656 matches
-
mine, pe dig, un bărbat și o femeie, în costume de baie, cam de aceeași vârstă, mijlocie.” (G. Bogza, 429), „Amândoi, tatăl și fiul, se așază sans façon la masa mea.” (I.L. Caragiale, II, 157), „Cum mă credeam urmărit de nenoroc și de piază rea, și mi-era teamă să nu-i pierd și pe ei, pe ultimii doi, mă hotărâsem să le mai dau un singur ordin...” (M. Eliade, 374) • verb: „Într-o bună zi mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Spre deosebire de Cioran, Sábato crede că orice moarte este mai urâtă decât cea mai nefericită viață: "Mereu mi-a fost frică de viitor, pentru că în viitor se află, printre altele, moartea"86. Metafizica cioraniană este un imens spațiu de "cafard" și nenoroc, cum mărturisește el însuși: Sunt, într-adevăr, melancolic, mereu am fost așa, este un râu de care am suferit întotdeauna noi, cei din familia noastră, atât de neliniștita, agitată. În familia noastră, nenorocul nu este un concept gol, ci e
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este un imens spațiu de "cafard" și nenoroc, cum mărturisește el însuși: Sunt, într-adevăr, melancolic, mereu am fost așa, este un râu de care am suferit întotdeauna noi, cei din familia noastră, atât de neliniștita, agitată. În familia noastră, nenorocul nu este un concept gol, ci e tot ce avem mai concret"87. Cioran da dimensiune metafizica conceptului de nenoroc, de "cel născut sub semne rele", existent deja în legendele populare românești, unde unii sunt de la naștere "fără de stea". Uitându
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este un râu de care am suferit întotdeauna noi, cei din familia noastră, atât de neliniștita, agitată. În familia noastră, nenorocul nu este un concept gol, ci e tot ce avem mai concret"87. Cioran da dimensiune metafizica conceptului de nenoroc, de "cel născut sub semne rele", existent deja în legendele populare românești, unde unii sunt de la naștere "fără de stea". Uitându-se cu detașare esențială pentru un contemplativ la neprevăzutul vieții, oscilând între "blestemul de a se fi născut" și "viciul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Tangoul este un univers mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la marele mecanism interior care se cheamă destinul acestuia: Nu ai prea multa soarta/ Ești alesul morții / Ești sufletul nenorocului / închis într-un bandoneon"151. Toate sunt cuvinte ce trimit la sentimentul tragic al vieții, în sensul lui Unamuno, "este poate dânsul popular cel mai profund din lume, expresia estetică și populară a sentimentului tragic al vieții, este singura forță
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acolo este un mort. Dar, cine și când a murit nu trebuia să știe nimeni! C. I.: Se consemna în registrele lagărului. S. Ț.: Eu cred că multe astfel de decese nici nu au fost consemnate. C. I.: Ați avut nenorocul să duceți astfel la cimitir vreun cunoscut? S. Ț.: Da! Dar nu cunoscut în sensul plin al termenului, căci toți acolo eram colegi de suferință, iar un deținut dintr-o brigadă oarecare era la fel ca tine, care ai avut
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întâmplări mai direct legate de biografia lui A., are în centru, prin Ion Trestie, crescut pe „mâini vitrege”, ajuns laborant la o fabrică de zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului, este figura care organizează destinul personajelor. Aventura simbolică a lui Trestie se luminează de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
concluzia că polemica este bine să înceteze. Am încercat să arătăm rațiunile pentru care am ajuns la acest punct de vedere. N-am avut norocul să vă convingem nici pe dumneavoastră, nici pe tovarășii dumneavoastră, după cum ei au avut poate nenorocul de a nu ne fi convins nici ei". Evoluția lucrurilor ne va arăta cine în această apreciere a avut dreptate" a subliniat liderul român. Convorbirile desfășurate de-a lungul a șapte zile pe acest subiect au adus în atenția și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, Înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este cel care vă oferă otrava morții, inima voastră stricată este locul nimicirii voastre, este marea în care puteți să vă înecați". Marea, locul nașterii, al vieții, al creației și desfătării, devine mare amară, loc de primejdie și moarte, de nenoroc, de trădare și tragedie, un loc de care trebuie să te ferești, loc de naufragiu, un naufragiu lăuntric. O răsfrângere a naufragiului ideilor bulversând întreg veacul XX, cu ideologiile sale și pierderea identității omului, teme reperabile în întreaga operă a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vechi democrații refuză să devină cetățean german în al treilea Reich și părăsește Germania. Revine într-o Atenă ocupată de naziști. Refuză să predea la Universitate, dedicându-se exclusiv șahului și grădinăritului. Își va recunoaște în fața nepotului biograf și narator nenorocul de odinioară și falimentul actual. Falimentul în acel soi de voită mediocritate ("cultiver son jardin") care, ce-i drept, îl scutise de nebunie (vezi cazul lui Georg Cantor) sau de tentative de sinucidere (Tuning, Godel ș.a.). Naratorul ajunge la concluzia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
greșelilor, sancțiuni; * gelozie sexuală; * rușine; * teritorialitate; * anumite forme de violență prescrisă; * vizitarea; * comerț; * altele. C. Mit, ritual și estetică: * gândire magică; * folosirea magiei pentru a prelungi viața, a câștiga iubirea; * credințe despre moarte; * credințe despre boală; * credințe despre noroc și nenoroc; * divinizarea; * încercări de a controla vremea; * interpretarea viselor; * credințe și povestiri; * proverbe, zicători; * poezie/retorică; * vindecare, practici, medicină; * obiceiuri legate de nașterea copiilor; * ritualuri de trecere; * muzică, ritm, dans; * joc; * jucării; * ritualuri de înmormântare, de jale; * ospețe; * podoabe corporale; * coafuri
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și nedepășind, ca și în cazul aceluia, marginile bunei cuviințe verbale. Psihologia tânărului încă necopt și a experimentatei hangițe sunt sugerate fără cusur, printr-un minimum de replici și comentarii subsecvente ale naratorului. Nu se știe cine, norocul sau poate nenorocul (încă una din ambiguitățile stării de spirit ce-i prezidează acțiunile), face ca impulsul pentru aventura erotică a tânărului bărbat să se manifeste față de o femeie ieșită din comun. Femeia care stăpânește hanul lui Mânjoală, coana Marghioala, este și ea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
trecând pe sub fereastră lui la braț cu doi băieți. Tulburat de ceea ce i se păruse o trădare, lua o foaie de hârtie și scrise următoarele versuri ale lui Leopardi: Până și clipă când râvnita moarte / alături îmi va sta și nenorocul / va fi să-mi curme, cănd străină vale / îmi va fi pământul și din a mea privire / pieri-va clipă care vine. Apoi își trase un glonte în inimă. Pascoli, care avea multă stima pentru prietenul meu, aflând vestea morții
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mamă singură ce trebuie să își croiască drum în viață într-o lume încă sub incidența așa-numitelor Jim Crow laws (vezi). Într-o societate încă rasistă și segregată, prima sa dragoste ilicită fusese William Shakespeare, ale cărui vorbe despre nenoroc și gura lumii au găsit un ecou puternic la micuța Marguerite, ajunsă acum cap de familie monoparentală. Cartea consemnează teroarea albă a activităților Ku Klux Klan-ului (care arată că diavolul nu e întotdeauna așa de negru), dar și abuzul sexual
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să reprezinte interesele camuflate ale fostei Securități (vezi minuțioasa analiză a istoricului Marius Oprea din Moștenitorii Securității, Editura Humanitas, București, 2004) și să prelungească ori să ramifice tocmai corupția inerentă infuzată de aplicativitatea respectivului șantaj. Din păcate, din nefericire, spre nenorocul nostru, al tuturor. Vinovăție și sancțiune: penală, lustrală, morală - în țarcul Dosariadei - Afacerea Dosariada riscă să fie și să rămână o cacealma atât timp cât vinovații de gradul I, din timpul comunismului (adică ofițerii de Securitate angrenați concret în funcționarea poliției politice
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
numele de Luncani. Gavril Luncan a avut trei feciori: Constantin, poreclit Cota, Vasile (Sâle) și Nuțu Mic. Așa-i zicea mama lui, Nuțu Mic, iar vecinii au transformat dezmierdarea În poreclă. Toți Îi ziceau Nuțu. Cel mare, Constantin, a avut nenorocul să se Însoare cu o femeie leneșă și murdară care i-a născut nu mai puțin de zece copii. Murdărie ca În casa ei nu găseai În tot satul. Vasile se născuse paralizat de picioare și umbla tot timpul călare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vor angaja într-o varietate de comportamente care îi ajută să mențină impresia de dreptate. Aceste comportamente pot fi de la a ajuta victima și a-i deplânge situația, până la a-i raționaliza destinul, gândind de exemplu că și-a meritat nenorocul, situația devenind astfel mai puțin nedreaptă având în vedere caracterul nedemn al persoanei (Hafer & Begue, 2005). În cazul victimelor traumelor sau a profesioniștilor ce lucrează cu victime, nevoia de a crede într-o lume dreaptă este puternic compromisă. Janoff-Bulman și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
este solitara, Mariolle consideră că Pariziana este un tip distinct 143. Pariziana grațioasa devine un subiect poetic și pentru pictorul Olivier Bertin, care reușește să surprindă complexitatea acestui tip estetic și devine pictorul titular al Parizienelor 144. Dacă bărbatul are nenorocul să iubească cu adevărat o Pariziana, el suferă. Dacă protagonistul din Epingles râde de șiretlicurile celor două amante ale sale, cel din L'Epingle este cuprins de o pasiune disperată față de "une des filles leș plus cotées de Paris", care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Ipoteștii lui Eminescu. Bietul Eminescu! Ce greu i s-o fi părut pământul de pe pieptul lui, de n-a putut să strige la Ștefan și la Țepeș. Ibănescu fusese arestat cu un grup de elevi de la Suceava sau Iași. Avusese nenorocul să-l cunoască pe Țurcanu în primele zile ale activității, când, abia câștigat de Securitate pentru planul reeducării, voia să își demonstreze sinceritatea și atașamentul față de cauza proletară. La Suceava, Țurcanu timorase sufletele celor slabi și fricoși; avea să-și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cei de la muzeul fălticenean erau practic inexistente. „Muncitorul” se afla În depozit și era de datoria noului muzeograf să-l pună În valoare, venind astfel În Întâmpinarea donatoarei. 597 din Fălticeni, a fost și la Muzeu. Pentru informații a avut nenorocul să dea peste un tânăr nepregătit, care ținea locul Directorului, În concediu. I-a părut rău că nu v-a Întâlnit pe Dvs.124. Cateluța Petrovici vizitând Muzeul, a dat peste tabloul În care m-a găsit pe mine fotografiată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
limitele temporale și spațiale, limbajul din care nu se poate ieși, tot ceea ce închistează și sugrumă omul, din afara ori din lăuntrul său. Un fel de poetică a secundarului sau, folosind terminologia autorului, o teorie a „colateralului” însuflețește acest univers: neșansa, nenorocul, boala, degradarea, oroarea, răul interior, moartea - ca premise „pozitive”, ca modalități de a accede la valorile opuse. Discursul poetic se constituie astfel în discurs al unei ontologii. De aceea, analogiile cu simboliștii francezi, cu moderniștii E.A. Poe ori T.S. Eliot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
vocea caldă. Diminețile nu mai erau uscate, ci parfumate cu bunătățuri, mic-dejunuri cu marmelade în restaurante, banii nu mai trebuiau drămuiți pentru fiecare zi, nici nu se mai uita la ei, iar soarta nu mai era înjurată printre dinți pentru nenorocul fără sfârșit, ci din contră, o rugăciune pentru șansa schimbării lui era spusă tot mai mult în gând. În scurt timp, viața din ce în ce mai agitată îl face să renunțe de tot la Conservator. Întâlnirile cu domnul Vrăbiescu erau tot mai reci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]