369 matches
-
05, ora 18; „La porțile lumii“, de Lia Alb, 23. 05, ora 18; „Minunea Sfântului Valentinos“, de D. Psathas, 29. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Concert extraordinar de muzică evreiască și liturgică, 24. 05, ora 18, la Sinagoga Neologică Arad; Concert coral „The Occidental Glee Club“, Aula Magna a U.V.T. Timișoara, 24. 05, ora 19; Sala Lira, Reșița, 25. 05, ora 19; Sala Palatului Cultural, Arad, 26. 05, ora 19. Teatrul de marionete: „Sindbad marinarul“, 23. 05, ora
Agenda2004-21-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282460_a_283789]
-
fi București încărcat de toate contrastele atmosferei tipic balcanice. Stilistic vorbind, cartea prezintă aceeași tendință spre sinteza oximoronică, spre juxtapunerea paradoxală, pe care o întâlnim și la nivelul conținutului. Cuvintele se înlănțuiesc cu fluctuații și inflexiuni idiosincratice neașteptate, în timp ce formulările neologice tresar adesea sub zvâcniri, sub răbufniri, de sintaxă veche. Aflăm în paginile cărții, ca într-o adevărată arheologie a limbii, straturi stilistice diferite, întrepătrunse neverosimil, iar efectul este acela de dialog intim al textului cu sine însuși, un dialog în
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
cu sufixul -e, din limba secolului al XIX-lea (certe, exclusive, recte, respective - ultimul e cel mai cunoscut, datorită lui Marius Chicoș Rostogan !), evocîndu-se și valoarea mai generală de marcă adverbială a finalei -e. Ultimele articole se ocupă de prepozițiile neologice (contra, per, pro, supra, via, ŕ la) și de particularitățile lor de construcție, constatînd efectele unor tendințe analogice contradictorii în anumite greșeli actuale: construcția lui asupra cu dativul (asupra sieși), a lui aidoma cu genitivul. Această culegere de texte - omagiu
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
minge, Eu am rămas în paza pridvorului străbun, Ca să culeg cu ochii livezile de prun, Cînd alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge.“ În tot acest poem de șase strofe a cîte patru versuri, sintagma globul terestru marchează singura prezență neologică. De o mare varietate, cultivînd arhaismele frapante sau regionalismele curioase, lexicul lui Pillat optează pentru local și evită neologismele; acestea apar doar în punctele de vîrf ale anumitor poezii și subliniază diferența dintre lumea poetului și lumea contemporană, în care
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
în legătură cu problemele stilului, el șia construit o normă poetică de uz propriu. Plecînd de la recent-descoperitul alexandrin românesc, derivat din cel francez, șia dat seama că un astfel de mecanism nou, aproape exotic, putea funcționa doar nutrit cu substanță prin excelență neologică. La 1830, în cel dîntîi volum de poezii romantice publicat la noi (Meditații poetice dintr-ale lui A.de Lamartine), Heliade avea intuiția faptului că o nouă schemă prozodică a versului românesc era de neconceput în absența unei reînnoiri totale
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
dezvoltă virtuțile florali.” (Anatolida, I, 1). Cu proza lui Heliade s-a întîmplat un fenomen simetric celui din poezie: după o primă perioadă de observație socială, de schițe ironice realizate într-o limbă populară, are loc și aici o „epurare neologică” progresivă; ea nu atinge proporțiile din registrul poetic, dar schimbă radical configurația registrului prozastic. În copilărie și adolescență, viitorul scriitor s-a aflat în proximitatea limbajului regional și arhaic al familiei sale de negustori tîrgovișteni; a învățat greaca și puțin
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
de mahala. Pe măsură însă ce marele prag al anului 1848 se apropia, solemnitatea cuprinde treptat scrisul heliadesc; Revoluția și mai ales exilul au însemnat, pentru proza lui Heliade, renaștere a stilistică. Stilul său suferă o alterare spectaculoasă, în sens neologic, oracular și retoric, evocînd cu totul altă lume decît aceea a Cuconului Drăgan. Însuși mediul lingvistic nou, cu deosebire francez, în care Heliade s-a mișcat după 1848, a avut probabil partea lui de contribuție; e vorba însă mai degrabă
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
alcătuită din multe sate, comune, orășele, în care locuiesc familii de toate categoriile și mulți copii cu vocabular obișnuit trebuie să știe că „făcătorii" de subiecte nu se pot coborî la nivelul lor, aceștia fiind niște intelectuali rasați și exclusiv „neologici"!", a scris Mariana Badea pe blog.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Ce spune mama lui Mircea Badea despre proba la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77993_a_79318]
-
mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape în permanență de unul neologic contrastant, de imaginile scatologice, de un limbaj poetic ostentativ "ermetic", deși nu rămîne decît intenția ermetismului. Dacă în prima jumătate a volumului versurile sunt bolovănoase prin aglomerarea de abstracțiuni și nenumărate determinări metaforice: "...după hologramaticul sex al iertării strig/ imaginat
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
ego de multă vreme uitat; aura de imaginar, prezentă de la bun început, se lărgise considerabil, preluată conștient de autorul ajuns acum la bătrînețe. La Codru Drăgușanu, lectura propriului său text se realiza acum în cheie literară. În legătură cu limbajul latinizant și neologic al Peregrinului..., s-au purtat discuții ce apar astăzi de o perfectă inutilitate. Editori dintre cei mai inteligenți și mai bine intenționați au publicat cartea în variantă "îmbunătățită", adică expurgată de latinisme, chipurile pentru a-i facilita lectura. De fapt
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
fiecare prins în propriul scenariu oniric, iar ceea ce pare să-i unească pe toți acești tineri este un anumit delir lingvistic care-i face speciali, un anumit limbaj postmodernisto-baroc, unde slangul se amestecă barbar cu anglisme, prețiozități și rare combinații neologice. Iese un fel de poezie de care avangardiștii ar fi fost mândri, iar Tristan Tzara ar fi pus-o în scenă alături de aventurile domnului Antipirnă. În mare parte ceea ce se petrece cu acești tineri este complet dada, doar că nu
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
ediția din 1975 a Dicționarului explicativ, dar e înregistrată în volumul al IX-lea din Dicționarul limbii române (DLR), din același an; termenul e considerat “depreciativ”, fiindu-i indicată doar forma de feminin plural - radicale -, cu definiția “cuvinte alese, literare, neologice”. Sensul e mai curînd colocvial, nevehiculat de terminologia lingvistică specifică și marcat adesea, în scris, de ghilimelele distanței ironice. În DLR e ilustrat printr-un citat din Viața la țară a lui D. Zamfirescu (“Vrei să chem pe Turică să
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente, diplomaticamente, neproductivamente, preliminariamente etc. Deoarece sufixul apare atașat doar unor teme neologice, nu se poate face de obicei distincția clară între împrumut și creație internă a limbii; oricum, domină împrumutul. Și Dicționarul invers (1957) a înregistrat destul de multe adverbe în -mente: dialecticamente, necesariamente, eminamente, pertinamente, sinceramente, imperiosamente, directamente, succesivamente, exclusivamente, productivamente, precizamente
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
Eminescu. Făcînd apoi din Eros o deschidere spre moarte, stabilind cu „lumea de dincolo“ o complicitate erotică, Bolintineanu inova radical într-un context cuminte și conformist. Față de îndrăzneala proiectului, lipsurile limbajului trec pe planul al doilea. Cînd limbajul cu tentă neologică îmbrățișează un ritm savant, rezultatele devin uneori notabile. Poemul Herol unește toate obsesiile poetului într-o cadență de neuitat: Mortua est are aici o primă și strălucită variantă, anticipativă pînă la detaliu: „Herol la morminte se duce și plînge Promisa
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
dovedind o ignoranță reală sau simulată: "Termenul de Baron este anacronic, nu știu ce înțelege presa prin acest apelativ, dar cred că baronii aparțin unor timpuri trecute"; Nu vreau să mă pronunț, e ceva neclar, nedefinit și venit din istorie". Pentru pasiunea neologică a ziariștilor, în schimb, termenul la modă e foarte firesc, sensul său extinzîndu-se deja în familia lexicală a lui baron: baronet ( "Ar mai fi libere cîteva locuri de baroneți"; "un baronet care aspiră din greu la titlul de baron local
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
o bucată de carne/ și când adorm visez că înghit pe nemestecate ce a mai rămas/ din ciotul cu care scriu pe zid" (o profeție nu se mai poate). Pe coperta a IV-a, poetul schițează inutil într-un stil neologic prețios ideea volumului. Deși vorbește despre "viața contrasă în subsidiar și multiplicată în anomie" (s.m.) sau despre o lume "sedusă de catabază și inspirată doar scatologic" (s.m.), lectura poemelor ne arată doar o palidă realizare a acestora. Respirația lirică largă
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni de termeni neologici reali, analogici sau derivați ("Esburi/ Fantasmagorii/ Hipnezie/ Carambolante/ Hecatombante"). Formulele din jocurile de copii au fost folosite de Emil Botta - la care strigătul "Pumnareta, Pumna, Pi" se transformă în formula-dezastru "Rapița, Papița, Not" -, sau de Ion Gheorghe în Zoosophia ("oprica
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză și sub pseudonim transparent de Alecsandri: Grammaire de la langue roumaine, par V. Mircesco, précédée
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
sens metaforic, formate de la nume de țări sau popoare, pentru a desemna situații și evoluții politice sau economice de un anume gen, analoge cu cele din țările respective. În română, principalele derivate de acest tip sînt verbe formate cu sufixul neologic -iza: a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a (se) libaniza etc.; tiparul derivativ se regăsește, cu schimbările de rigoare, si in alte limbi. Semantic, aceste formații diferă de cele în care este vorba de un proces de asimilare, de influență
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
o instituție oficială și încearcă să-și amintească unele lucruri: că regula de abreviere e cam arbitrară și respectată de puțini, că acordul după înțeles e foarte frecvent, că dicționarele academice n-au înregistrat cam de mult termeni și sensuri neologice.... Problema e: va da sau nu amenda?
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
ci mediază, la fel de fantezist, imaginile structurilor microscopice, încât jocul poetic este uneori chiar mai mult decât fascinația gratuitului cu care poetul ne-a obișnuit. Erudiția lingvistică nu mai ocultează tema, calamburul și tautofonia au dispărut, iar demersul poetic, oricât de neologic ar fi, iluminează (măcar în sensul familiarizării) obscuritățile vizuale ale imaginii pixelate sau ale complicatelor structuri fractalice: "Măriți de zece ori, - te bucuri / să vezi, acum, că zișii muguri / se-aseamănă (și în ansamblu, / și-n amănunt) cu-ntregul amplu
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
colegul șoferului prototipic e un cerb. Fabulosul este însă tratat tot în cheie umoristică, prin comicul de situație și de limbaj: cerbul bea bere la terasă, i se spune "nea Cornel" și dă sfaturi înțelepte, în exact acel registru nonșalant neologic pe care îl adoptă vorbitorul mediu de la oraș: "Ușor, mă Mitică, scăpăm noi cumva de aici. Ne relaxăm, gîndim problema, c-avem minte, doar nu sîntem animale" - "Așa-i, nea Cornele". Cele mai autentice probe de conversație se găsesc probabil
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
a continua să le aplice, alternanțele sînt percepute în genere ca un fapt nu atît arhaic, cît popular. Cuvinte cu alternanțe - vocalice sau consonantice - sînt folosite azi cu intenții umoristice, parodice, ca exemple de forțată adaptare și autohtonizare a lexicului neologic. Desigur, o serie de forme se plasează în zona incertă a variației, în care norma e mai mult sau mai puțin arbitrară iar uzul adesea o ignoră. Cazul cel mai cunoscut este cel al alternanței o/oa la substantivele feminine
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
text care respinge o lectură grăbită și acceptă doar relectura. Noul volum al autorului, de-abia apărut (Happy New Fear!, 2011), adună articole (publicate în presa culturală în ultimii ani) în care tema limbii e nu doar ilustrată de performanța neologică și de hibridizarea registrelor, ci chiar pusă în discuție, în termeni expliciți: mai ales în ipostaza trăncănelii generale și agresive (maxima oralia, „forța peșterigenă a românei generice de azi”) și în cea a ronglezei („Ce, e o limbă caraghioasă? Dar
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
Păi de ce ar trebui să.... Până una, alta, asta i-a ieșit, și cronicarul nu a pus degetul pe rană și diagnosticul exact al cărții, filmului, piesei. Cronicile sunt șchioape, lipsite de duhul analizei, lovind din laterală, slab, anemic, inesențial. Neologice, metaforice, poetizante. Fastidioase și fără nerv. Străine de ambiția performanței. Umplutură. Nu au jargon adecvat, nu au instrumentar specific. Criza specialiștilor în diverse ramuri culturale nu pare să irite pe nimeni. În definitiv cuvântul este instrumentul valabil pe orice teren
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]