774 matches
-
codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de istorie și filologie (nesemnate). Alți colaboratori: T. V. Ștefanelli, Enea Hodoș, T. V. Păcățian, I. I. Tuțescu, C. Morariu, Samson Bodnărescu. I.H. AUSONIA, publicație cu subtitlul „Caiete trimestriale de poezie italiană”, apărută mai întâi la Focșani, în 1932-1933, iar apoi la Cluj, în 1934
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
fi, ca și până acum, tot „bogat, divers, acordat unei vaste palete de gusturi și preferințe”. Apar, cu articole și cronici, Romul Munteanu, Valeriu Cristea, Alexandru Melian, Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend este și precizarea făcută la numărul 46: „Revistă magazin pentru toate preferințele”. Săptămânalul, vizibil, își caută un drum propriu, schimbă unii dintre colaboratori și unele
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
în comentariu, raportarea se face la idei. În orice caz, orice tipologie a știrii, indiferent de criteriile abordate (informație furnizată de la fața locului/informație prelucrată în birou), trebuie să începem cu începutul - cu depeșa de agenție. Știri de agenție Adeseori nesemnate, știrile de agenție presupun o muncă ingrată și monotonă. Tipicul redactării nu se schimbă practic niciodată și, pentru un ziarist ambițios, dornic de afirmare, agenția pare o nemeritată pedeapsă. În realitate, fără stăruința „știristului” de a colinda o zi întreagă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
avea subtitlul „Autonomie, unire, principe străin”, reprezenta vederile politice ale unei părți din grupul exilaților români. În afara redactorului, colaborau cu articole politice și alți membri ai emigrației, care semnau C. B-escu (probabil C. Bălcescu) și G. D. V. Alte articole, nesemnate, sunt ale lui V. Boerescu. Cele mai multe, însă, erau scrise de Bolliac, care oscila între aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre platforma politică a centrului, dar interesat, în publicistică și poezie, de soarta „clăcașilor” și
BUCIUMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
populare, aflată constant în preocupările lui Grandea, i se acordă un spațiu considerabil. Apar, printre altele, baladele Mihu Copilul, Miorița, basmele Oile cu lâna de aur (din zona Mehedinți) și Paserile cu cioc de fier (din Vâlcea). În ceea ce privește traducerile literare, nesemnate, dar aparținând mai toate lui Grandea, sunt de semnalat tălmăcirea parțială după Don Quijote de Cervantes și două articole despre H. Heine (unul al lui Gérard de Nerval), însoțite de o traducere în proză din creația poetului (Intermezzo). Mai apar scurte
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
exprimare teoretică mai clară, ceea ce determină impunerea rapidă a revistei în peisajul literar al momentului. Interesul publicației pentru mai toate domeniile artistice este notabil, ca și voința de a ține pasul cu mișcarea europeană, după cum atestă manifestul, fără titlu și nesemnat, scris de Ion Călugăru. Din acest orgoliu al reprezentativității se naște integralismul, variantă autohtonă a constructivismului. Poziția specială a revistei „Integral” se explică și prin relația cu suprarealismul: mai întâi dezavuată din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor și a figurilor ei celor mai de seamă. Revista se mai ocupă și de educația practică, de informația economică, de știrile culturale la ordinea zilei, căutând să-și cultive cititorii
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice (despre spectacole muzicale și teatrale din capitala Moldovei) - printre primele, în epocă, cu valoare de document, intervenții filologice în chestiuni controversate de limbă și materiale pe teme politice. A. nu părăsește, decât rar, tonul moderat
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de redacție. În 1986 și 1987, consiliul de redacție este coordonat de Alexandru Balaci. „Fără o raportare permanentă la istoria literaturii române și un demers comparativ avizat” nu se poate obține o imagine exactă asupra literaturii actuale, susține un Argument - nesemnat - din primul număr. Ca atare, revista își propune publicarea unor studii de sinteză, mai ample, care nu pot fi găzduite în paginile altor publicații și care să completeze „critica de întâmpinare” în vederea obținerii unei imagini mai exacte asupra scrisului contemporan
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Ritmuri” (1929-1930) proză și recenzii, semnate N. Niculescu-Cantonieru. A făcut parte din redacția periodicului „Brașovul literar și artistic”, iar în 1934 întemeiază revista „Frize”, editată împreună cu Mihail Chirnoagă și Aurel Marin. Pe lângă proză, tipărește aici articole și note literare (unele nesemnate). În 1934 îi apare volumul de nuvele Întâmplări omenești. Copilăria nefericită, boala și-au pus amprenta asupra viziunii sale artistice. Personajele lui C. aparțin păturii defavorizate a societății, pentru care nenorocirea, suferința constituie elementul natural în care evoluează. Pășind în
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
Ionescu-Caion, S. Sanielevici, V. Stroe și C. Săteanu. Din Heine și Lenau sunt traduse versuri, pe care traducătorii le semnează cu pseudonimele M. René, Mărunt și A. Sandu, iar M. Rusu traduce din Zola nuvela Pentru o noapte de dragoste. Nesemnate au rămas tălmăcirile din Nietzsche, Cehov, V. G. Korolenko și Maxim Gorki. Câteva idei interesante conține articolul viitorului matematician S. Sanielevici, dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea. Tot lui Gherea îi este dedicat și articolul Pesimismul în literatură al lui Caion, în
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
Regina Maria) și P. G. Papacostea (Mareșalul Averescu), articolele de bilanț 1938 în literatură (semnat de M. R. P.) și Anul literar 1939 (semnat Petre Manoliu), în domeniul muzicii bilanțul fiind semnat de Mihail Jora. Apar și câteva articole comemorative nesemnate, Cincizeci de ani de la moartea lui Mihail Eminescu și 300 de ani de la moartea lui Racine. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „TIMPUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285306_a_286635]
-
o găsesc nicăieri. În cele din urmă a fost desenată și făcută pe comandă de o cunoștință a Danei, o femeie care în mod normal făcea perdele. —Văd deja titlurile, a spus Aidan. Mireasă din New York într-o rochie scandaloasă nesemnată Vera Wang. Și, desigur, mai era lista invitaților. — Te deranjează dacă o invit pe Janie? a întrebat Aidan. Era o întrebare încuietoare. Normal, nu voiam să vină dacă avea inima frântă și dacă, la partea cu „Se opune cineva?“, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ar fi urât ca asta să se afle. M-am oprit și la poza lui David Stronge care își umplea mașina cu benzină. Lipite de ea erau înțelegerea de împrumut și formularul de debit direct, făcut în numele lui David, dar nesemnat încă. Dacă Charles ar fi murit câteva zile mai târziu, David Stronge ar fi apărut de asemenea pe lista pe care mi-o trimisese Tim. —Uită-te mai de aproape la poză, a spus Simon sec. Era întuneric, dar, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
rădăcină în ea ca într‐o glie; Neștiutori pe urmă de chinul suferinții, Ca să rămânem singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă din dragostea de mamă. DURERE Bătrâna vorbea Cu feciorul ei, plecat la război Vorbea singură Că nu știa: Vorbește unui viu Sau unui mort? Trecea singură prin sat Sau poate prin cer, Că prea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
voi retrage acuzațiile de arestare ilegală împotriva poliției. Contractul pe care îl am aici, încheiat cu Sunday Post, pentru o serie de articole despre adevărata natură a Studiilor Liberale - pe care intenționez să le numesc Expunere la Barbarie - va rămâne nesemnat. îmi voi anula conferințele pe care am promis că le țin la Centrul pentru Educație Sexuală. Nu voi apărea lunea viitoare la televizor la Panorama. Pe scurt, voi renunța la toate plăcerile și recompensele oferite de mediatizare... Directorul înălță o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
țipăt. Atunci m-am întors și am luat-o . la fugă. Nu m-am oprit până acasă. Am trântit ușa după mine. Eram într-o surescitare teribilă. Nervii mei cedau. Spre seară cineva mi-a vârât pe sub ușă un bilet nesemnat. Probabil era de la un vechi prieten care nu vroia să riște mai mult, dar nici nu-l răbdase inima să nu mă avertizeze. Îmi spunea în câteva cuvinte că urma, așa auzise, să fiu internat într-o casă de sănătate
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
octombrie, la orele 11 de dimineață, spre a justifica motivul nedepunerei comptului dv. de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe timpul cât ați funcționat în anul 1875, cunoscând că, dacă nu veți fi următor, veți fi judecat în lipsă. Președinte: [nesemnat] Grefier [nesemnat] Domnului Petrino. 14 N. 4256 1876 septembrie 15 Pref. Iași Alăturata citație n. 4255 vă rog să binevoiți a dispoza să se dea informarea d-lui Petrino, sub luarea de chitanță adeverită care să se trimiță Curței. 587
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
orele 11 de dimineață, spre a justifica motivul nedepunerei comptului dv. de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe timpul cât ați funcționat în anul 1875, cunoscând că, dacă nu veți fi următor, veți fi judecat în lipsă. Președinte: [nesemnat] Grefier [nesemnat] Domnului Petrino. 14 N. 4256 1876 septembrie 15 Pref. Iași Alăturata citație n. 4255 vă rog să binevoiți a dispoza să se dea informarea d-lui Petrino, sub luarea de chitanță adeverită care să se trimiță Curței. 587 {EminescuOpXVI 588
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ea? Ce puteri poate să aibă o fată de medic, destul de novice într ale vieții? Opri birja lângă un vânzător de ziare și ceru Universul. Îl deschise cu frică și citi acolo, în bătaia fulgilor anemici, articolul de pe prima pagină, nesemnat: Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Văzu negru înaintea ochilor: murise! 3 Primul titlu pe care-i căzură ochii a fost Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Vasăzică bălanul murise! Petre răsuflă ușurat. Poate că totuși n-ar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o știa. 3 Ancheta din Universul, cu De ce postiți?, apăruse de dimineață cu semnătura lui Dan Kretzu și ocupa jumătate din pagina unu. Procopiu îi făcuse această surpriză, voia să-l ajute să iasă în evidență, pentru că cele mai multe articole erau nesemnate, iar când apărea un nume pe prima pagină se vedea și se reținea. Iar despre proaspătul lor angajat se vorbise, era un personaj, așa că numele lui nu putea decât să ajute la vânzarea ziarului. Doamnele din asociația „Materna“, adunate la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a obligat să citesc, cu o sclipire de răutate în ochi. Era portretul meu desenat destul de frumos, și sub el un titlu cu majuscule UN STRĂIN MISTERIOS. Apoi unul ceva mai mic, De unde vine domnul Dan Kretzu? Și un articol nesemnat despre „străinul care pare a ști mai multe decât noi“ și o parte din lucrurile pe care i le-am povestit doctorului Margulis, noroc că nu prea multe, despre „o lume cu alte reguli și un timp viitor, destul de sumbru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
universală”), Vinea își exprimă optimismul „viitorist”: „sîntem în preajma unei credințe noi. S-o salutăm”. Probabil singurul articol mai serios de popularizare a modernismului rus în România antebelică este „Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi“ al aceluiași Vinea (apărut nesemnat în pagina literară a revistei Facla, anul IV, nr. 40, 13 noiembrie 1913). Textul începe cu o profesiune de credință postsimbolistă: deși simbolismul - afirmă autorul - „e o adevărată fază, o etapă neceară spiritului omenesc, și nu, cum cred unii, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modernă. Aceasta se poate vedea și din școlile literare din ultimul timp, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, whitmanism (artă socială și proletariană), și din afinitățile dintre Whitman și opera altor poeți independenți” (în Facla, anul V, nr. 142, 1 martie 1914, nesemnat). Studiul scriitorului francez M.T. Barzun („Voci, cînturi și ritmuri simultane exprimă Era dramei“) oferă tînărului comentator un bun prilej de expunere a esteticii simultaneiste: „Viața pe care orice artist tinde să o exprime nu e succesivă, căci noi pricepem prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-și ia zbor liber”. Apelul său către „tinerime” pune accent pe „gîndire”, pe „cugetare”, indicînd faptul că revista e una în primul rînd intelectuală. Dacă însă N. Lupu elogiază meritele „înaintașei” cvasiomonime din Iași, la rubrica „Povestea vorbei”, adevăratul articol-program - nesemnat, dar aparținîndu-i indubitabil lui Ion Vinea - se delimitează pînă la un punct de revista socialistă ieșeană. Motivul - dezertarea „tinerilor generoși” din Partidul Socialist la Partidul Liberal, în urmă cu 25 de ani: „Acest deznodămînt urît și care a zădărnicit foloasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]