579 matches
-
vin îți faci frate, din vin îți faci scut, Prin toate acelea ce-au fost și n-au fost, În zile de chefuri, în zile de post, În zile de jale, cu lacrimi în ochi, În zile cu dor, cu nesomn și deochi, Accepți mahmureala ca stare de dor Și-n tine, confuze, durerile mor, Tu ești predispus la eșec și păcat, În suflet se zbate un câine turbat, Când cazi, te ridici; când mori, te trezești, Îți faci idealuri din
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
petreacă două, trei nopți la rând fără să se culce deloc, și fără să arate sau să se simtă rău. Lipsa de somn îi afecta, aparent, doar circulația sângelui; mâinile și picioarele îi erau reci. După a treia noapte de nesomn, își ridica, cel mult, privirea de pe ceea ce făcea și mă întreba dacă simt că e un curent teribil în cameră. (Nimeni din familie, nici chiar Seymour, nu simțea vreodată un simplu curent. Numai un curent teribil.) Sau se ridica de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
crezi că ți-am dat telefon? Nu cred nimic. Aștept să-mi spui tu pentru ce m-ai sunat. Sînt supărată c-ai plecat aseară! În primul rînd. Vocea din telefon, sigură, apăsată, întregește imaginea fetei în mintea obosită de nesomn a lui Mihai. Inflexiunea vorbelor dă contur feminin, matur, chipului de adolescentă, aprinzînd simțurile, și-așa răvășite, ale lui Mihai, pentru care fata începe să fie o Marie Săteanu tînără, fruct neînceput, gata să i se ofere; trebuie doar mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bilet. Vin aici, toată Procuratura, c-a murit una. Stau cu mia în buzunar; fug toți ca de tămîie. Să n-ai cui da un plic! Zi și tu... Mihai își privește un timp prietenul: nebărbierit, cu ochii roșii de nesomn, tras la față și, pe deasupra, caraghios în hainele de schior. Bărbia îi tremură vizibil iar mîinile, tremurînd și ele, mototolesc continuu mănușile groase. Te rog, stai, stai cu mine..., chiar dacă te grăbești, sînt așa..., e cumplit să... Hai, mă, fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tocmai o etalase, se retrage și acesta, odată și cu restul corpului ciudatului intrus... Și se dizolvă în neant! Big Sile tresare în forță, cu aceeași mină de insomniac trudit, după o prea îndelungată luptă inegală, cu cruzimea spăimoasă a nesomnului. Bravo, Dănelule, bravo! îl felicită Avocatul, pe Poet. Nota douăzeci și cinci! Ca la olimpiade, băi! Nici n-am zărit-o! Nemaipomenit! Bate lăboanța! Aia, da, lovitură prefectă, de baseball! Păi, nu? se împăunează țintașul, lăsând să-i alunece din palmă o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Mai degrabă... cîte am dormit fără...? Eu cred că ți s-a defectat memoria. Lasă- mă-n paradisul meu, de ce mă deranjezi?] Bărăgan iubite prinț, ai căcat-o Conversațiile bîzÎie monoton. O sută de voci nedeslușite, În mintea fierbinte de nesomn, stînd aplecat peste valiza de lemn, prefăcîndu-mă că vorbesc cu cineva sau prefăcîndu-mă că nu-mi pasă că nu sînt În stare să mă concentrez pe ceva anume, aparatul de ras ar fi un bun pretext. Ceva care să mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În stradă luptă soldați ale căror sentimente față de regim nu sînt mult diferite de cele ale protestatarilor. Rezultatul negocierilor rămîne neclar, manifestanții s-au Înjumătățit În Piața Operei, iar negociatorii care Îi reprezintă au obosit după mai multe zile de nesomn. Atmosfera e confuză și În oraș lucrurile nu par foarte liniștite, există teama unor noi evenimente sîngeroase. Deși Timișoara e declarată oraș liber de comunism. Ceea ce s-a Întîmplat aici nu rămîne fără ecou În restul țării. Azi În Timișoara
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai dormi dacă poți. O stare de iritare aspră, țepoasă, Îmi Învîrte creierul, În timp ce urmăresc jocul de umbre filigranate care vin prin fereastră, proiectate de lămpile din grădină. E trecut de ora două, mă zbat În infernul dintre somn și nesomn și pentru cîteva minute bune am senzația că sînt În spitalul din Caracal. Am senzația că se aude televizorul de la Revoluție, undeva pe hol, anunțînd că a căzut Ceaușescu. Am senzația că mă ridic din pat și ies pe hol
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bostani uriași, plesniți de căldură. În convoaie nesfârșite, cucerindu-ne țara, nemții erau blonzi și obosiți, murdari de noroi până în urechi, până în lumina ochilor. Căscau spre flăcările uriașe, care mistuiau la orizont rafinăriile, niște ochi mirați, albaștri și umflați de nesomn. De pe tocurile bocancilor, li se scurgea noroiul fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
femeia-model devine tot mai palidă, iar, când lucrarea e terminată, ea moare 185. Sugestiile coincid cu unele din ipotezele noastre de lucru. Camil Petrescu, după cum s-a observat, face corecturi în șpalturi în văzul tipografilor, după zile și nopți de nesomn și solitudine creatoare. Protagonistul D. are ceva din crochiurile pictorilor celebri. Finalul romanului Patul lui Procust e un veritabil "ospăț vampiric". Ladima și Fred sunt uciși în inconștient, Emilia e mama malefică suprimată de același inconștient personal al orfanului, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și timpul, București, 1962; Umbre de copil, București, 1963; Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Județean de Artă Argeș, Pitești. Valentin Boța Pauza de masă Ulei pe pânză, 1999 „Valentin Boța avea o încredere extraordinară în drumul pe care șil croise cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea să fie interpretată în același sens. Și aici apariția este neclară, în ceață și dispare la fel de repede: Puse această vedenie pe socoteala minții sale ostenite de nesomn".367* Se îndoi chiar că auzise cu adevărat această promisiune privitoare la fiul său. Echilibrul între elementele psihologice și supranaturale nu se strică, datorită faptului că, vis sau percepție, realitatea interioară se impune. Textul în ansamblul său posedă numeroase caractere
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
act adițional trebuie să aștepte o lună, să facă drumuri. E exasperat, regretă că a căzut În plasă (eu numesc acest sistem de a Îmbrobodi omul de rând „plasa psihosocială”). Pe Costel Îl doare acum mereu capul, după nopți de nesomn. I-am telefonat sâmbătă seara, mi-a spus că luni (adică azi) se duce la Iași să anunțe că renunță, Își asumă și riscurile penalităților, vrea liniște, vine primăvara, Începe munca, nu mai poate continua. Azi, 9 februarie, Costel, țăran
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fost repartizat la Regimentrul Infanteri din Cetatea Albă. Acolo am stat fără nici un rost zece zile, după care am fost trimis la Școala de Ofițeri de Rezervă din Bacău. Fiind mic de statură, slab și obosit de călătorie, și de nesomn, îmbrăcat foarte sărăcăcios, pentru că fără știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu mine, Constantin Bădeliță, m-a luat în râs
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ranii oropsiți în care vedeam părinții, frații și surorile mele deznădăjduiți. Atunci mi-am zis:”de ce n-aș încerca? Și așa tot în mâinile lor rămân”. Pentru a rămâne preot și tată la copii, în condițiile unei dărâmări totale prin nesomn și prin ținerea cu farul de lumină în ochi, am semnat un angajament de loialitate cu securitatea. M-am prefă cut a fi frate cu dracu. Mi s-a spus că acest angajament este necesar pentru a dovedi că merit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dispărut apoi. Sub masca compromițătoare de turnător am fost ținut tot timpul în atenția securității care a urmă rit compromiterea mea. M-am întrebat: În toată țara, cine știe câți români au căzut victime ca mine, fiind răpiți, terorizați, amenințați, istoviți cu nesomnul și cu lumină orbitoare în ochi? Astăzi, în anul 2006, se vorbește de „turnători”, dar nimeni nu suflă o vorbă despre cei ce au inițiat și cum, și prin ce metode diabolice, au realizat această pacoste pe capul celor care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și să ne pregătim ca prin luptă dreaptă, cavalerească, să-i îndepărtăm de înșelătoriile prin care ruinau și țara și neamul românesc. Pregătirea era și spirituală, și de cunoaștere, dar și fizică, de antrenament, cu marșuri lungi și grele, cu nesomn, cu răbdare de foame și de sete, cu suportat călduri excesive sau frig ucigător. Toată educația pornea de la iubirea aproapelui, a colegului, a camarazilor, a tuturor românilor, (și buni și răiă, a tuturor oamenilor). Se făceau exerciții multe pentru educația
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
context național și nu numai: șef de delegație la Congresul Internaționalei Verzi (2001), discuții cu Joschka Fischer despre Constituția Europei, invitații speciale la B.B.C., în Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Turcia (Kombassan), Cipru ș.a. Cum s-a reușit atât de mult ? Muncă, nesomn și sprijinul familiei. a) Despre politică și oameni politici Pe secetă: SCROAFA-N COPAC sau B|SESCU îN AVION Băsescu vrea avion în care să stea măcar 24 de ore în aer. Pe pământ oamenii sunt înnebuniți de secetă și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nregistrate de memorie (i intrate (ntr-un proces creativ mnemoclastic. Deci sunt determinate de impresii senzoriale recente. Str(b(t(nd spa(iul-timp visele pot conduce spre iluminare. Con(tien(a este uneori utilizat( pentru a explica starea de trezie, de nesomn, starea care (ns( nu este clar (n(eleas( ca nefiind aceea de con(tiin((. În con(tien(( omul este con(tient de toate senza(iile sale, de toate percep(iile prin care mediul (nconjur(tor (l informeaz( asupra adev(rului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de senzațiile percepute anterior visului, înregistrate de memorie și intrate într-un proces creativ mnemoclastic. Deci sunt determinate de impresii senzoriale recente. Străbătând spațiul-timp visele pot conduce spre iluminare. Conștiența este uneori utilizată pentru a explica starea de trezie, de nesomn, starea care însă nu este clar înțeleasă ca nefiind aceea de conștiință. În conștiență omul este conștient de toate senzațiile sale, de toate percepțiile prin care mediul înconjurător îl informează asupra adevărului, fiind o experiență sensorială într-o dimensiune spațială
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca și tatăl meu, tot în anul 1958. Poeziile lui sunt “născute după gratii, în întunericul închisorilor comuniste” (Pitești, Gherla, etc) dar și în lagărul de muncă forțată de la Periprava, ” în condiții de arșiță și frig insuportabil, de foame, de nesomn, de mizerie morală, de opresiune fizică și psihică, într-un cuvânt sub imperiul exterminării comuniste, a morții lente la care au fost supuși deținuții politici”... Deși aceste creații poate nu au frumusețea celor scrise de autorii consacrați, ele sunt de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Îmi făurisem în minte imaginea orașului în care locuia Vinner, pornind de la materialul înnegrit și umed al primăverii pariziene. El însuși îmi apărea îmbrăcat într-un pardesiu, cu chipul încețoșat din pricina ploii și a neîncrederii. Eram istovit de nopțile de nesomn, de așteptarea primei întâlniri, nu mă gândisem la soarele din Golful Mexic. La aterizare, lumina și vântul cald au pătruns în orașul acela închipuit, acum eu eram omul cu pardesiu închis la culoare. Mergând spre Destin, pe litoral, simțeam atmosfera
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Valentin Boța avea o încredere extraordinară în drumul pe care și- l croise cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Destine, 84-95; Simion, Scriitori, I, 7-30, II, 28-110, 431-433; Negoițescu, Engrame, 6-9; Piru, Poezia, 9-44; Dan, Proza, 252-257; Papahagi, Exerciții, 24-47; Al. Bojin, Fenomenul arghezian, București, 1976; Vladimir Streinu, Eminescu-Arghezi, îngr. George Muntean, București, 1976, 163-231; Cristea, Alianțe, 127-211; Gorcea, Nesomnul, 110-174; Emil Manu, Tudor Arghezi. Cadențe, București, 1977; Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, îngr. Gh. Perian, Cluj-Napoca, 1977, 228-236, 250-256; Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, București, 1979; Ilie Guțan, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic, București, 1980; Doinaș, Lectura, 114-130; Marian Popa, Geschichte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]