă, 15 februarie 2003, pe când războiul din Irak stă să izbucnească, propria sa locuință devine, pe neașteptate, scena unei lupte mai puțin obișnuite. Cu câteva ore
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
una aproape tautologica, fiindcă europenilor le este aproape imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de subiectul abordat. De aceea foarte adesea amprenta sa este foarte vizibilă în materialele pe care le redactează. Nu de puține ori, reporterii-vedetă își asumă cu orgoliu o anumită subiectivitate. Ei devin personajul principal al propriilor reportaje, își exprimă direct neliniștile și considerațiile, se comportă ca niște romancieri în toată puterea cuvântului. De altfel granița dintre romanele (non-fictive) și reportaj este una foarte greu de trasat și mereu discutabilă. Cât este roman și cât este reportaj în niște cărți precum Cu
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
el însuși un știutor. Cultura aceasta, prin prăpastia pe care o cască între orizontul ei și falia îngustă a științei tale, are efectul unui afront: te simți jignit prin avansul cu care un altul te surclasează. În fața unui asemenea om, neliniștea pe care o simți e dată de neputința de a-i intui mecanismul intim. Parcă îți vine să-l invidiezi și totodată parcă îți vine să-l privești cu spaimă: cum poate un om, știind atîtea, să le știe în virtutea
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură românească în circuitul estetic și ideologic al bătrînei Europe: primul transmite un semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la Viața cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
povești/ de demult" (Epica magna), această figură se compune din chiar semnele dezagregării, ale eșecului, ale "pierderii" astfel cum o biserică ar fi construită din materialele unui templu păgîn. încredințarea vine pe o cale ocolită. Cuvintele de ordine ale crizei: neliniștea, frigul, uscăciunea se instituie drept insigne stilistice ale unei coerențe expresive. Ele salvează ființa de la înecul în spumele din care "se-alege doar noapte/ cu chipuri de lei sîngeroși" (înfrîngere), de la prăbușirea în "gropile anonime": "Sînt mai aproape de veghe/ decît
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
instituie drept insigne stilistice ale unei coerențe expresive. Ele salvează ființa de la înecul în spumele din care "se-alege doar noapte/ cu chipuri de lei sîngeroși" (înfrîngere), de la prăbușirea în "gropile anonime": "Sînt mai aproape de veghe/ decît de somn/ o neliniște albastră/ se lasă pe lucruri// altcineva întoarce marginea/ paginii/ la lumina unui friguros felinar// simțuri apun în eroare/ sărind peste ore// se va face mîine/ și în zarea tuturor faptelor/ voi rupe fîșii de cerneală/ uscată" (Mîine). Teama "că nimic
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
cu atîta acribie și cu acea convingere care, pe nesimțite, devine voluptate, că prin stăpînirea detaliului este imposibil ca ansamblul să nu funcționeze, seamănă cu mașinăria magică a unui cosmodrom, cu acel spațiu în care se adună întreaga memorie a neliniștii pentru a face din visul incert un episod verosimil. Complexul de obiecte al Paulei Ribariu este un fel de Baikonur, un efect al insingurării într-un spațiu pe care cercetarea îl face din ce în ce mai vast, o consecință a tăcerii pe care
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
după toanele unor iriși deschiși la culoare, ape-ape cînd plîng. O feerie cu peisaj este Priveliște, una nu tocmai reușită, compusă în același registru, al decăderii regretate domol, fiindcă și ea înțeapă discret, atît cît te poate amenința, mai mult neliniști, o ofilire lîncezitoare. În schimb, un început de viziune, care să strice liniștea de mecanism savurîndu-și rugina, izbucnește de sub un titlu întrutotul cuminte, Decor vechi: "Fereastra-și frînge arcul învechit/ Pe-o rîpă unde soarele apune;/ Și lîngă vatră foale
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
fix doi bani. Așa-deci, și cum era lumina stinsă în sufragerie, mi s-a părut că aud niște ciolane lovindu-se unele de altele, semn că Newton, Galilei, Einstein și încă vreo câțiva diletanți din ăștia se foiau cu neliniște în mormânt... Da, are dreptate prietenul Haralampy: în zilele noastre nu mai există nimic sacrosanct, totul plutind în tulburel de sezon cu abureală de zaibăr... Mai ales după ce monumentalul Andrei Gheorghe a fost avo-catul-ucigaș al lui Eminescu (v. emisiunea "Mari
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
tenacitate și inteligență, itinerariul existenței fizice și creatoare, mai poate încă suporta anumite retușuri și întregiri, evident, deloc obișnuite. Omul era imprevizibil, adesea misterios și se relaționa, cu anume timiditate și scepticism, cu cei din preajma sa. Era neîncrezător, bântuit de neliniști, fantast și, rareori, stabilea punți de legătură cu mai tinerii săi confrați. Revelatoare mi se pare a fi și misiva pe care o trimite lui Alexandru Ronetti-Roman, fiul scriitorului M(oise) Ronetti-Roman, de care îl leagă o trainică și nedezmințită
Contribuții la biografia lui Mateiu I. Caragiale by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/11840_a_13165]
-
români ca Th. Pallady, N. Tonitza, G. Petrașcu, Luchian, Theodor Aman, Brâncuși, dar și străini ca Bourdelle, Rodin sau Henry Moore), Ionel Jianu a fost un spirit mult mai complex decât apare la prima vedere, un demn reprezentant al generației neliniștii și aventurii. Prezența acestei generații în câmpul literar a fost dintre cele mai stimulatoare. A fost o generație a faptei, a realizărilor, a acțiunii, așa după cum singur o definește prin gura unui personaj din romanul său Cavalerii verticali, scris în
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune „globalizare paradoxistă“ (Despre o neliniște în jocul „de-a galaxia“...). Se observă o insolitare a celor cinci ele mente alcătuitoare ale universului, căci al cincilea element, eterul, pare substituit de Lemn, conținător al tuturor celorlalte, deși în ordinea aleasă al cincilea este Pământul, asemenea conținător
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
și-au înstăpânit rămurișul cu frunze și flori învolte, tot plante obraznice și care nu par a avea nimic de-a face cu istoria cruciaților, care și-au scris Istoria aici. Femeia încearcă să nu ia în seamă frisonul inexplicabil, neliniștea ce ii intra și iese prin epiderma unsa cu parfumuri preparate din iasomie verde în amestec cu ambra străveche. Se străduiește și chiar reușește să pară că este puternică. Trece cu fruntea sus, pe sub frontoa nele din gresii, depășește locul
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
să decidă - ei! - ce e valoros și ce nu!), omniprezentul gazetar pe post de critic de artă - mereu agreat pentru substituirea convenabilă - e din nou în cunoștință de cauză, dar se lasă mai puțin decît oricînd sedus de umbra vreunei neliniști problematice (Cont. id. euro., nr. 28-1995; respectiv, Ibidem, nr. 20 și 21 crt). Singura nedreptate pe care n-o putem ocoli este de a fi acceptat să ne oprim la un fel de țap ispășitor care a insistat să ne
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
marii marilor, prin fața ochilor i se trece fantasma unui plan de stabilitate. Căci toată problema este că vasul să rămână acolo unde se află. Pentru că va mai fi nevoie de el! O rază de soare străbate, totuși, sumbrii nori ai neliniștii: acea eclipsă de soare ce se produce o dată la două sute cincizeci de ani va putea fi urmărită mai bine decât oriunde chiar de pe puntea vasului nostru. O tresărire de speranță înaltă iar inima fiecăruia. Puhoaie de amatori ai eclipsei de pe
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
Preludiul simfonic" desfășurat lent în curgerea moale a vocilor instrumentale, înainte de "Benedictus" (prin "Parsifal" va mai exista asemenea blândă reculegere). Celebrul imn, cu vioară solo (Anda Petrovici) rămâne unicul glas umil, înfiorat din această dramă. Mai sunt ecouri de luptă, neliniști, amenințări până la seninătatea din "Dona nobis pacem". Versiunea Mandeal a "Misei Solemnis" a fost confesiunea beethoveniana a maestrului. A ales patru voci soliste remarcabile: Teodora Ciucur (soprana), Lucia Popa (alto), Ionel Voineag (tenorul, într-o excelentă formă vocală, cântă în
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
suficientă sieși. Altfel spus, care nu are nevoie, pentru a se valida, de un referent exterior. Faptul că ea stochează atît de multe direcții, ca testează coduri de comunicare atît de variate nu reprezintă, în absolut, decît dovada unei mari neliniști spirituale și mărturia unei imense generozități. Artista este un fel de enciclopedie a momentului, o conștiință cumulativa în care se absorb și se plămădesc toate marile tensiuni ale epocii. Privirea să este panoramica, matură orizontul și adulmeca în germene, la
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]