978 matches
-
și mi-a încărcat puținul care-l mai am de trăit cu umbre care-mi apasă creierul. Există oare cineva care să fi fost comunist și să nu fi făcut nici un rău semenilor săi? Cel puțin o dată a mințit cu nerușinare în justificarea unei crime, cel puțin o dată a acuzat fățarnic și a fost de acord cu o infamie" (B. Zilber, Actor în procesul Pătrășcanu). În 18 aprilie 1968, cînd Ceaușescu finalizează preluarea totală a puterii prin eliminarea lui Alexandru Drăghici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de cel ce nu se pocăiește că la adevărat Judecător va merge!” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 127) „Însă ce va deveni nefericitul care disprețuiește, care-și râde, care refuză cu nerușinare să creadă? Vai! Acest nefericit este pierdut. El refuză toată mântuirea, el respinge orice nădejde, el se arată nedemn de orice iertare. Cine nu crede, este judecat. El este pierdut, chiar înainte de venirea dreptății; el este pierdut în plinul ocean
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 99) „Sunt oameni de care Se scârbește Dumnezeu, pe Care cred că-L slujesc”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p. 118) „Nu vedeți acum fraților, în ce abis de curaj și de nerușinare i-a aruncat pe acești eretici mintea fiindcă s-au depărtat odată de la adevăr?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia IV, 2, p. 24) ,, Că altă temelie nimeni poate să pună, afară de ceea ce este pusă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credință a Bisericii, pe când pentru învățăturile eretice simțea - cum zice el însuși undeva în scrierile sale - un fel de dezgust”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, II, 14, în PSB, vol. 13, p. 226) „... Mirându-mă foarte de nerușinarea ereticilor, am văzut că nimic nu se potrivește așa de mult a spune despre ei decât cuvântul Apostolului: De omul eretic, după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, știind că unul ca acesta s-a abătut și, căzând în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a spus Cezar Preda în cadrul unei conferințe de presă, scrie NewsIn. În opinia prim-vicepreședintelui PDL, premierul Victor Ponta a numit ”bombe cu ceas niște vorbe, a enumerat 15 așa-zise probleme pe care le-a aruncat cu nepăsare, cu nerușinare în curtea altcuiva", fără a și proba cele afirmate. Enumerând, aș spune doar că amestecarea merelor cu perelor este un atribut al lui Victor Ponta, dar nu este, în genere, un atribut al prim-miniștrilor României care sunt oameni serioși
Cezar Preda: Ponta, în loc să prezinte starea națiunii, a enumerat 15 bazaconii () [Corola-journal/Journalistic/41905_a_43230]
-
Covrig Roxana Președintele PDL, Vasile Blaga, a reacționat dur. El îl acuză pe premierul Victor Ponta că "minte cu nerușinare" atunci când spune că el a susținut trecerea STS în subordinea MAI. "Victor Ponta minte din nou cu nerușinare când spune că am susținut trecerea STS în subordinea Ministerului de Interne. Nu am cerut niciodată acest lucru. Afirmația mincinoasă este parte
Blaga: Ponta, disperat să-și mascheze vinovăția, minte cu nerușinare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32640_a_33965]
-
Covrig Roxana Președintele PDL, Vasile Blaga, a reacționat dur. El îl acuză pe premierul Victor Ponta că "minte cu nerușinare" atunci când spune că el a susținut trecerea STS în subordinea MAI. "Victor Ponta minte din nou cu nerușinare când spune că am susținut trecerea STS în subordinea Ministerului de Interne. Nu am cerut niciodată acest lucru. Afirmația mincinoasă este parte din campania de intoxicare pe care Ponta o dezvoltă cu disperare pentru a-și masca vinovăția în cazul
Blaga: Ponta, disperat să-și mascheze vinovăția, minte cu nerușinare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32640_a_33965]
-
făcu ceea ce n-ar fi făcut o femeie din stirpea lui. Chemă chelnerul, care se ghemui imediat și se-ntinse la loc, ca o pumă. Puse cheile chiar în fața ei și primi bacșișul. El rămase captiv în duelul ochilor, în nerușinarea ei de-a-l privi în față. O vreme nu-și aminti decât verdele albăstrui al pinilor din Ain Draham și șoselele desfundate care urcau spre Kroumiria. Aici Africa se ghicea ca o presimțire. În tăcerea colinelor, Africa era o boare
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
dintre ei cad greu de pe acum stomacurilor occidentale. În fond, e vorba de o mână de oameni, ce-au acționat la ordinele unui dictator criminal. De ce, pentru protejarea lor, se pune în mișcare un vast mecanism de dezinformare, minciună și nerușinare? întrebarea care-ți vine pe buze este următoarea: nu cumva unii dintre stăpâni țării, care, prin forța lucrurilor, nu aveau cum să participe direct în acțiuni antioccidentale, sunt simple marionete în mâna securiștilor "mitologici"? Poate ne dă un răspuns dl.
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
într-o concordie minunată, tulburată vag de o singură voce, modificările la Codul Penal care îi privesc pe oamenii presei. Retorica mea funcționează încă și mă-ntreb: pentru faptele probate de jurnaliști - mită, corupție, afaceri necurate, trafic de influență, destrăbălări, nerușinări - cîți vinovați și-au găsit pedeapsa în urma sesizărilor presei făcute cu argumente și dovezi? Întoarcerile la manifestările activiste din anii '50 nu pot avea legătură cu spiritul european și mult comentata integrare. Declarații ca cele ale lui Dîncu, "terorismul s-
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
prea putredă, pentru a-i da crezare d-lui Voicu și nu baladistului care spunea: "Săracul vrea să ajungă bogat,/ Bogatul să aibă un întreg regat,/ Iar regele o planetă drept palat". între timp, "extraordinarii profesori" ai României, lingușiți cu nerușinare în timp ce li se ia din jalnicele drepturi care abia dacă-i pun în rând cu dezmoșteniții Occidentului - pentru că aceasta e semnificația "bonurilor de masă"-, cad sub orice demnitate socială, pe când lozele cărora abia le dădeau, de milă, câte un cinci
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
nu, mh, hm, cu marele, ăăăă, meșter. - Maestru! Marele maestru! șopti un oareșcine. - Da, așa, vreau să vorbesc cu marele maestru, între patru ochi dacă se poate. Marele maestru, un arhitect burtos, chel și transpirat, m-a admonestat: - Frate Alex, nerușinarea ta este de-a dreptul cosmică. Cum îți permiți? Unde-ți e ciocanul? Unde-ți e peruca? Ce vrea să însemne dezordinea asta? Haine de stradă, în sacră încăpere? - Maestre, i-am zis, lasă entrée-ul asta imbecil. Vreau să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
grijă de apartamentul lui pentru nouă luni. Îmi puteam permite chiria, iar zona nu era chiar îngrozitoare. Judy văzuse apartamentul și mă asigurase că avea un acoperiș, o podea și un set complet de ziduri. Apoi Judy a mințit cu nerușinare și i-a spus prietenului prietenului prietenului că eram o fată de treabă, curată, liniștită și solvabilă. Nu sunt sigură că a amintit ceva de Kate. Andrew - ăsta era numele tipului - m-a sunat ca să se asigure că nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de ultimă oră, ca și cum eu nu m-aș fi născut acolo, în casa aceea, nefiind sora lor. Pe mama, a durut-o îngrozitor gestul, dar n-a crậcnit, pentru că se temea să nu trezească “fiara “ din mine. Pe mine însă nerușinarea și nesimțirea unora mă scoate din minți și tocmai de aceea am decis să intru în luptă, să mă bat cu acești diavoli cu chip de om, al căror șef era însuși fratele meu ,Corneliu, o ființă diabolică, întruchiparea desăvậrșită
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
văzul lumii acel pact incredibil de a se alia cu urmașul demn al PCR, care a lichidat elitele noastre politice, economice și culturale. E o adevărată întoarcere la comunism! Timișoara, primul oraș eliberat de comunism, reacționează pe măsura îndrăznelii și nerușinării protagoniștilor. Reacția maselor nu a întârziat și ca în 1989 a urmat o serie de manifestații gen Azi în Timișoara, mâine-n toată țara. La București se reeditează o mare adunare în vestita „Piața Universității”. Se încing spiritele, masele nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
De ce? De ce? Mă întreb repetat. Am trecut de la cele mai draconice constrângeri și am nimerit într-o lume a haosului instaurat cu îngăduința vinovată a conducerii noastre postdecembriste, pentru ca în spatele acestui haos dirijat cei din eșalonul II să jefuiască cu nerușinare țara, îmbogățindu-se peste măsură și acumulând avuții pentru mai multe generații de urmași. Ne-am trezit dintr-un neam unit în suferință într-un alt neam divizat în foarte bogați și săraci, inegali în fața legilor. Ne trebuie o nouă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
că nu puteam s-o fac: la geam străjuia o perdea de plasă care era la fel de greu de clintit ca un zid de metal. Nu din punct de vedere fizic, desigur, ci social: în suburbiile Dublinului să îți ridici cu nerușinare perdelele spre a vedea mai bine „lumea de pe stradă“ e o gafă socială gravă, comparabilă cu aceea de a-ți vopsi fațada casei într-o nuanță de roz Schiaperelli. În plus, nu trecea nimeni pe stradă. În afară de... de fapt, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vorbit ca unui prieten“. „Știu să tac chiar mai bine decât dumneata. Îți mulțumesc, În orice caz, pentru Încredere, cu adevărat“. Și plecase. Belbo ieșise din Întâmplarea aceea mai Înseninat. Deplină victorie a astralei lui narativități asupra mizeriilor și a nerușinărilor lumii sublunare. În ziua următoare primise un telefon de la Agliè: „Trebuie să mă ierți, dragă prietene. Mă aflu În fața unei mici probleme. Dumneata știi că eu practic un comerț modest cu cărți de anticariat. Îmi sosește diseară de la Paris o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
La față nu se uita nimeni, nu era un concurs de frumusețe. Fata se bucura de ceva notorietate: pe care-l întrebai, jumătate din liceu se culcase cu ea. Cealaltă jumătate fie o „bucise“, fie o „mamelise“; mințeau liniștit, cu nerușinare. Ieșeam după ore, luam troleibuzul 83 spre Herăstrău (întorcea departe, la Roată) și ne plimbam de ne dureau picioarele. Ei îi plăcea să vorbească (nimeni altcineva nu-și pierdea timpul ascultând-o), iar mie, să tac. Se bucura când foloseam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mie, așa cum umilința nu îi aparținea ei. Femeia care mi se oferea, destinsă și nerăbdătoare, păstra tot controlul din lume, și toată mândria intactă. Se sprijinea pe palme și-n genunchi și, în timp ce mă lipeam de ea, mă cerceta cu nerușinare, printre șuvițele lungi și negre. Simțeam ceva murdar și compromițător în așezarea corpului, un fragment de dorință care nu se poate povesti, cu-atât mai puțin desena: buzele întredeschise, ochii tulburi, părul alunecând pe-obraji și pe umeri, aproape poruncindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
isprăvile ei, puștiul din mine ieșea la plimbare și privea cu un amestec de curiozitate și excitare scenele care i se întredeschideau prin ferestrele bucureștene ale amintirilor, dar la care nu participase. Nici o altă femeie nu îmi povestise cu-atâta nerușinare ce făcuse. Și de nimeni nu mă simțisem atât de atras când venise vorba de ceilalți. Murdăria presupusă a scenelor se scurgea prin canalele memoriei, căpătând strălucirea endorfinei și dizolvându-se în compartimentele cele mai permeabile ale imaginației mele. Bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aventurile lui imaginare (blânde și inofensive), la fel: cu toții trăim din fantasme. Dar că tipul făcea teoria soft-ului sufletesc fără să trimită sau să citeze, asta nu mai mergea: aici, intrusul mă copiase pur și simplu, cu tupeu și nerușinare. Mai întâlnisem și eu studenți care năvăleau în bibliotecă și plecau cu hălci întregi din doctoratul meu, din care încropeau lucrări de semestru sau teze de licență, după putere și inventivitate. Crescusem și mușterii care azi te întrebau umil de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
contra unei persoane, nu contra unui partid, ci contra tuturor adversarilor lor politici, oricari ar fi. O spun fără preget; câteodată, când merg lucrurile bine, cu culori mai șterse; dar când partidul merge rău atunci reiau fabula lor cu o nerușinare care te îngheață: nu sunt. calomnii pe cari să nu le răspândească, nu este cuvânt trivial pe care să nu-l întrebuințeze. Astfel în numărul de joi 21 mai ziarul "romînul", care pretinde cu toate astea a fi un jurnal
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e nimic pe lângă acuzația infamă adresată opozițiunii unite: că ea, cu ajutorul străinilor, voiește să distrugă unitatea și existența statului romîn! Ce însemnează această acuzațiune? Ce sunt acești oameni? Sub ce formă de guvern trăim? De unde și pentru ce atâta nerușinare? Căci aceste idei ne sunt cunoscute de mult; oricine a pus mâna pe un tractat de istorie știe când și de către cine s-au zis. Acestea sunt ideile, acestea sunt chiar expresiunile cu cari cei mai nerușinați, cei mai nebuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tractatul de comerț. În școli s-au introdus carte cari semnalează pretențiile României asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc. Sub ochii guvernului român se întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]