1,036 matches
-
în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu ia decât unul, întotdeauna pe cel nonagentiv. La aspectul perfectiv, verbele tranzitive nu se acordă cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în vestul Arcticii. INUPIAQ (INUPIATUN) Dilalect vestic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată puternic. Pacientul/Tema din construcția antipasivă nu poate fi un nume propriu. Construcția ergativă reprezintă alegerea nemarcată pentru structura tranzitivă. Antpasivul, aplicativul și construcția ditranzitivă reprezintă alegeri marcate. IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar fără legătură genetică. 150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană, număr, caz. În general, animarea, genul, persoana și numărul unui grup nominal sunt impuse de centru. Cazul este o caracteristică a grupului în ansamblu. Două genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al BASCEI. LABRADOR INUTTUT (LABRADORIMIUTUT, NUNATSIAVUT, NUNATSIAVUMMIUT) Dialect estic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată mai slab decât în dialectele vestice. Construcția ergativă este folosită mai rar decât cea pasivă. În dialectele de est, antipasivul reprezintă deci alegerea nemarcată, iar ergativul este marginalizat. Construcția ditranzitivă și cea aplicativă sunt neobișnuite. LADAKHI Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate primi și acuzativul (marcat). În anumite structuri intranzitive, subiectul are cazul nominativ dacă acțiunea este voluntară, și cazul dativ, dacă lipsește controlul asupra acțiunii. Există și un pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate primi și acuzativul (marcat). În anumite structuri intranzitive, subiectul are cazul nominativ dacă acțiunea este voluntară, și cazul dativ, dacă lipsește controlul asupra acțiunii. Există și un pasiv. Construcția medie și cea pasivă caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile aspectuale să alunece spre valori temporale. Prezența obligatorie a agentului în cazul aspectului perfectiv. Valorile de diateză nu se exprimă sintactic, ci lexical. Verbele primare, nesufixate, se împart în două clase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agent și pacient devin explicite: pronumele-agent este antepus verbului, pronumele-pacient este postpus. Dacă subordonații sunt pronume de persoana 3 sau orice alte nominale, prezența agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului subordonat (nemarcat). Numai în cazul pronumelor de persoanele 1 și 2, al doilea subordonat poate apărea fără primul. Reflexivul se obține prin repetarea a două pronume de aceeași persoană (1 sau 2), unul cu rol de agent, celălalt, de pacient. Predicatul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică. VAKH Dialect al limbii KHANTY. Minimă ergativitate, partiție ergativă: A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argument. 68 M. Baker, Incorporation: A Theory of Grammatical Function Changing, Chicago, University of Chicago Press. 69 Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), ocupându-se de limba ciukotă, au arătat că antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. 70 M. Bittner, "On the Semantics of the Greenlandic Antipassive and Related Constructions", International Journal of American Linguistics, 53, 2, p. 194−231. 71 P. M. Postal, "Antipassive in French", Lingvisticae Investigationes, 1, p. 333−374. 72 M. Guerssel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de deținători, precum și a vegetației forestiere din afara fondului forestier și dispun măsuri obligatorii de luat pentru prevenirea oricăror prejudicii ce pot fi aduse acestora; - iau măsurile prevăzute de legislația în vigoare, în cazurile în care se constată tăierea de arbori nemarcați, pășunat ilegal în păduri, precum și diminuarea suprafețelor cu vegetație forestiera și schimbarea folosinței acestora, în mod abuziv; sesizează secțiile financiare asupra tăierilor ilegale de arbori, de pe terenurile cu vegetație forestiera proprietate a persoanelor fizice, comunicindu-le volumul masei lemnoase respective și
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]
-
b) țuică și rachiuri naturale; ... c) vinuri; ... d) băuturi pe bază de vin. ... Începând cu data prevăzută la alin. 1 se interzice agenților economici importatori și producătorilor interni să introducă pe teritoriul României și să efectueze livrări de băuturi alcoolice nemarcate. Stocurile de băuturi alcoolice nemarcate, existente la agenții economici care desfășoară activitate numai în rețeaua comercială, vor fi lichidate până la data de 1 iunie 1998." Articolul 2 Hotărârea Guvernului nr. 582/1997 , cu modificările aduse prin prezența hotărâre, se va
HOTĂRÂRE nr. 107 din 26 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120412_a_121741]
-
c) vinuri; ... d) băuturi pe bază de vin. ... Începând cu data prevăzută la alin. 1 se interzice agenților economici importatori și producătorilor interni să introducă pe teritoriul României și să efectueze livrări de băuturi alcoolice nemarcate. Stocurile de băuturi alcoolice nemarcate, existente la agenții economici care desfășoară activitate numai în rețeaua comercială, vor fi lichidate până la data de 1 iunie 1998." Articolul 2 Hotărârea Guvernului nr. 582/1997 , cu modificările aduse prin prezența hotărâre, se va republică în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂRE nr. 107 din 26 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120412_a_121741]
-
țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 15 mai 1997, cu următoarele modificări*): 1. La articolul 4, alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Produsele de natură celor supuse marcării - nemarcate sau cu marcaje false -, devenite proprietatea statului potrivit legii, vor purta marcaje speciale, realizate de unitatea autorizată de către Ministerul Finanțelor cu tipărirea acestora. Ministerul Finanțelor va desemna unitatea care va aplica aceste timbre." 2. La articolul 8, alineatul 4, care
LEGE nr. 133 din 15 iulie 1997 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117798_a_119127]
-
și cu reglementările statului-parte contractanta. 6. Prin stat producător se înțelege statul pe teritoriul căruia sunt fabricați explozibili. Articolul 2 Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile necesare și efective pentru interzicerea și împiedicarea fabricării pe teritoriul său a explozibililor nemarcați. Articolul 3 1. Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile necesare și efective pentru interzicerea și împiedicarea intrării sau ieșirii de pe teritoriul său a explozibililor nemarcați. 2. Paragraful precedent nu se aplică în cazul transportării, în scopuri care nu sunt
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
măsurile necesare și efective pentru interzicerea și împiedicarea fabricării pe teritoriul său a explozibililor nemarcați. Articolul 3 1. Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile necesare și efective pentru interzicerea și împiedicarea intrării sau ieșirii de pe teritoriul său a explozibililor nemarcați. 2. Paragraful precedent nu se aplică în cazul transportării, în scopuri care nu sunt contrare obiectivelor prezenței convenții, de către autoritățile unui stat-parte exercitând funcții militare sau de poliție, de explozibili nemarcați asupra cărora acest stat-parte exercita un control conform paragrafului
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
împiedicarea intrării sau ieșirii de pe teritoriul său a explozibililor nemarcați. 2. Paragraful precedent nu se aplică în cazul transportării, în scopuri care nu sunt contrare obiectivelor prezenței convenții, de către autoritățile unui stat-parte exercitând funcții militare sau de poliție, de explozibili nemarcați asupra cărora acest stat-parte exercita un control conform paragrafului 1 al art. 4. Articolul 4 1. Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile necesare pentru exercitarea unui control strict și efectiv asupra deținerii și transferului de explozibili nemarcați care au
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
de explozibili nemarcați asupra cărora acest stat-parte exercita un control conform paragrafului 1 al art. 4. Articolul 4 1. Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile necesare pentru exercitarea unui control strict și efectiv asupra deținerii și transferului de explozibili nemarcați care au fost fabricați sau introduși pe teritoriul său înaintea intrării în vigoare a prezentei convenții, ratificată de acest stat, pentru împiedicarea deturnării sau utilizării lor în scopuri contrare obiectivelor prezenței convenții. 2. Fiecare stat-parte trebuie să ia toate măsurile
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]