293 matches
-
robineți. A fost o sărbătoare În seara aia când am reparat dușul și ne-am bălăcit toți patru o oră Încheiată, până s-a oprit apa caldă, și ce ocazie a pierdut nerodul ăla de părințel tot umblând după celălalt nerod, și dacă nu se grăbește o să piardă și apa rece, că lumina oricum i-o luăm. Ne-am mutat cu tot cu bec În livingul cu saltele și Steluța a adus cearșafurile de pe dormeză să ne ștergem. — O să te pupe Pepino, vere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de Isus ratat, suptă și năpădită de tuleiele unei bărbi cânepii, porni cu avânt sporit să lămurească femeia cum că ei nu se aleg cu nimic din leul acela, fiindcă-i costă trenul de-i usucă și care ar fi nerodul ăla care să se Înhame la o astfel de treabă, să le aducă bucureștenilor la nas ziarul cu ultimele știri din Orașul Revoluției? Ar fi meritat mai mult de un leu efortul elocvenței sale, și oricum Își răcea gura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bărbier din două-n două zile și să-și facă de cap, tocmai acum, dacă ea consideră că-i momentul potrivit... Numai să nu-mi servească mie tot felul de minciuni, fiindcă nu-mi place să fiu luat drept un nerod, ceea ce s-ar putea să și fiu datorită ei. Deja strigam unul la altul și am găsit la rându-mi momentul potrivit să-i scap o palmă. A plâns, Într-un târziu s-a liniștit și mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
avea la ce să se căiască fiindcă n-a mers cu mine la tuburi de puț, pentru că oricum nu l-aș fi luat. Locul lui e aici, și-al meu tot aici, să stau În loc și să mă minunez ca nerodul cine dracu’ l-o mai fi crescut și pe ăsta de un metru și jumătate și l-a umflat până Într-atât, de-a ajuns pe de-a-ntregul o invenție a mea. El e din creștet până-n tălpi un personaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
confiscate, îi urmăreau tot timpul, până și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din țară, pe toți... pe toți, tovarăși..!”, striga din tot plămânul, vorbitorul. „ Huoo... huooo !.. Jos moșierii!”, răspundea mulțimea înfierbântată... Piața clocotea de urale și huiduieli. Bieții nerozi erau întărâtați cu vorbe mincinoase, făgăduindu-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată la pieire. Se zvonea de confiscarea tuturor bunurilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nu m-am putut opri să nu-i dau o replică, lui și celor de teapa lui, în câteva rânduri stigmatizatoare: Mulți și-au scris pe ușile Jilavei numele, posteritatea să le-aducă laude, c-au suferit. Posteritatea însă e neroadă. Ce-a fost Jilava, n-o să afle niciodată! * Ca Iona în pântecele chitului zac în tine, mormântule, deși sunt viu... Și cuget la lucrurile din început și de acum la cele trei zile, după care, știu, voi fi redat vieții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 15) În propozițiile interogative retorice, pronumele interogative corespund, semantic, unor pronume negative: „Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?” (M. Eminescu, I, p. 151), „Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar?” (Ibidem, p. 83) În enunțuri exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singura logică și a textelor și a universului tonegarian. "Gloata se îmbrâncea pe muntele în cer cu vârful/ tot pătrunzând adânc - se-mpleticea prin glod/ căci încercând să intre nesăbuit prin rană/ acolo sus se-nțepenise de-a latul un nerod". Nimic nu decurge după morala bine știută, "Era cerul o ușă puțin deschisă numai". La Geo Dumitrescu, titluri semnificative, precum Ipoteze, anunță că textul poetic se conturează pe un joc al posibilităților, e un mod de a defini sfera poeticului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor vanitate fără instruc(ie". Și mai tîrziu, despre acela(i lucru scrie (i Diderot în Enciclopedie: "Toate aceste hîrtii sînt hrana ignoranților, resursă a celor care vor să vorbească și să judece fără să citească, flagelul și dezgustul celor care
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de aproape întreg spațiul scenei. Expresia feței („les jeux de physionomie”) este un alt mijloc nonverbal de a genera subtile conotații în teatru. Gura și ochii, mai ales, își au limbajul propriu, uneori independent, chiar, de vorbe. Personajul tradițional al nerodului, în comedie, are adesea gura rotunjită într-o grimasă tâmpă sau lărgită într-un surâs neghiob. Tragedia clasică recurge de multe ori la limbajul ochilor, cum se întâmplă în Britannicus de Racine: „Amoru-i mut? Grăiește el numai prin cuvinte?/ O
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
savant de provincie, cu o alură desuetă, cu punga numai pe jumătate plină nu ar avea, în ciuda întregii sale științe și a tuturor virtuților sale, decît o influență mediocră. Englezul are o veritabilă aversiune pentru oamenii plictisitori, pentru intriganți, pentru nerozi și aroganți. Din contră, îl iubește pe colaboratorul vesel, jovial, franc, sincer și drept adică ceea ce acolo este numit a good fellow. Sir Edward Grey În aproape toate chestiunile de politică externă, influența lui Sir Edward Grey era, ca să spunem
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
dincolo de Bugaz. Dacă crezi că asta ar putea să-mi diminueze antipatia, spune-mi povestea lui, zise locotenentul. Ura pe care o simt urcând în mine începe să mă apese. Este mai întâi povestea unei fete cu obraji proaspeți, cam neroadă, venită la București din orașul ei transilvan ca să intre servitoare la un bancher. Totul mergea bine și probabil ar fi reușit să-și realizeze, în câțiva ani, proiectul: să strângă o mică sumă cu care să se întoarcă în satul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să ne revedem din cînd în cînd, e bine așa, poate că nu ne-am gîndit și la posibilitatea unei corespondențe între noi. Oricum, ea ar trebui să fie constructivă, altfel n-ar putea exista. Dar acum îți scriu pentru că nerodul acela, [O.] a ajuns să se supere pe propria-i imbecilitate și a devenit expansiv, amenințător [...] Îți închipui, răul pe lume vine de la proști, nu de la bombă. Bomba oricum nu știe să vorbească, ea ne poate anula brusc, deci o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ce-i cu acest [O.], astfel ca Mihadaș (poetul Teodor Mihadaș n. red.) să nu mai încerce să ducă poeme pe masa lui D.R. sau Felea, poeme ale lui [O.]. Îți închipui că nu suport să fiu amenințat de orice nerod, chiar dacă puțin îmi pasă ce face noroiul. Dar aș vrea să-mi spui unde e acel individ la ora aceasta, pentru că la Sighet spunea că e student la drept, parcă-n București. Vreau să știu unde l-aș putea găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
București. Vreau să știu unde l-aș putea găsi (eventual prin prietenii mei) pentru a-l întreba în ce sens vrea să-mi îndrepte nasul. Și din ce motive. Este păcat că am umplut două pagini vorbindu-ți de un nerod, motive mai adînci ar fi trebuit să lumineze epistola aceasta. Poate data viitoare. Altceva?! Sînt tot în munți, îmi rezum zilele citind mult, scriind cu perpetuă nemulțumire, ducîndu-mă la o școală unde puștii sînt frumoși și puturoși. Îmi pun la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Nord! Și să ai liniște! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 30 nov. 1980 Bună, dragul meu! M-au bucurat cuvintele tale! Poate și pentru că orice gînd care vine de la un om la care țin înseamnă seninătate. Constat că, acum, acel nerod (l-am numit... O n. red.) nu mă mai deranjează ca mai săptămînile din urmă. Dar sîngele umblă repede prin mine. Și cred că nu știu să fiu bun cu proștii prezumțioși. Mă pot apăra de intoxicare numai sfidîndu-i. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
deja. Unul, de curînd, pe aeroportul din Tulcea, împușcat. Mi-e așa silă! Cine urmează?! Eu!? Mare scofală! Moartea nu mă mai emoționează. Dar sugrumă suficiente gînduri din mine pentru a umbla [rînd indescifrabil nr. red.] Aceste luni mă continuă nerod și plictisit. Absolut nici o bucurie din vară și pînă acum. O Ioana [...], cunoscută la Sighet, a venit în munții mei. Patru zile. N-am s-o uit. Parcă mi-ar fi reamintit că sînt un om viu. Fericit sînt numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vizită a Elisabetei Vartic, aici, nu a schimbat pustiul cu care joc rummy. Mi-e tare silă, dragule! Citesc. Deci mă strîmb în aceleași pete. Constat îmi scrii că și tu trăiești ca un împărat. Ne permitem un extravagant lux nerod! Cerul e cu alții! Dacă scot în '86 "Biblioteca din Nord", plec al Moscova! Așa, să văd și eu dacă rusoaicele au coate. Mi-e ciudă pe tine cu "ștergerea" examenelor! Chiar dacă nu ne folosesc la nimic nouă personal! Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a scris că nu e nici student (cum se lăuda la Sighet), nici c-ar suferi de boli incurabile. Vezi, dacă-l întîlnești, "spune-i" ceea ce crezi că i-aș "spune" eu! Cred că trebuie să ne apărăm reciproc de nerozi. De fapt, eu unul nu reușesc să-i înțeleg pe mitomanii care au atitudini prezumțioase fără acoperire. Liviu Antonesei mi-a trimis tot acum " Fragmente despre poezie". Încă nu le-am citit, au sosit dimineața aceasta, ca și epistola ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cea care decide, comandă și arbitrează când și cum; sau fie chiar ca un feno men de durată oarecare atunci când amorul dezinteresat este con fundat, din ignoranța lumii, cu alte sentimente tot atât de respectabile. [...] Bărbatul care nu știe ce-i patima neroadă după muieri este un monstru, o ciosvârtă de Înger nu destul de ajuns ca să-i fi cres cut aripile; căci patima neroadă după muieri este pe măsura umanității noastre profunde, fără de ea neputând exista nici religiile, nici istoria lumii și nici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dezinteresat este con fundat, din ignoranța lumii, cu alte sentimente tot atât de respectabile. [...] Bărbatul care nu știe ce-i patima neroadă după muieri este un monstru, o ciosvârtă de Înger nu destul de ajuns ca să-i fi cres cut aripile; căci patima neroadă după muieri este pe măsura umanității noastre profunde, fără de ea neputând exista nici religiile, nici istoria lumii și nici artele cele frumoase. Astea le scria, aproximativ și după cât mi-aduc aminte, pro di giosul Balzac, care și-a purtat dragostele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea, „vânt pe scări“ - prietenul Geacă, otrăvitul, de douăzeci de ori otrăvitul În suflet și În toate mărun taiele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
melodramă. Cred că lui Mihai am să-i fixez o întâlnire ori duminică, ori numai săptămâna viitoare, așa, cam pe joi, adică peste o săptămână... Iar eu în tot timpul acesta mă voi perpeli ca pe jăratec. Gelozia, oricât de neroadă ar fi, are totuși și ceva măreț într-însa. Dar gelozia amestecată cu rușinea de a fi gelos este ceva cu totul jalnic. M-am cam încurcat în acest complex de simțăminte atât de contradictorii... Mă las mânat de instinctele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâna mea. Antrenamentul lui distructiv nu funcționa decât prin rutină, prin urmare, trebuia să-și respecte itinerarul cu strictețe. Improvizația însemna și pentru el un risc. Firește, nu unul real, ci doar imaginat de mine, dar care în calculul meu nerod conta. Pentru mine, părul și frizerul aveau totdeauna de-a face cu regele. Prietenii mei și cu mine așezam fire de păr peste tot în locuință înainte să plecăm de-acasă. Le puneam pe clanțe, pe încuietoarea dulapului, în sertare
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
electronice de date JSTOR și EBSCO, ceea ce ne-ar da acces legal măcar la revistele de specialitate. Altfel rămânem în provincialismul nostru mioritic, fără nici o șansă de documentare internațională, darămite de vizibilitate. 4. Standardele pot deveni „un pozitivism șablonard și nerod” Deocamdată standardele de evaluare arată așa cum spui. Ele sunt nenuanțate. Nu relevă nimic semnificativ despre sporul de cunoaștere, despre impactul științific (minus cele din Indexul Internațional de Citări), despre cel social, cultural, ci doar despre câte articole sau cărți am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]