697 matches
-
săi, râul Drâslea, râul Găinăria și râul Guranda. Prima atestare documentară a localității Trușești datează din 15 februarie 1568, conform unui Hrisov al Domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Cercetările istorice atestă faptul că satul Trușești este una din cele mai mari așezări neolitice din Sud-Estul Europei (mileniul al III-lea Î.H.). Localitatea Trușești figurează în unele hrisoave din anii 1439-1451. Satul Trușești este o așezare veche; documentar, numele așezării este menționat în vremea lui Alexandru Lăpușneanu la 15 februarie 1568. În harta
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
Orkhon a lui Gokturks din Asia Centrală (sec. 8 CE). Cuvântul englezesc „Turkey” derivă din latina medievală, Turchia (c. 1369). Peninsula Anatolia, care cuprinde majoritatea Turciei moderne, este una din regiunile cele mai vechi locuite din lume. Cele mai vechi colonizări neolitice ca Çatalhöyük, Cayonu, Nevali Cori, Hacilar, Gobekli Tepe și Mersin sunt considerate a fi printre cele mai timpurii colonizări umane din lume. Colonizarea Troiei a început în Neolitic și continuă până în Epoca de Fier. Istoric, anatolienii vorbeau limba indo-europeană, semitică
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de cupru, realizați
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
mai apoi, pe măsură ce Confederația a crescut, până la maxima extindere de azi, care se menține din 1815. Dovezile arheologice sugerează că în zona de câmpie a Alpilor Elvețieni s-au stabilit vânători încă din perioada de sfârșit a paleoliticului. În perioada neolitică zona a fost relativ dens populată. În anul 58 î.Hr. elveții au încercat să se sustragă presiunii triburilor migratoare germanice prin mutarea în Galia, dar au fost învinși la Lawrenceburg de către armatele lui Iulius Cezar și trimiși înapoi. Regiunea alpină
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
își aleg una dintre acestea ca și specialitate sunt pregătiți în ambele domenii. Amândouă sunt strâns legate și influențate de cercetările din neuroștiințe. Mai multe descoperiri istorice atestă faptul că practici chirurgicale similare trepanației au fost efectuate încă din perioada neolitică de către diferite culturi în întreaga lume. Manuscrise din jurul anului 5000BC atestă faptul că egipteni aveau cunoștințe despre anumite simptome legate de probleme ale creierului. În Egipt, incepînd din perioada Regatului Mijlociu, creierul a fost cu regularitate îndepărtat în procesul de
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
strat de cenușă vulcanică. Vestigii mai recente datează de acum 400 000 de ani și au fost descoperite în situl de la Terra Armata, în Franța, unde punctul de susținere al adăpostului din nuiele erau coloanele de piatră. În Asia de Sud-Est, cultura neolitică apare cu zece milenii î.Hr. în zona Levantului și se răspândește către est (zonele asiatice) și vest (regiunea mediterană). Arhitectura neolitică în spațiul european s-a dezvoltat cu precădere la sfârșitul neoliticului (al treilea mileniu î.Hr.) în zonele de coastă
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Terra Armata, în Franța, unde punctul de susținere al adăpostului din nuiele erau coloanele de piatră. În Asia de Sud-Est, cultura neolitică apare cu zece milenii î.Hr. în zona Levantului și se răspândește către est (zonele asiatice) și vest (regiunea mediterană). Arhitectura neolitică în spațiul european s-a dezvoltat cu precădere la sfârșitul neoliticului (al treilea mileniu î.Hr.) în zonele de coastă ale Europei, mai ales zona vestică a continentului. Se caracterizează prin marile ansambluri megalitice (menhire, dolmene, cromlech-uri). Primele construcții ale oamenilor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
descoperit, în urma excavațiilor din 1952-1958, o adevărată comoară, un turn masiv, din piatră, cu un diametru de 8 m, înalt de 8 m, legat în partea interioară de un zid gros de 4 m. El a fost datat în perioada neolitică, fiind distrus în jurul anilor 8000-7000 î.Hr. De asemenea, ea a demonstrat că orașul a fost distrus și reconstruit succesiv, descoperindu-se peste 23 de straturi. Pentru a se apăra, au construit ziduri înalte de 2 m în jurul locuințelor, precum și turnul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
greutate de 50 de tone. Acesta este primul sit din lume care demonstrează iscusința vânătorilor-culegători în construirea unor structuri complexe durabile. Destinația acestei construcții este necunoscută, fiind consacrată fie unor ceremonii religioase, fie unui proiect științific. Schimbările climatice din perioada neolitica (8000 î.Hr.-3000 î.Hr.) au determinat dezvoltarea și extinderea agriculturii, aspect care a condus la apariția unei societăți stabile, care și-au investit energia în construcția de locuințe permanente, realizate din lemn, nuiele și tencuială sau cărămidă și piatră. Catal
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
aspect care a condus la apariția unei societăți stabile, care și-au investit energia în construcția de locuințe permanente, realizate din lemn, nuiele și tencuială sau cărămidă și piatră. Catal Hüyük este unul dintre cele mai timpurii și vaste situri neolitice, iar așezarea, care datează din anii 7000 î.Hr., avea o populație ce depășea 10000 de locuitori în perioada de apogeu. Nu existau străzi, iar terasele de pe acoperișuri reprezentau cai de acces în locuințele construite din cărămidă și nămol. Civilizațiile timpurii
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a Moldovei și în special, în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contemporană, carte veche și rară, tehnică, presă și publicații, bunuri culturale memoriale ș.a. Clădirea muzeului este
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă așezare neolitica a culturii Gumelnița, aflată la marginea de
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă așezare neolitica a culturii Gumelnița, aflată la marginea de est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Metohia" (Метохија). Formarea republicii Kosovo este rezultatul destrămării Iugoslaviei, în special Războiului din Kosovo din 1996-1999, renașterii naționaliste din Balcani sub dominația Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea, în special al conflictului dintre naționalitățile albaneză și sârbă. În timpul epocii neolitice, regiunea Kosovo se află în cadrul extinderii culturii Vinča. Între secolul IV - I î.H., dardanii populau regiunea actualului Kosovo. Regiunea a fost mai tarziu cucerita de români în ani 160 î.H., si integrată în provincia română Illyricum în 59
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
Anseremme, Bouvignes-sur-Meuse, Dréhance, Falmagne, Falmignoul, Foy-Notre-Dame, Furfooz, Lisogne, Sorinnes și Thynes. Suprafața sa totală este de 99,80 km². La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 13.186 locuitori. Cu toate că regiunea a fost ocupată încă din perioadele neolitice, celtice și romane, prima menționare a unei așezări are loc în secolul al VII-lea odată cu înființarea bisericii Saint-Vincent de către episcopul de Tongeren. Din secolul al IX-lea orașul se află sub influența contelui de Namur și al episcopului de
Dinant () [Corola-website/Science/297392_a_298721]
-
este păstrat și expus la Complexul Arhitectural Franciscan din Mediaș. În același loc s-au descoperit numeroase fragmente ceramice aparținând culturii Turdaș și culturii Cucuteni, ceea ce demonstrează că teritoriul satului a fost locuit încă din perioada de tranziție de la perioada neolitică la epoca bronzului. În Arhiva Repertoriului Arheologic al României a Institutului de Arheologie Vasile Pârvan se precizează că la Pănade au fost făcute următoarele descoperiri arheologice: - ceramică - ulcică decorată cu motiv incizat în formă de frunză de brad; datare repertoriu
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela - Căciulata și tezaurul de monede imperiale din argint care a fost descoperit
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
Ipotești (reședința), Manolești și Stâncești. Comuna este așezată în partea de vest a județului și s-a constituit, în actuala întindere teritorială și componență, în anul 1968. Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de așezări omenești încă din perioada neolitică (6000-2500 î.e.n.) în zona numită Medelean din vecinătatea satului Cucorăni. Locuirea geto-dacică pe teritoriul comunei este substanțial reprezentată, fapt dovedit prin complexul fortificat de cetăți traco-getice de la Stâncești, întins pe aproximativ 50 ha. Mărturii ale existenței unei înfloritoare vieți economice
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
al XX-lea. Acestea sunt elementele simbolistice ale „istoriei” complexului statuar Sfatul Bătrânilor. Dar paleta este mult mai largă, dacă analizăm perspectiva meditativă a personajelor, prin conotații discrete cu celebra statuetă supranumită Gânditorul de la Hamangia, datată în secolul VI î.Hr. (neoliticul mijlociu), sau cu Gânditorul (1880) lui Auguste Rodin. Despre „bătrânii” lui Vida Gheza, gravi și robuști, critica de specialitate a consemnat: „În limbajul sculpturii, toate se exprimă prin calmul obiectiv și mut al formei, care ne poartă adeseori spre zările
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
obiective din comuna Băneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru din ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Fierului din „Dealul lui Coadă” (0,5 km est de satul Băneasa); tellul neolitic (cultura Boian) de „la Gorgana” pe o terasă de la nord de gârla Comasca de lângă Pietrele; o altă așezare neolitică aparținând culturii Gumelnița aflată la jumătatea distanței între satele Pietrele și Puieni (comuna Prundu); și situl de la „Valea Cacoviei” (1,5
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
din ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Fierului din „Dealul lui Coadă” (0,5 km est de satul Băneasa); tellul neolitic (cultura Boian) de „la Gorgana” pe o terasă de la nord de gârla Comasca de lângă Pietrele; o altă așezare neolitică aparținând culturii Gumelnița aflată la jumătatea distanței între satele Pietrele și Puieni (comuna Prundu); și situl de la „Valea Cacoviei” (1,5 km de marginea satului Sfântu Gheorghe către Băneasa), sit ce cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
Epoca thinită cuprinde primele două dinastii ale Egiptului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lăsată de Manethon, un preot egiptean care a trăit în secolul al III-lea înaintea erei noastre). După anul 3600 î.en., societatea și cultura neolitică egipteană de-a lungul fluviului Nil s-a bazat pe agricultură și creșterea animalelor. Societatea egipteană a început să se dezvolte și să avanseze rapid spre stadiul de civilizație rafinată. Un nou tip distinct de ceramică care a fost înrudită
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]