789 matches
-
și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei așezări din neolitic fiind găsite în Cetatea . Skopje este situată pe cursul superior al râului Vardar și este localizat pe o rută importantă din Balcani între Belgrad și Atena. Potrivit ultimului recensământ oficial din 2002, Skopje are o populație de 506.926 locuitori
Skopje () [Corola-website/Science/297229_a_298558]
-
cel puțin 800.000 de ani, zona Poloniei actuale a trecut prin Epoca Pietrei, Epoca Bronzului și Epoca Fierului, ca și regiunile înconjurătoare. Populațiile stabile agrariene au trăit aici în ultimii 7500 de ani, de la prima lor sosire la începutul neoliticului. După perioada La Tène și influența romană, popoarele slave au ajuns pe acest teritoriu acum mai mult de 1500 de ani. Ei s-au organizat mai întâi în unități tribale, după care s-au combinat formând structuri politice mai mari
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Ötz și se pronunță [ pron. Numele său oficial este „Omul din (localitatea) Hauslabjoch”. Alte nume sunt „Omul din ghețar”, „Mumia din (muntele) Similaun” și „Bărbatul din Similaun”. Este vorba despre un corp de bărbat mumificat care a trăit la sfârșitul neoliticului respectiv la începutul epocii cuprului, acum circa 5.300 ani. Corpul, care a fost găsit la 3.210 m altitudine într-un ghețar din Alpii Ötztal, este foarte bine păstrat și este aproape complet, inclusiv îmbrăcămintea, încălțămintea și armele de
Ötzi () [Corola-website/Science/314975_a_316304]
-
() este o prefectură greacă, și de asemenea o insulă aflată în Marea Ionică. Primele semne de viață datează din neolitic, urmele fiind găsite in golful Laganas. După Homer, colonizarea a avut loc prin anii 1600 - 1500 î.Hr. de coloniștii din Psofida (Arcadia). În anii următori insula a fost cucerită de Arkisios, regele Cefaloniei. Mai târziu a ajuns în posesia lui
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
Ghiincioaei (Dealurile bucovului) cu ocazia arăturilor adânci de toamnă și a săpăturilor pentru plantarea viței-de-vie, între anii 1962-1964, s-au găsit ciocane și topoare din piatră șlefuită, ceramică, unelte din silex, precum și vârfuri de săgeți și de sulițe, datând din neolitic. Continuitatea de viață omenească este confirmată și de urmele unei cetăți geto-dacice pe locul numit Tudoria, pe Loturile Gulinoaei. E greu de precizat o dată anume când s-a înființat comuna noastră și cred că nici nu există vreo mărturie în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuți, și conține vestigii din neoliticul timpuriu atribuite culturii Starčevo-Criș.
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
regiune de teren fertil ( loess ), situate între văileZorn, nord și sud gărgărițe, domeniul de aplicare al vulnerabilităților vest Saverne și est, la marginea terasă Rin . Alsace cocoșat - 's Krumme Elsass Articol principal : Alsacia . Cocoșatul Alsacia a fost locuită încă din neolitic. Acesta include orașele incluse anterior fostele județe Sarrewerden și La Petite - Pierre și domnia de Diemeringen și Asswiller. În zilele noastre multe castele și vestigii arheologice sunt inca vizibile. Teren vechi de Empire, unul dintre ultimele care se anexează la
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
cu județele Neamț și Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul Suceava. Descoperirile arheologice ne arată că teritoriul județului Harghita a fost locuit încă din paleolitic, trecând apoi la neolitic zona aparținea arealului "culturii liniare", "culturii Boian" și "Precucuteni". În eneolitic pe teritoriul județului pătrund comunitățile "culturilor Tisa, Bodrogkeresztúr" și apoi "culturile amforelor sferice", iar trecerea la epoca bronzului îi aparține "culturii Ciomortan", suprapusă de "cultura Wietenberg". La începutul perioadei
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
pentru a face distincția față de orașul Oborniki din voievodatul Polonia Mare. Primele urme de prezență umană în regiune provin din kurganele mezolitice caracteristice culturii lusațiene de la începutul epocii bronzului găsite în împrejurimi, precum și din uneltele din mezolitic și topoarele din neolitic. Prima atestare a orașului Oborniki provine dintr-o notă în care se spunea că "Obora" plătește zeciuiala episcopiei Wrocławului în 1305. Cistercienii au locuit lângă oraș, care primise drepturi Magdeburg deși nu avea încă statut de oraș. La începutul anilor
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
popular în câteva limbi slave. Sandomierz este numit în ; ; ; ; ; ; . Sandomierz este unul dintre cele mai vechi și importante orașe din punct de vedere istoric din Polonia. Descoperirile arheologice din împrejurimile orașului idică faptul că oamenii au locuit aici încă din Neolitic. Ca oraș, Sandomierzul datează de la începutul Evului Mediu, beneficiind de avantajul excelentei sale locații geografice, la vărsarea Sânului în Vistula, pe traseul unor importante rute comerciale. Prima menționare istorică a orașului datează de la începutul secolului al 12-lea, cănd cronicarul
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
asemănătoare cu scrierea. Aceste sisteme pot fi descrise ca fiind proto-scriere. Aceste sisteme folosesc simboluri ideografice și/sau primele simboluri mnemonice pentru a transmite informații încă au fost, probabil, lipsite de conținut lingvistic direct. Aceste sisteme au apărut în perioada neoliticului timpuriu, încă din mileniul al VII-lea î.Hr.. Cercetătorii au descoperit inscripții făcute pe carapace de broaște țestoase în China (situl arheologic Jiahu din provincia Henan). Obiectele au fost datate la anul circa 6600-6200 î.Hr., deci inscripțiile ar fi cu
Protoscriere () [Corola-website/Science/325888_a_327217]
-
vulcanic cu altitudinea de 378 m. Prin poziția sa strategică deosebită, cetatea a păzit din înălțimea ce domina orașul Deva, secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului iar prezența unor blocuri de piatră cioplită, cu caracteristicile tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice. După invazia tătarilor, a fost construită o cetate nouă de către
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
teritoriu făcând parte din Semiluna Fertilă, un ținut care este leagănul agriculturii și al creșterii animalelor din epoca neolitică de acum aproximativ 12 000 de ani. Perioada neolitică se remarcă în Siria prin casele rectangulare ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase din piatră, gips și lut ars. Descoperirea aici a unor unelte făurite din obsidian, provenit din Anatolia, demonstrează o activitate comercială timpurie. Primele așezări de tip urban datează aici din neoliticul târziu și epoca bronzului, printre
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase din piatră, gips și lut ars. Descoperirea aici a unor unelte făurite din obsidian, provenit din Anatolia, demonstrează o activitate comercială timpurie. Primele așezări de tip urban datează aici din neoliticul târziu și epoca bronzului, printre cele mai înfloritoare fiind Hamoukar și Emar. Arheologii plasează Siria în centrul celor mai vechi civilizații de pe pământ. Aici au apărut primele așezări umane de tip urban, tot de aceste locuri se leagă și începuturile
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
Mare", când principatul său medieval s-a separat de restul Rusiei, în urma invaziei tătare. În limba ucraineană "kraina" înseamnă "țară". Cele mai vechi așezări umane de pe teritoriul Ucrainei datează din preajma anului 4500 î.e.n., perioada de înflorire a culturii Cucuteni, din neolitic, într-o arie largă ce acoperă părți din Ucraina de astăzi, precum și întreaga regiune Nipru-Nistru. În timpul epocii fierului, teritoriul a fost locuit de cimerieni, sciți și sarmați. Între 700 î.e.n. și 200 î.e.n. a făcut parte din Sciția. Mai târziu
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
spicele de grâu simbolizează activitatea locuitorilor zonei, respectiv metalurgia și cultura cerealelor. Numărul turnurilor - cinci - atestă faptul că așezarea este un centru urban, ridicat la rang de municipiu. Cele mai vechi dovezi ale prezenței omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constau din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A."). Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constau din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A."). Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular , descoperit in zona stației de transformatoare electrice și a racordului CFR dintre Turda și Războieni, cercetat parțial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
mai mare cerc de piatră din Europa și este unul dintre cele mai bine cunoscute locuri preistorice din Marea Britanie. Este atât o atracție turistică cât și un loc de importanță religioasă a păgânilor contemporani. Construit în jurul anilor 2600 î.Hr., în timpul neoliticului sau "noua epocă de piatră", monument cuprinde un henge (cerc) mare de piatră exterior (prevăzut și cu un șanț); cerc exterior în care se află două cercuri separate de piatră mai mici. Scopul său original este necunoscut, deși arheologii cred
Avebury () [Corola-website/Science/329172_a_330501]
-
colectate aici despre structură, comportament și boli sunt folosite pentru a îmbunătăți programul de conservare din Mongolia. În pădurea Clocaenog din North Wales, Marea Britanie, trei cai Przewalski trăiesc într-un padoc de 5 hectare, pe situl unei foste așezări din neolitic sau epoca de piatră. Au fost introduși în 2004, în speranța că se va putea recrea peisajul din epoca de piatră, când cai asemănători alergau liberi prin Marea Britanie. Încă o turmă există în rezervația Wilds Wildlife din Cumberland, statul Ohio
Calul lui Przewalski () [Corola-website/Science/313038_a_314367]
-
la peșteră. Portalul mare (aprox. 20 m înălțime) și galeria spațioasă cu care se continuă constituie o atracție turistică, iar pentru oamenii preistorici însemna un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic. Pe poteca ce străbate sala de la intrare s-au amenajat vitrine cu exponate relevante. Galeria de la intrare continuă, aprox. 150 m, pe tot parcursul ei cu secțiuni între 33...15 m lățime și 25...15 m înălțime, apoi cotește la
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
a dus la o dezvoltarea a comerțului și meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor). La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz. La sud
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului. La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic. La nord de oraș
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului. La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic. La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă". Descoperiri: La vest de oraș
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic. La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă". Descoperiri: La vest de oraș, la poalele dealului "Coasta Gherlii", pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 42 m., a fost descoperită o
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]