641 matches
-
ea poate fi rezolvată cu metoda dispersiei inverse. Sistemul liniar corespunzător este cunoscut sub numele de sistem Zakharov-Shabat: unde Ecuația neliniară a lui Schrödinger apare ca o conditie de compatibilitatea a sistemului Zaharov-Shabat: Setând formula 11 sau formula 12, se obține ecuația neliniară Schrödinger cu intercțiune atractivă sau repulsivă. O abordare alternativă folosește direct sistemul Zaharov-Shabat și următoarea transformare Darboux: care lasă invariant sistemul. Aici, formula 14 este o altă matrice inversabilă, soluție a sistemului Zakharov-Shabat (diferită de formula 15) având paramertul spectral formula 16: Începând
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
a sistemului Zakharov-Shabat (diferită de formula 15) având paramertul spectral formula 16: Începând cu soluția trivială formula 18, prin iterații succesive, se obțin soluții cu "n" solitoni. Soluțiile sistemului se găsesc printr-o varietate de metode, de exemplu metoda înmumătățirii intervalelor. Ecuația Schrödinger neliniară este invariantă Galilean în următorul sens: Dând o soluție formula 19, o nouă soluție poate fi obținută înlocuind pe formula 20 cu formula 21 peste tot în formula 19 și apoi prin adăugarea unui factor de fază formula 23 În optică, ecuația neliniară a lui
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
Ecuația Schrödinger neliniară este invariantă Galilean în următorul sens: Dând o soluție formula 19, o nouă soluție poate fi obținută înlocuind pe formula 20 cu formula 21 peste tot în formula 19 și apoi prin adăugarea unui factor de fază formula 23 În optică, ecuația neliniară a lui Schrödinger apare în sisteme Markov, care este un model al propagărilor undelor în fibrele optice. Funcția formula 25 reprezintă o undă, iar ecuația neliniară a lui Schrödinger descrie propagarea undei printr-un mediu neliniar. Derivata de ordinul doi reprezintă
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
tot în formula 19 și apoi prin adăugarea unui factor de fază formula 23 În optică, ecuația neliniară a lui Schrödinger apare în sisteme Markov, care este un model al propagărilor undelor în fibrele optice. Funcția formula 25 reprezintă o undă, iar ecuația neliniară a lui Schrödinger descrie propagarea undei printr-un mediu neliniar. Derivata de ordinul doi reprezintă dispersia undei, în timp ce termenul κ reprezintă neliniaritatea ei. Ecuația modelează multe efecte din fibra oprică, precum modulația autofazică, generarea armonicii secundare, stimularea dispersiei Raman, etc.
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
fază formula 23 În optică, ecuația neliniară a lui Schrödinger apare în sisteme Markov, care este un model al propagărilor undelor în fibrele optice. Funcția formula 25 reprezintă o undă, iar ecuația neliniară a lui Schrödinger descrie propagarea undei printr-un mediu neliniar. Derivata de ordinul doi reprezintă dispersia undei, în timp ce termenul κ reprezintă neliniaritatea ei. Ecuația modelează multe efecte din fibra oprică, precum modulația autofazică, generarea armonicii secundare, stimularea dispersiei Raman, etc. Pentru o undă generată de vânt, sau simplu "undă de
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
reprezintă neliniaritatea ei. Ecuația modelează multe efecte din fibra oprică, precum modulația autofazică, generarea armonicii secundare, stimularea dispersiei Raman, etc. Pentru o undă generată de vânt, sau simplu "undă de vânt" (în engleză - "water waves" sau "wind waves"), ecuația Schrödinger neliniară descrie evoluția anvelopei unui grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de vânt este descrisă în cartea lui Vladimir E. Zakharov din 1968. În aceeași carte Zakharov arată că, pentru un grup de unde lent modulate, amplitudinea undei satisface cu aproximație ecuația
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
evoluția anvelopei unui grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de vânt este descrisă în cartea lui Vladimir E. Zakharov din 1968. În aceeași carte Zakharov arată că, pentru un grup de unde lent modulate, amplitudinea undei satisface cu aproximație ecuația Schrödinger neliniară. Valoarea parametrului neliniar "к" depinde de adâncimea relativă a apei. Pentru ape adânci, cu adâncimea apei suficient de mare comparativ cu lungimea undei generată de vânt, "к" este negativ și poate apărea anvelopa solitonului. Pentru ape puțin adânci, cu lungimea
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de vânt este descrisă în cartea lui Vladimir E. Zakharov din 1968. În aceeași carte Zakharov arată că, pentru un grup de unde lent modulate, amplitudinea undei satisface cu aproximație ecuația Schrödinger neliniară. Valoarea parametrului neliniar "к" depinde de adâncimea relativă a apei. Pentru ape adânci, cu adâncimea apei suficient de mare comparativ cu lungimea undei generată de vânt, "к" este negativ și poate apărea anvelopa solitonului. Pentru ape puțin adânci, cu lungimea de undă mai
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
adânci, cu adâncimea apei suficient de mare comparativ cu lungimea undei generată de vânt, "к" este negativ și poate apărea anvelopa solitonului. Pentru ape puțin adânci, cu lungimea de undă mai mare de 4.6 ori decât adâncimea apei, parametru neliniar "к" este pozitiv, iar "grupul de unde" cu "anvelopa" soliton nu există. De notat că, în ape puțin adânci există "unde solitare", dar ele nu sunt guvernate de ecuația Schrödinger neliniară. Ecuația Schrödinger neliniară este importantă în explicarea formării undei extreme
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
mai mare de 4.6 ori decât adâncimea apei, parametru neliniar "к" este pozitiv, iar "grupul de unde" cu "anvelopa" soliton nu există. De notat că, în ape puțin adânci există "unde solitare", dar ele nu sunt guvernate de ecuația Schrödinger neliniară. Ecuația Schrödinger neliniară este importantă în explicarea formării undei extreme (numită și "undă ucigașă”), care este diferită de un tsunami. Câmpul complex "ψ", așa cum apare în ecuația Schrödinger neliniară, se referă la amplitudinea și faza unei unde de vânt. Să
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
4.6 ori decât adâncimea apei, parametru neliniar "к" este pozitiv, iar "grupul de unde" cu "anvelopa" soliton nu există. De notat că, în ape puțin adânci există "unde solitare", dar ele nu sunt guvernate de ecuația Schrödinger neliniară. Ecuația Schrödinger neliniară este importantă în explicarea formării undei extreme (numită și "undă ucigașă”), care este diferită de un tsunami. Câmpul complex "ψ", așa cum apare în ecuația Schrödinger neliniară, se referă la amplitudinea și faza unei unde de vânt. Să considerăm o undă
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
există "unde solitare", dar ele nu sunt guvernate de ecuația Schrödinger neliniară. Ecuația Schrödinger neliniară este importantă în explicarea formării undei extreme (numită și "undă ucigașă”), care este diferită de un tsunami. Câmpul complex "ψ", așa cum apare în ecuația Schrödinger neliniară, se referă la amplitudinea și faza unei unde de vânt. Să considerăm o undă călătoare lent modulată cu elevația suprafeței apei "η" de forma: unde "a( x , t )" și "θ( x , t )" sunt amplitudinea și faza. Mai mult, "ω" și
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
trebuie să satisfacă relația de dispersie "ω = Ω( k )". Atunci: astfel că, modulul "|ψ|" este aplitudinea undei "a", iar argumentul arg("ψ") este faza "θ". Relația dintre coordonatele fizice "( x , t )" și "( x , t )", așa cum sunt folosite în ecuația Schrödinger neliniară, sunt date de: astfel că, "( x, t )" este sistemul de coordonate transformat care se mișcă cu viteza de grup "Ω'( k )" a undei călătoare. Curbura dispersiei, "Ω"( k )", este întotdeauna negativă pentru unda de vânt sub acțiunea forței gravitaționale. Pentru
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
de coordonate transformat care se mișcă cu viteza de grup "Ω'( k )" a undei călătoare. Curbura dispersiei, "Ω"( k )", este întotdeauna negativă pentru unda de vânt sub acțiunea forței gravitaționale. Pentru undele de la suprafața apei adânci, coeficienții importanți ai ecuației neliniare Schrödinger sunt: în care "g" este accelerația gravitațională. NLSE (1) este măsura echivalentă a ecuației Landau-Lifshitz izotropice (LLE) sau a ecuației feromagnetului Heisenberg: De notat că aceste ecuații admit câteva generalizări integrabile și neintegrabile în dimensiunea 2+1, precum ecuația
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
anul 1937, renunță la postul de la Societatea de Radiodifuziune și rămâne ca asistent la Catedra de Radiocomunicații, dedicându-se cu pasiune cercetării, proiectând și realizând numeroase instalații. În 1940 publică o serie de articole privind stabilitatea sistemelor electrice liniare și neliniare, prin care a formulat noul criteriu de stabilitate, cunoscut sub numele de "Criteriul Cartianu-Loewe". În același an a devenit colaboratorul unor reviste ca: L’Onde Electrique, Electronics Letters, Annales des eletrocommunication. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în reviste românești
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
directe. Tot astfel, axiomele matematice nu sunt falsificabile. Infirmarea unei axiome nu este posibilă decât prin crearea unui alt sistem: axioma liniilor paralele își păstrează valabilitatea în geometria euclidiană, infirmarea ei a dus la dezvoltarea unei alte geometrii - geometria neeuclidiană neliniară -, fără de care nu ar fi fost posibilă enunțarea teoriei relativității. Aceasta nu a înseamnat însă falsificarea geometriei euclidiene. În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
de la administrare sunt mici . Excreția este lentă și timpul de înjumătățire terminal al radioactivității a fost de 12- 15 zile . O cantitate mică de caspofungină este excretată nemodificată prin urină ( aproximativ 1, 40 % din doză ) . Caspofungina prezintă o farmacocinetică moderată neliniară cu creșterea acumulării pe măsura creșterii dozei , iar în cazul administrării de doze multiple , timpul de atingere a stării de echilibru este dependent de doză . Grupe populaționale speciale La pacienții adulți cu insuficiență renală și cu insuficiență hepatică ușoară , la
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
de la administrare sunt mici . Excreția este lentă și timpul de înjumătățire terminal al radioactivității a fost de 12- 15 zile . O cantitate mică de caspofungină este excretată nemodificată prin urină ( aproximativ 1, 40 % din doză ) . Caspofungina prezintă o farmacocinetică moderată neliniară cu creșterea acumulării pe măsura creșterii dozei , iar în cazul administrării de doze multiple , timpul de atingere a stării de echilibru este dependent de doză . Grupe populaționale speciale La pacienții adulți cu insuficiență renală și cu insuficiență hepatică ușoară , la
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
o decizie a Comitetului Internațional de Astronomie planeta mică nr. 4868 poartă numele Grebenicov. În 1993 Universitatea de Stat „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca îi conferă titlul de doctor honoris cauza în matematică pentru merite științifice și didactice deosebite, în domeniile: analiză neliniară, astronomie și informatică. Eugen Grebenicov a spus: „M-am născut român și am să mor român, căci naționalitatea este precum chipul său încălțările. Națiunea „moldovenească” a fost inventată de Stalin ca și „limba moldovenească”.]] Pe românii din Ucraina îi mai
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol Rotaru s-a reflectat în circa 400 de lucrări științifice, inclusiv 3
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
semnal care reflectă starea actuală a dispozitivului (oprit / pornit) și abia apoi trimisă la etajul de comparare. Ieșirea acestuia din urmă, avînd două stări posibile, comandă pornirea și oprirea dispozitivului. În acest mod se produce o reacție inversă pozitivă (dar neliniară), care generează oscilația de la o stare la cealaltă a dispozitivului. În sistemele automate electromecanice (folosite în unele modele de fiare de călcat sau frigidere) histerezisul este produs prin utilizarea unui întrerupător cu bimetal (material alcătuit din două metale cu coeficienți
Histerezis () [Corola-website/Science/296595_a_297924]
-
doctorat în 1977 la profesorul Adolf Haimovici, colaborând intens în domeniul respectiv (ecuații funcționale) cu profesorul Viorel P. Barbu, cu care începuse deja în prealabil activitatea de cercetare. Susține doctoratul în ianuarie 1981 cu teza „Probleme calitative pentru ecuații diferențiale neliniare de tip acretiv în spații Banach”, bazată pe rezultate ale sale publicate în reviste internaționale prestigioase ("Atti della Accademia Nazionale dei Lincei, Journal of Differential Equations, Journal of Mathematical Analysis and Applications, Nonlinear Analysis, Numerical Functional Analysis and Optimization"), ceea ce
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
Matematică a Universității "Alexandru Ioan Cuza". Gheorghe Moroșanu este autor sau co-autor al unui mare număr de articole științifice și al mai multor cărți, inclusiv monografii. Se pot menționa trei monografii mai cunoscute, în limba engleză: cea referitoare la ecuații neliniare de evoluție (axată în principal pe teoria stabilității pentru asemenea ecuații), precum si cele (în colaborare) referitoare la metode funcționale și probleme la limită cu perturbații singulare (ambele bazate în esență pe material original datorat autorilor, conținând idei și metode noi
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
cele (în colaborare) referitoare la metode funcționale și probleme la limită cu perturbații singulare (ambele bazate în esență pe material original datorat autorilor, conținând idei și metode noi, utile în explorarea unor modele matematice descrise prin ecuații diferențiale liniare sau neliniare). Contribuțiile științifice ale lui Gheorghe Moroșanu, conținute in publicațiile sale în reviste de specialitate românești și străine sau în volume ale unor conferințe, se referă la următoarele teme: Se poate menționa, de asemenea, activitatea sa ca profesor (inclusiv ca "visiting
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]