611 matches
-
menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949 - aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat și el la unele ordine ale lui Dumitrescu și a lucrat direct cu Țurcanu atunci când i-a cerut doi deținuți pentru „muncă de informare”3 și i-a ordonat să organizeze camera 4-spital în vederea instituirii „școlii de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sistemul ierarhic, personajele cu funcții dintre cele mai înalte care au răspuns direct de Pitești au fost miniștrii adjuncți Gheorghe Pintilie și Marin Jianu. Cei direct implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
29 Negrescu Fag 112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29 Nemeș Iosif (colonel) 23, 26, 36, 38-39, 53, 55-58, 61, 63, 66, 76, 91, 93, 98, 169, 171, 192, 202, 204, 236 Nicoară Virgil 73, 148 Nicolescu Gheorghe 177 Nicolschi Alexandru 15, 19, 47, 97-98, 100, 195-196, 225
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29 Nemeș Iosif (colonel) 23, 26, 36, 38-39, 53, 55-58, 61, 63, 66, 76, 91, 93, 98, 169, 171, 192, 202, 204, 236 Nicoară Virgil 73, 148 Nicolescu Gheorghe 177 Nicolschi Alexandru 15, 19, 47, 97-98, 100, 195-196, 225, 227, 230-236, 240
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trece doar numele primului autor, urmat de mențiunea et al. („și alții”): Radu, Ioan et al., Metodologia psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 1993 (prin formula et al., sunt substituiți următorii autori: Mircea Miclea, Monica Albu, Olga Moldovan, Sofia Nemeș, Szamosközy Ștefan). • În cazul În care o carte are un coordonator sau un editor, menționarea acestei calități este absolut obligatorie, În caz contrar putându-se Înțelege că numele menționat este autor (unii autori omit voit această mențiune). Exemple: Rad, Ilie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un prenume cunoscut: Dragoș, Dacian; Alexandru, George. Punctuația sugerată (punct și virgulă) ne poate scoate rapid din Încurcătură. Iată un exemplu În care se folosește exclusiv virgula (apud Chelcea, 2007, p. 213): Radu, Ioan, Miclea, Miclea, Albu, Monica, Moldovan, Olga, Nemeș, Sofia, Szamosközy Ștefan. (1993). Metodologia psihologică și analiza datelor. Cluj-Napoca: Editura Sincron. După cum se vede În acest exemplu, s-au folosit ca „separatoare” nu numai virgulele, ci și punctul sau două puncte, rezultând, din dorința modernizării cu orice preț și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
orice grup mai mare de cinci persoane era repede împrăștiat. Spre prânz am ieșit să mănânc ceva. Bătea un vânt cald, molatic, de primăvară neîncepută. Când m-am apropiat de Librăria Universității, m-am întâlnit cu Lucian Mateș, cu Călin Nemeș și cu Nelu Deac. Erau agitați toți trei. „Stai pe fază, nu mai pleci niciunde. Vin muncitorii de la CUG!” Ne-am rezemat de perete, am stat, au mai venit câțiva: Constantin, custodele de la bibliotecă, Radu, fratele lu Nelu, încă vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
niciunde; aș fi avut senzația că-mi vând sufletul pe bani, pe-o scutire de impozit, pe-un butic, pe-o sinecură. Nici „luptătorii” de la Cluj nu vor să mai știe de noi; se referă la noi ca la „grupul Nemeș” și trec repede peste asta, ca nu cumva să ne trezim și să spunem că, de fapt, ei nu erau cu noi, ci pe trotuare, chirciți... Dar, după această experiență, trăiesc viața altfel. Nu mai am frici! Mi-am demonstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înainte, spațiul în care „privatul este expus public” spre luare la cunoștință și recunoaștere. Doar că, tocmai pentru a-și păstra această funcție „tra dițională”, ea trebuie să arate puțin altfel, mai „modern”. Pe de altă parte, o casă de nemeș din zonă a fost totdeauna - și se cădea să fie - mai mare și mai frumoasă decît una de țăran obișnuit. Mă întreb dacă în toate aceste cazuri fruă mosul este doar un atribut dintr-o listă, care cumulează „modern”, „ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
le-a ascultat cântecul: i-a luat pe fugă din istorie. Din abatorul de la Pitești, Gheorghiță ajunge în altul, la Gherla, pentru perfecționarea reeducării. Între cozile de topor folosite de inspectorii generali din Ministerul de Interne, colonelul Sepeanu Octav, Iosif Nemeș, ministrul securității Jianu, Zeller, generalii Pintilie recte Pantiușa, Nikolschi, și bineînțeles directorii și ofițerii din penitenciarele respective, au fost aparent condamnați, căci țapii ispășitori și condamnații la moarte au fost legionarii, iar nelegionarii chiar cei remarcați ca șefi ai torturilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
explică de ce victimele au provenit din prima categorie, iar nu din ultimele două, din moment ce Armata ar fi deschis focul doar asupra acestora din urmă. Un alt caz luat în discuție este acela al protestatarilor clujeni (grupul condus de actorul Călin Nemeș), suprimați în centrul orașului, în 21 decembrie 1989, de către militari. Autorii consideră că și în acest caz ar fi fost vorba de provocatori și agresori ai subunității comandate de căpitanul Carp Dando - însă analiza lor este nu doar injustă, ci
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apăra atunci când au fost agresați de provocatori. Pentru cazul Clujului (care îi preocupă probabil pe autori tocmai fiindcă existau documentele fotografice considerate probe irefutabile, ce demonstrau faptul că Armata a deschis focul) și al grupului de protestatari condus de Călin Nemeș, Sava și Monac consideră că acțiunea acestora a fost una provocatoare, aparținând unui nucleu de indivizi turbulenți, aflați sub influența alcoolului, care intenționau să confiște armele militarilor (s.m.)! Autorii afirmă că nu militarii au ucis și rănit oameni din rândul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
7). Revenind însă la studiul de caz (pentru centrul orașului există, cum am precizat deja, un întreg album cu fotografii luate la fața locului, care indică toate mișcările soldaților care au deschis focul asupra protestatarilor din grupul condus de Călin Nemeș), autorii demonstrează ritos că cei care au deschis focul au fost militari zeloși și robotizați. Domșa și Lungu nu intenționează nicidecum să disculpe Securitatea, Miliția sau pe liderii locali ai PCR, zeloși și ei în a accepta și concretiza ideea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de cazul protestatarilor clujeni neînarmați și reprimați în 21 decembrie 1989 de către Armată se ocupă și Radu Mareș (Manual de sinucidere, 2003). Autorul analizează reproșul infam adus, în 1990, de autoritățile militare (și nu numai) grupului condus de actorul Călin Nemeș, cum că revolta tinerilor din Piața Libertății ar fi fost o „repudiabilă violență de bețivi”, fiind cunoscut faptul că grupul consumase alcool înainte de protest, pentru a-și face curaj să iasă în stradă (p. 43). Gestul de reprimare violentă este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București, în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. Hurezeanu, Damian, Însemnări despre manualele pentru clasele XI-XII, în "Xenopoliana", tom III
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127 Sorin Mitu (coord.), op. cit., p. 30. 128 Vezi Ovidiu Drugă, în articolul citat. 129 Recomandare din cuprinsul referatului semnat, în numele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comercial român, ed. a III-a, Ed All Beck, București, 2001. Cărpenaru, St. D., David, D., Predoiu, C., Piperea, Gh., Legea societăților comerciale. Comentariu pe articole., ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, București, 2009. Cărpenaru, St. D., Stanciulescu, L., Nemeș, V., Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009. Chirică, D., Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. I, Vânzarea și schimbul., Ed. C.H.Beck, București, 2008. Cornu, G., Vocabulaire juridique, Quadrige, 2007. Deleanu, I., Părțile și terții. Relativitatea și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Compatibilitatea calității de comerciant a persoanei fizice autorizate cu dispozițiile noului Cod civil", în Revista română de Drept al Afacerilor, nr.1/2010 Stănescu, A-T., " Desfășurarea de activități în mod independent", în Curierul Juridic, nr. 1/2011 Stoica, V., Nemeș, V., "Dobânzile comerciale în lumina reglementărilor Ordonanței Guvernului 9/2000", în R.D.C., nr. 5/2001. Tallon, D., "L'inexecution du contrat: pour une autre presentation", în Revue trimestrielle de droit civile, 1994. Țăndăreanu, N., "Aspecte teoretice și practice privind
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 11. 29 Formularea este destul de ambiguă și va genera polemici și soluții jurisprudențiale diferite mai ales în ceea ce privește "spiritul" Codului civil. 30 A se vedea, St. D. Cărpenaru, L. Stanciulescu, V. Nemeș, Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009, pp. 420 și urm. 31 M. Uliescu, op. cit., p. 9. 32 I.L. Georgescu, op. cit., p. 40. 33 G.Buta, op. cit., p. 50. 34 S. Angheni, "Dreptul comercial între dualism și monism", în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a 6-a Litec, Paris, 1998, nr. 1745, p. 609. 257 În același sens, I. Băcanu, Regimul juridic al dobânzii, ed. a 2-a, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 20; St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 382, V. Stoica, V. Nemeș, "Dobânzile comerciale în lumina reglementărilor Ordonanței Guvernului 9/2000", în R.D.C., nr. 5/2001, p. 91 care afirmă că părțile au posibilitatea chiar de a renunța total la dobânzi.; D. A. Sitaru, op. cit., 2004, p. 745. 258 O.U.G. nr.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Glosar, Indice de nume, Indice de lucruri, Îndreptări și adaosuri. În Introducere, Ovid Densusianu conturează în imagini frumoase, dar sumare, cadrul geografic, în continuare pune în lumină condițiile istorice care au dus la diferențierea locuitorilor în două clase sociale antagonice, nemeșii și iobagii. Surprinde influența bănățeană asupra portului și obiceiurilor, schițează nivelul cultural scăzut deoarece împrejurările nu-i lasă pe mai mulți să se împărtășească din cultură, când și-ar putea-o însuși așa repede cu mintea ageră pe care o
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Sipețan Emilia, 81 ani l Homorogan Corneliu, 81 ani l Stoian Maria, 72 ani l Dumitrescu Iliana, 82 ani l Tănas Dorel, 60 ani l Vărșăndan Emil, 63 ani l Nagy Iuliana, 64 ani l Kos Mihai, 49 ani l Nemeș Elena, 68 ani l Pop Andrei-Sebastian, 4 zile l Proca Cosmina, 4 luni l Covaci Veronica, 80 ani l Trif Nicodim, 92 ani l Vamos-Barbu Constanța, 63 ani l Mike Margherita, 80 ani l Ion Petrică, 11 ani l Panait
Agenda2006-13-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284905_a_286234]