1,301 matches
-
Preocupările lorau fost stimulate de nepotrivirea dintre postulatul realizării automate a echilibrului între cerere și oferta, care exclude posibililtatea crizelor și șomajului, pe de o parte, și realitatea, care arată cu totul altfel. Pritre condițiile realizării echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor neoaclasici și realizarea lor este prezentată ca posibilă,cu condiția întrunirii unui număr de ipoteze. Cercetarea și dezbaterile au fost orientate în mare măsură asupra ipotezelor. Una dintre ipoteze este cea a concomitentei
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
dar nu îl atinge niciodata.se ridică astfel problemă limitelor pe care le are piața în determinarea ofertei și cererii,a prețurilor și a calității mărfurilor care se schimbă. Remarcilor critice privind limitele economiei de piață în realizarea echilibrului ,economiștii neoclasici le-au răspuns în două feluri : Piața este elementul fundamental al neoclasicismului. Dar nu toate fenomenele unei economii țin de piață. Unele sunt exogene. Problema este dacă, teoretic și practic, ele pot fi integrate pieței ca să poată fi soluționate prin
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
să contribuie la menținerea macrocolectivitatii în care trăiesc indivizii. În cadrul acestui sector, nu concurență este cea care reglementează și rezolva problemele, ci reglatorii construiți de forță publică în economie și manevrați prin politici determinate. Serviciile publice, neputând fi integrate de neoclasici în teoria lor, sunt lăsate în afara modelului fiind apreciate că excepții de la reguliile pieței. Se fac și încercări prin care să se arate că și învățământul, cel universitar de exemplu, ar putea fi supus reguliilor pieței. Plata pentru înscriere, frecventarea
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
În unele țări învățământul particular este finanțat dela bugetul central sau de la bugetele centrale, pentru a îmbină interesele particulare cu cel general. Problemele devenite atât de acute ale degradării mediului înconjurător, ale diminuării și epuizării resurselor regerabile sunt incluse de neoclasici în categoria efectelor exterioare pentru că nu fac parte din niciuna din cele patru piețe mentionate.Se poate constitui, pentru ele a cincea categorie de piață dac sunt internalizate în modelul neoclasic al economiei de piață? Deteriorarea calității mediului înconjurător sub
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
ale diminuării și epuizării resurselor regerabile sunt incluse de neoclasici în categoria efectelor exterioare pentru că nu fac parte din niciuna din cele patru piețe mentionate.Se poate constitui, pentru ele a cincea categorie de piață dac sunt internalizate în modelul neoclasic al economiei de piață? Deteriorarea calității mediului înconjurător sub cele mai variate forme-infestarea aerului și apei, despăduririle,ploile acide,eroziunea solurilor,epuizarea resurselor neregenerabile,etc- aduce prejudicii colectivităților și indivizilor, agenților economiei. Factorii răspunzători de acțiunile deteriorării raporturilor dintre om
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
este ceva rațional și contribuie la o alocare neraționala a resurselor. Câștigul celor care cauzeaza o poluare (fiindcă nu fac cheltuielile necesare pentru a o preveni) cauzează pierderi mari pentru alții și cheltuieli sporite pentru colectivități, societate. Pentru promotorii teoriei neoclasice s-a pus problema internalizarii efectelor externe, ca cele ale poluării, sanctionandu-se prin piața vinovații, prin obligarea lor de a face cheltuielile necesare prevenirii poluării sau înlăturării ei în cazul în care s-a produs. Dar cheltuielile de acest
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
de la Mogoșoaia. Secolele XVIII și XIX constituie pentru arhitectura Bucureștiului perioada unei mari înfloriri. După o perioadă de tranziție, reprezentată prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758) continuă parțial formele tradiționale ale epocii brâncovenești, apar primele edificii construite în stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Suțu din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Din punct de vedere urbanistic Bucureștiul a cunoscut sub domnitorii fanarioți, deci până în 1821, și o puternică influență orientală, evidentă mai ales în amenajarea piețelor
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
este o construcție monumentală, realizată în stil neoclasic francez, ridicată pe baza documentației arhitecților Ernest Doneaud (francez) și Toma T. Socolescu, spre a servi ca Palat al Justiție. Lucrările au început în 1906, dar au fost întrerupte foarte curând, din cauza evenimentelor care nu mai lăsau în bugetul Ministerului
Palatul Culturii din Ploiești () [Corola-website/Science/311761_a_313090]
-
Armatei Române și cei ai Puterilor Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, se construiește Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” (1927), clădirea Băncii Naționale, construită în stil arhitectonic neoclasic, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor Focsani între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930). În perioada interbelică exacerbarea mișcării de dreapta se manifestă prin antisemitismul îndreptat împotriva puternicei
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
exterior, sub cornișe, s-a executat o decorație de tencuială, alcătuită din firide circulare, având în câmpul central motive cruciforme. Incisivă a fost intervenția la turn, al cărui etaj superior a fost placat cu un decor de tencuială, de inspirație neoclasică; pe laturile sale de sud și de nord au fost construite două pridvoare inestetice, susținute de stâlpi de beton. Alte reparații au avut loc în anii 1820 și 1996. Începuturile lăcașului sunt greu de stabilit. Prezența blocurilor masive de piatră
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
și în care compune oda „"Cucerirea portului Larache"”, transformându-se în poetul obscur și neinteligibil pe care îl recunoaște toată lumea. Dar de fapt, până în epoca romantismului această parte a operei sale a fost criticată cu asprime și chiar cenzurată de către neoclasicul Ignacio de Luzán. Această teorie, însă, a fost combătută de către Dámaso Alonso, care a semnalat că obscuritatea și complicațiile existau deja în prima epocă de creație, iar în a doua au fost duse la extrem. În "romances" precum „"Fabula lui
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
monumente noi. Peisajul urban al Varșoviei actuale este unul modern cu arhitectură contemporană. În Varșovia există clădiri reprezentative pentru aproape orice stil și perioadă arhitecturală din Europa. Orașul are câteva exemple arhitecturale foarte frumoase din perioadele gotică, renascentistă, baroc și neoclasică, toate poziționate relativ aproape de centrul orașului. Arhitectura gotică este reprezentată de biserici majestuoase dar și de case burgheze și fortificații. Clădirile semnificative sunt: Catedrala Sfântului Ioan (sec. XIV), templul fiind un exemplu de stil gotic Masovian; Biserica Sfânta Maria (1411
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
sunt: Castelul Regal (1596-1619); Biserica Iezuită (1609-1626). Printre primele structuri cu stil baroc sunt: Biserica Sfântului Hyacinth (1603-1639) și columna lui Zygmunt (1644). Cele mai impresionante exemple de arhitectură rococo sunt: Palatul Czapski (1712-1721); Palatul celor Patru Vânturi (1730). Arhitectura neoclasică a Varșoviei poate fi descrisă prin simplitatea formelor geometrice și cu inspirație din perioada Romană. Unele dintre cele mai bune exemple de stil neoclasic sunt: Palatul de pe Apă (reconstruit în 1775-1795); Królikarnia (1782-1786); Biserica Carmelite (fațada 1761-1783); Biserica Evanghelică Sfânta
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
mai impresionante exemple de arhitectură rococo sunt: Palatul Czapski (1712-1721); Palatul celor Patru Vânturi (1730). Arhitectura neoclasică a Varșoviei poate fi descrisă prin simplitatea formelor geometrice și cu inspirație din perioada Romană. Unele dintre cele mai bune exemple de stil neoclasic sunt: Palatul de pe Apă (reconstruit în 1775-1795); Królikarnia (1782-1786); Biserica Carmelite (fațada 1761-1783); Biserica Evanghelică Sfânta Treime (1777-1782). Creșterea economică a Poloniei a cauzat și o creștere a nivelului arhitectural. Renașterea Neoclasică a influențat toate aspectele arhitecturale, cel mai notabil
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
Unele dintre cele mai bune exemple de stil neoclasic sunt: Palatul de pe Apă (reconstruit în 1775-1795); Królikarnia (1782-1786); Biserica Carmelite (fațada 1761-1783); Biserica Evanghelică Sfânta Treime (1777-1782). Creșterea economică a Poloniei a cauzat și o creștere a nivelului arhitectural. Renașterea Neoclasică a influențat toate aspectele arhitecturale, cel mai notabil exemplu este Marele Teatru (1825-1833). Exemplele excepționale de arhitectură burgheză din perioada târzie au fost restaurate de către autoritățile comuniste după război (cum ar fi Palatul Kronenberg și clădirea Copaniei de asigurare Rosja
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
dus o intensă activitate în domeniul sculpturii statuare, portetistice și al celei decorativ-monumentale. A fost autorul, în colaborare cu Paul Focșeneanu, al basoreliefului de pe frontonul Universității din București (distrus în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944), executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
preocuparea pentru crearea centrului urban, iar un rol deosebit în compoziția sa arhitectural-spațială trebuia să-l joace catedrala orașului. În planul din 1817, în centrul orașului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform. Catedrala. Arhitectura este în stil neoclasic târziu, numit și empir, cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. A fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. Are o compoziție simetrică, în plan reprezentînd un
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
Biserica Madeleine (Église de la Madeleine) este o biserică romano-catolică aflată în centrul arondismentul al 8-lea al Parisului, în apropierea Place de la Concorde și Place Vendôme. Este un monument în stil neoclasic dedicat personajului biblic Maria Magdalena. Construcția sa s-a întins pe parcursul a 85 de ani, mai ales din cauza turbulențelor politice de la sfârșitul veacului al XVIII-lea și începutul veacului următor. În decursul timpului edificiul a avut mai multe destinații, fiind
Biserica Madeleine din Paris () [Corola-website/Science/324075_a_325404]
-
aflată sub stăpânire otomană. Au adus Europei cunoștințele acumulate în locurile vizitate și publicând cărți precum "Antichitățile din Atena". În 1758, James Stuart a construit primul edificiu în stil grecesc în Anglia, un templu cu gradină la Hagley Hall. Arhitectura neoclasică a fost reprezentativă pentru construcțiile civile din SUA. Thomas Jefferson, om politic și arhitect american, a construit numeroase clădiri, ca Universitatea Virginia, Capitoliul din Virginia și locuința sa, Monticello, conform unui gen de arhitectură cunoscut sub numele de "stil federal
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
acestui model, echilibrul economic este privit ca echilibru pe două piețe: Grafic modelul este reprezentat că intersecția a două linii/curbe, numite IS și LM. Principalele mărimi variabile ale modelului sunt: Modelul IS-LM este luat în considerare într-un context neoclasic, aceasta însemnând că se pornește de la salarii flexibile. Curbă IS ("Curbă investițiilor egale cu economisirile") reprezintă toate combinațiile posibile dintre venit și rata dobânzii care echilibrează piața bunurilor și serviciilor. Această piață se află în stare de echilibru atunci cand oferta
Modelul IS-LM () [Corola-website/Science/299487_a_300816]
-
Artemisia Gentileschi, Mattia Preti, Carlo Saraceni și Bartolomeo Manfredi. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, a fost inspirat în principal de rococoul francez, Franța fiind țara fondatoare a acestui stil particular, cu artiști ca Giovanni Battista Tiepolo și Canaletto. Sculptura neoclasică italiană, prin nudurile lui Antonio Canova, s-a concentrat pe aspectul idealist al mișcării. În secolul al XIX-lea, marii italieni erau Francesco Hayez, Giuseppe Bezzuoli și Francesco Podesti. Impresionismul a fost adus în Italia din Franța de către "", în frunte
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
autor al multor decorațiuni murale monumentale și autor de compoziții istorice. Peste toate acestea el s-a dovedit a fi un bun pedagog care avea la baza concepțiilor sale artistice un desen impecabil, gândit într-o bună tradiție a școlii neoclasice. Parisul i-a adus lui Arthur Verona un plus de libertate și o mai bună tradiție a picturii de tip plein-air. A participat la tabere organizate unde motivele alese nu erau impuse. Practic, Verona a asistat la Paris la o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Palatul Facultății de Medicină este o clădire construită în stil neoclasic francez, amplasată în Sectorul 5 al municipiului București, în apropierea Spitalului Universitar, găzduiește Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Clădirea a fost construită în 1902 după un proiect realizat de arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc și a
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
lucrări. Cel mai semnificativ monument istoric din oraș este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie și etnografie formează un ansamblu istoric și cultural unic în Republica Moldova. În perioada interbelică par construcții noi, realizate în stilul modern, neoromânesc și neoclasic. De asemenea, se efectuează lucrări de amenajare publică. Se planifica construcția unui dig împotriva inundațiilor și ridicarea catedralei în Piața Unirii. Proiectul acestei catedrale a fost realizat, dar lucrările de construcție sunt stopate în 1944. Printre edificiile noi apărute la
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
se folosește și ea de acest stil pentru a evidenția virtuțile patriotice, regândind valorile antice în termeni morali. Artistul trebuie să fie acum o persoană angajată civic, care să-i învețe pe ceilalți faptele eroilor antici, stimulând astfel virtutea. Stilul neoclasic se caracterizează în principal printr-o întoarcere la formele greco-romane. Pentru artiști, nu este vorba de a recurge la imitarea servilă a Antichității sau la experiența Renașterii italiene, ci de a dezvolta noi principii, destul de repede transformate în reguli rigide
Neoclasicism () [Corola-website/Science/308465_a_309794]