1,175 matches
-
de conduite pe care le califică drept contravenții, precum și sancțiunile contravenționale corespunzătoare, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). În acest sens
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
stabilirea procedurii de judecată intră în competența sa exclusivă. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 32. În continuare, referitor la pretinsa nesocotire a art. 23 din Constituție, în jurisprudența sa Curtea a reținut că noțiunea de „libertate individuală“, utilizată în cuprinsul dispoziției constituționale menționate, desemnează posibilitatea fizică a persoanei de a se manifesta în limitele sale naturale, fără a fi supusă altor
DECIZIA nr. 449 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297834]
-
unui echipament computer tomograf, care a condus la încheierea contractului de vânzare cu E.I. - S.R.L. București (în calitate de vânzător) și BCR Leasing IFN - S.A. (în calitate de cumpărător/finanțator), și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu prin încălcarea legii, respectiv cu nesocotirea, cu intenție, a prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b) și f), art. 24-26, art. 35 alin. (5) și art. 209 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
unui echipament computer tomograf, care a condus la încheierea contractului de vânzare cu E.I. - S.R.L. București (în calitate de vânzător) și BCR Leasing IFN - S.A. (în calitate de cumpărător/finanțator), și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu prin încălcarea legii, respectiv cu nesocotirea, cu intenție, a prevederilor art. 2 lit. b) și f), art. 24-26 și art. 35 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că: – având cunoștință de înțelegerea frauduloasă existentă între conducerea autorității contractante și reprezentanții E.I. - S.R.L., prin intermediul
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
discriminare, ținând de viziunea legislativă a Parlamentului, adaptată realităților sociale existente. ... 18. Ca atare, Curtea Constituțională nu are competența de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce, așa cum rezultă din cele de mai sus, aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituțional al egalității în fața legii, astfel că nu prezintă relevanță constituțională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecință, față de critica formulată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
enunțate anterior se conturează faptul că de vechimea în magistratură la care se referă art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 mai pot beneficia cei cărora le-a fost recunoscută această vechime potrivit Legii nr. 92/1992. În caz contrar, nesocotirea respectivei vechimi la data deschiderii dreptului la pensie, în contextul art. 82 din Legea nr. 303/2004, ar goli de conținut norma evocată și ar face-o inaplicabilă dacă niciunui magistrat aflat în funcție nu i s-ar mai recunoaște în
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
asigure un salariu de bază egal. ... 26. Deoarece instanțele nu se pot substitui legiuitorului și nu pot conferi drepturi pe cale jurisprudențială, repararea prejudiciului cauzat magistraților care ocupă o „funcție similară“ cu cea a procurorilor numiți în cadrul S.I.I.J., prin nesocotirea principiilor egalității și al nediscriminării, se poate face exclusiv prin acordarea de despăgubiri bănești, ce nu sunt supuse plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar nu pot constitui bază de calcul pentru sporurile reglementate prin
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
înlăturarea acestora din cadrul probatoriului, probele excluse neputând fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. În fine, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea va evalua dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ va constata incidența încălcării sale. ... 129. În consecință, neregularitățile existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituționalitatea legii/ordonanței, ci acestea
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific în cazul constatării
DECIZIA nr. 414 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295776]
-
și completările ulterioare, de la momentul publicării efective a hotărârii. Deși interpretarea realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pare să satisfacă dezideratul asigurării legalității, principiul securității juridice nu poate fi înfrânt. Instabilitatea creată prin interpretarea menționată constituie o nesocotire a principiului securității juridice, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduce în mod direct la o anulare a documentelor de urbanism, inclusiv a autorizației de construire, ca act administrativ individual, fără a se discuta particularitățile specifice fiecărei situații în parte, și conduce la nesocotirea dreptului de proprietate privată. Garanțiile stabilite pentru protejarea drepturilor și intereselor persoanelor, în particular, sau ale comunității locale, în general, împotriva arbitrarului autorităților publice competente să elaboreze și să modifice documentațiile de urbanism sunt înfrânte, din moment ce beneficiarul unei
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
drept a arătat că a accepta ideea calculului despăgubirii doar pe baza expertizelor întocmite de camerele notarilor publici ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conținut a dreptului la contestație în instanță recunoscut expropriatului nemulțumit de cuantumul despăgubirii, precum și nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluționare a contestației și a garanțiilor care o însoțesc, dreptul de acces la justiție devenind, în consecință, unul teoretic și iluzoriu. ... 27. Înalta Curte de Casație și Justiție a observat
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299991]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție, mai sus menționată, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate prin deciziile Curții Constituționale mai sus arătate sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față. ... 33
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299991]
-
sunt diferite. Situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
instanței a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizarea urmărește doar o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. Operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
răspunderea civilă (a persoanelor avute în vedere de dispozițiile care stabilesc aceste fapte pentru care se poate antrena răspunderea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului) trebuie să fie ilicite, adică să fie comise cu nesocotirea unor dispoziții legale sau cu încălcarea unor reguli convenționale. Cele patru condiții ale răspunderii civile, mai sus menționate, trebuie îndeplinite indiferent de natura răspunderii - răspundere delictuală sau contractuală. Singura diferență dintre cele două forme de răspundere civilă nu este în
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). În acest sens
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific în cazul constatării
DECIZIA nr. 61 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300388]
-
respectiv stabilirea drepturilor de pensie și plata contribuțiilor aferente. ... 81. Înlăturarea de la încadrarea activității în condiții speciale de muncă pentru polițistul pus la dispoziție, în contextul îndeplinirii cerințelor impuse de art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, ar însemna o nesocotire a voinței legiuitorului și o golire de conținut a normei juridice în discuție. ... 82. Modalitatea de interpretare a unor norme de drept în concurs din perspectiva forței lor juridice este, de asemenea, determinantă în rezolvarea chestiunii de drept sesizate, câtă
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ. Mai mult, chiar dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se va constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, art.
DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300360]
-
principale și complementare au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). În acest sens
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
Prin sesizările formulate, instanțele de trimitere nu se raportează la niciun text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări diferite, ci formulează întrebări prin care lasă să se întrevadă chestiunile invocate prin acțiune de către reclamanți, cu referire la nesocotirea unor dispoziții legale de către unitatea angajatoare. ... 73. Prin intermediul primei întrebări, completul de judecată al instanței de trimitere din Dosarul nr. 1.293/40/2023* solicită instanței supreme să stabilească dacă pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este
DECIZIA nr. 218 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299940]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
pentru categorii profesionale care își desfășoară activitatea la instanțe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA și DIICOT. Dacă interpretarea criticată de autorul excepției ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecințe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale care au validat soluția ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau al parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]