669 matches
-
nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și Kahneman, 1981, 1983; Miclea, 1999 ș.a.). Interesant este că schimbarea opticii de abordare a negocierii în sensul legării comportamentului negociatorului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vedere doar în interiorul concepțiilor lingvistice dezvoltate în Europa (care pornesc de la realitățile oferite de limbile indo-europene), căci, în perspectiva teoriei lui Leonard Bloomfield - care consideră orice formă flexionară ca alcătuind un lexem independent -, actualizatorii nu sînt identificabili și ei rămîn nerelevanți în cazul metodei de analiză dezvoltate de Noam Chomsky în primele sale lucrări, în care axa sintagmatică este acoperită de structuri de tipul grupurilor nominale și verbale. Fiind elemente esențiale în structura discursivă în cazul limbilor flexionare, actualizatorii se cer
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
provocat reacția unei teologii noi, dialectice, bazată pe filozofia existențialistă a lui Kierkegaard și, mai târziu, Heidegger. Karl Barth, cel mai cunoscut teolog al acestei direcții, merge până la a tăgădui istoricitatea lui Iisus, așa cum o vedeau neoprotestanții liberali, considerând-o nerelevantă pentru fenomenul credinței: În cadrul istoriei, Iisus ca Hristos poate fi înțeles numai ca un mit. Dar ca Hristos, El aduce lumea Tatălui"15. Divorțul credinței de istorie, apărut ca o reacție exagerată la teologia liberală, implica separarea completă a istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lângă gena tp53. Evident, dacă ADN din celule normale (din sânge, de exemplu) este homozigot pentru un marker particular, markerul respectiv nu oferă informație despre pierderea alelică în ADN din tumori. Utilizând însă microsateliți polimorfici, se minimalizează proporția acestor probe nerelevante. Studiile clasice LOH suferă de necesitatea de a testa un spectru mare de markeri și de a analiza date prin cuantificarea intensității benzilor. Majoritatea probelor din tumori conțin un amestec de țesut tumoral și netumoral, astfel că ceea ce se observă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumori. În celulele maligne se înregistrează deopotrivă nivele crescute și nivele bazale ale schimburilor dintre cromatidele surori (SCE) (de la Sister Chromatid Exchange), în diferite neoplazii umane și chiar în celulele aparținând aceluiași tip de tumoră, astfel că studiul SCE devine nerelevant. Schimbările vizibile în cariotipul celulelor tumorale umane reprezintă așadar, doar unul dintre factorii de schimbare genetică implicați în progresia tumorală și care sunt responsabili de heterogenitatea celulară tumorală și întreținerea stării de „zgomot citogenetic” (Ștefănescu și Călin, 1996). Abia astăzi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ce fel de supraerou se arată a fi Sherlock Holmes și cum evoluează el în decursul anumitor episoade și scene. Detaliile caracterizării și genul de material pe care Barthes l-a etichetat ca fiind indiciu sau informator, de multe ori nerelevant pentru povestire, sînt tot așa de des ceea ce cititorul găsește interesant într-un text. Luînd în considerare aceste opinii asupra tipului de personaj, ca și asupra manierelor sale, sîntem inevitabil călăuziți - cum observă Bal (1985:80) - de informații din realitate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un gest care indică persoana) (iii) subiectul este inclus în forma verbului, prin desinențele de persoana I și a II-a, singular și plural: (17) a. Am citit. b. Mai stai? (iv) subiectul are un caracter nedeterminat (fiind necunoscut sau nerelevant pentru locutor ori omis intenționat): (18) a. Scrie în ziar că Ion a câștigat turneul. b. - De ce te porți așa? / - Mă privește. (cf. GALR, II: 357) c. - Cum îți merge? / - Merge, merge, n-am de ce să mă plâng. (cf. GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
punct inițial în timp (= "Agent"); toate celelalte proprietăți asociate cu "Agentul" sau cu agentivitatea (voiță, simțire, existență independentă de eveniment − așa cum apar la Dowty 1991 − vezi supra, 4.2.3.) pot fi efecte secundare ale acestei proprietăți aspectuale, dar sunt nerelevante pentru interfața cu Sintaxa. Prin aplicarea acestui model de proiectare a argumentelor rezultă următoarele reprezentări: ● Verbele inacuzative − [TP NPi [AspEM ti [VP Varrive−a sosi]]] − descriu un eveniment pentru care este specificat numai punctul final; interpretarea telică li se atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pentru germană, Bennis (2004) adaugă și neerlandeza: Deze mensen zijn mij bekend − ergativ ' Acești oameni îmi sunt cunoscuți' Deze mensen zijn mij trouw − inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis (2004: 89) subliniază faptul că inacuzativ este un concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a doua jumătate a secolului XIX este oricât de "nedialectic" ar părea continuarea și, mai ales, "finalizarea" estetică superioară a experienței romantice a celor de la 1848: argumentul folosit de autor ("Eminescu se năștea în anul morții romantismului") este cu atât nerelevant întrucât după cum se știe nu data nașterii face specificul artei unui scriitor, ci "destinul spiritual" pe care și-l asumă. După un al doilea capitol, Mirajul eminescianismului, în care se rezumă o serie de studii invocate apoi deseori pe parcursul analizei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asigurarea unor noi piețe de desfacere. ... IV. La completarea prezenței oferte se vor respecta, în mod obligatoriu, prevederile din prezentele norme metodologice. V. Completarea ofertei se va face cu litere majuscule sau prin bifare cu un X, după caz. Opțiunile nerelevante se lasă necompletate. OFERTA DE CUMPĂRARE A ACȚIUNILOR J | | | - | | | | | | - 1999| | 1. Societatea Comercială ( Nu va cuprinde prescurtări pentru forma juridică și nici localitatea de reședință.) 2. Formă juridică (Ș.A., S.R.L.) | | | | | | | | 3. Nr. de înmatriculare în Registrul comerțului J| | | - | | | | | - 199| | 4
NORMĂ nr. 1 din 22 decembrie 1992 privind procedura-standard de privatizare a societăţilor comerciale mici prin vînzarea de acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108124_a_109453]
-
operațiuni tehnologice în instalația controlată; ... c) pun, la cerere, la dispoziția inspectorilor, documentații relevante pentru scopul inspecției; ... d) permit inspectorilor să solicite personalului platformei sau al instalației informațiile necesare stabilirii faptelor relevante pentru obiectivul inspecției, putând obiecta la întrebările considerate nerelevante față de acest obiectiv; ... e) pun la dispoziție echipamentul de protecție necesar desfășurării inspecției sau permit folosirea echipamentului adus de echipa de inspecție, dacă acesta corespunde specificului instalației; ... f) asigură instalarea și funcționarea aparaturii și sistemelor de supraveghere continuă, pe care
LEGE nr. 56 din 16 aprilie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117401_a_118730]
-
folosirea căilor de atac se realizează în condițiile legii, nefiind contrară dispoziției constituționale sus-citate. Rezultă deci că reglementarea căilor de atac este la latitudinea legiuitorului, cu condiția de a nu se aduce atingere altor texte constituționale. Sub acest aspect este nerelevanta invocarea art. 23 alin. (4) din Constituție, deoarece dispozițiile acestuia nu sunt cu nimic afectate de art. 141 din Codul de procedură penală; într-adevăr, atâta timp cât prelungirea arestării se aprobă numai de către instanță de judecată, astfel cum cere art. 23
DECIZIE nr. 38 din 26 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120725_a_122054]
-
Coaliției, procesele Agram (Zagreb) și Friedjung, într-o încercare de dovedire a legăturilor de natură trădătoare ale acestora cu statul sîrb. Ambele au constituit dezastre propagandistice pentru oficialii guvernului, care, ca să obțină condamnarea acuzaților, au prezentat documente falsificate și probe nerelevante. În loc să aducă daune sau să distrugă Coaliția, procesele i-au unit și mai mult pe membri. În anii care au precedat izbucnirea primului război mondial, Coaliția și guvernul și-au schimbat atitudinea una față de celălalt. Cu toate că partidul lui Frank nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fazele politizării, de dinainte de participarea politică, și ale receptivității, de după participare. Așadar, întrebările relevante nu pot fi puse și răspunsurile adecvate nu pot fi oferite, dacă perspectiva nu este lărgită în mod corespunzător. Atîta timp cît indivizii și grupurile consideră nerelevante, pentru propriile destine personale și colective, activitatea factorilor de decizie, atîta timp cît nici un antreprenor politic nu se ocupă de organizarea consensului sau a dezacordului față de deciziile luate sau pe cale de a fi luate, atîta timp cît este imposibilă realizarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în parlament, de multe decenii, mai mult de două partide. În ultimul caz numai conservatorii și laburiștii au obținut majoritatea absolută de locuri și au guvernat singuri, în mod coerent, în timp ce liberalii continuă să fie subreprezentați datorită sistemului electoral și nerelevanți în formarea guvernului. În puținele momente de dificultate, absența unei majorități a unui singur partid a dus la alegeri noi (ca în 1974), care au produs o astfel de majoritate. Sisteme de partid atomizate Sistemele de partide sînt diferențiate de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de neconstituționalitate, întemeiata pe încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, urmează să fie respinsă. În legătură cu invocarea înfrângerii principiilor și normelor constituționale prevăzute la art. 11, 15, 20, 41, 51, 53, 54, 135 și 150, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de față, neavând incidența cu obiectul acesteia. De asemenea, Curtea constată că, de altfel, nici Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice nu prevăd gratuitatea actului
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
21 din Constituție urmează să fie respinsă. În legătură cu invocarea înfrângerii principiilor și normelor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), art. 20, 41, 50, 51, 53, art. 150 alin. (1) și la art. 151, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de față, neavând incidența cu obiectul acesteia. De altfel Curtea nu poate reține nici critică privind neconcordanta dintre dispozițiile legale criticate, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și
DECIZIE nr. 198 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126580_a_127909]
-
normelor constituționale prevăzute în art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, art. 51, referitor la respectarea Constituției și a legilor și art. 123 alin. (1) și (2), privind înfăptuirea justiției, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de față, neavând incidența cu obiectul cauzei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (3) și
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
muncă și protecția socială a muncii, ale art. 43 privind nivelul de trai, ale art. 50 privind fidelitatea față de țară și ale art. 51 privind respectarea Constituției și a legilor, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, întrucât sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate, neavând incidența cu obiectul cauzei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin
DECIZIE nr. 226 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127125_a_128454]
-
o asemenea practică dobîndește chiar o funcționalitate socială, fiind una dintre puținele căi care asigură prezervarea unui echilibru demografic într-o societate centrată pe strategii de supraviețuire. în astfel de societăți, aplicarea unor probe "occidentale" ar conferi evaluatorului rezultate total nerelevante, măsura fiind nivelul de agresivitate al subiectului vizat, ca și cum ar fi scos din cultura de origine și pus în situații de interacțiune proprii culturii în care a fost construită proba. Un alt imperativ metodologic vizează combinarea perspectivei emice (din interior
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sarcină și se convinge că ceea ce i se dezvăluie nu are nimic amenințător, acesta ajunge să favorizeze progresiv stimulii la care este expus. Dacă, dimpotrivă, societatea nu îl înzestrează pe subiect cu "informație validă", întreținînd o obișnuință a învățării nerelevante, fenomenul conduce la o pregătire perceptivă retractilă, producînd o reacție reticentă la repetarea unor stimuli din mediu. Să semnalăm în finalul acestui subcapitol și dificultățile de traducere ce însoțesc aplicarea unor probe specifice, care pot să relativizeze scorurile convenționale obținute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
flamand al cuvîntului englez to judge, căci o traducere literară nu a generat efectul simplei expuneri. În concluzie, în urma experimentelor realizate în Belgia, Brazilia și SUA se poate observa că anumite culturi construiesc o inerție perceptivă, caracterizate prin obișnuința învățării nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tipul "mentalităților învechite", "reziduurilor comuniste", "conservatorismului funciar", "rutinelor" care populează "școala" și actorii ei. De exemplu, raportul Comisiei prezidențiale pentru educație descrie natura reziduală proprie multor tipare comportamentale și valorice conservatoare din lumea școlii, care sînt responsabile de caracterul "ineficient, nerelevant, inechitabil și de slabă calitate" al învățămîntului românesc (Miclea et al., 2007, p. 7). Evaluarea noastră pledează pentru sublinierea ideii conform căreia principala piedică în calea unei reforme autentice a mediului educațional românesc nu o reprezintă deficitul de resurse materiale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe dimensiunea orizontală, a întinderii autodezvăluirii, ceea ce conferă aparența unei autodezvăluiri echilibrate. Mesajul sugerat de aceste cercetări ar putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii mare), dar "se comunică puțin", informația transmisă fiind "nerelevantă, superficială" (așadar, cu un grad de intimate și autenticitate al acesteia modest). Și mai interesante sînt tiparele relaționale articulate în zone de contact, precum în cazul întîlnirii dintre reprezentanții unor culturi cu profil cultural diferit. Se relatează, uneori cu umor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]