878 matches
-
un epitaf adus împrejurării că din fugari mulți au căzut victime tentativei, că riscul fugii a fost extrem, reușita o excepție. Fugarul cunoaște miza: Nu mai putem rămâne aici. Nu mai este țara noastră. Americanii sunt departe, își duc existența netulburat, senini, fericiți, în vreme ce noi fierbem în cazanul sovieticilor. Trebuie s-o ștergem, scapă cine poate. Și care are curaj." Planul cel mai bine pus la punct poate eșua, prin intervenția întâmplării. Ceea ce i-a reușit unuia, nu-i izbutește altuia
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
concentrare. Ce face ca unii să fie atît de implicați și alții nu? Wakefield se tot Întreabă deși Își dă seama că atari generalizări pot aluneca pe o pantă foarte periculoasă. — Eu nu fac chestii din astea, continuă Farkas complet netulburat, pentru că acum sînt foarte ocupat. Poată că la anul o să mă concentrez pe ce spui tu, filantropie, sau poate chiar... cuvîntul ăla oribil pe care-l folosești tu tot timpul, Paulee... fericire. Am să studiez fericirea timp de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Întunericul, Wakefield se așază la fereastră, pîndind intrările clădirilor de peste drum. Oamenii vin și pleacă din clădirea lui, aducînd pungi de la băcănie, ieșind În oraș. Nimeni nu intră și nu iese din clădirea nebunului. Somnul lui Wakefield este minunat de netulburat, pentru prima oară de la Întoarcerea lui În oraș. Dimineața face o baie În piscina ovală, face un duș, apoi trage cu ochiul printre șipcile obloanelor. Camionul nebunului e parcat afară, el trebuie să fie Înăuntru, ciocănind. Wakefield ia micul dejun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și noi la praznicul tradițional-creștinesc organizat la Restaurantul „Cerbul de aur”, denumire pe care am văzut-o înscrisă odată cu venirea mea la Școala Normală exact acum optzeci de ani. Oare când au trecut peste mine acești ani? Timpul își vede netulburat de menirea lui ce duce la veșnicie! Îmi pare mie sau chiar a început să curgă mai grăbit? E doar o părere subiectivă a omului aflat la capăt de drum... În final am revenit acasă cu mașina prietenului doctor Liviu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
trăiesc după moartea lui. Aveam întruna fantezii cum că era încă viu. Că undeva, într-un univers paralel, nu murise - că taxiul nu intrase în noi în ziua aceea, că viețile noastre își urmau cursul lin și că ne trăiam netulburați cei patruzeci de ani sau cât ne mai rămăseseră împreună, fără să știm că scăpaserăm ca prin minune, fără a bănui, prin mila cerului, care este durerea de care fuseserăm cruțați. Zăboveam asupra fiecărui detaliu din aceste fantezii - ce haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cartonașe. Imagini ale unor femei suple, bronzate, purtând costume de baie galbene sumare și diademe masive cu pene și paiete. —Lasă-mă să ghicesc, a zis Ariella. Acestea sunt costumele pe care le pot purta. Zâmbetul lui Wendell a rămas netulburat. —Exact! Va fi o călătorie pe care n-o vor uita niciodată. Vom avea o acoperire record. Am zâmbit încurajator și m-am gândit că ar fi meschin să amintesc că Rio era la mii de kilometri de bazinul Amazonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de vestea că Rachel „nu se mărită la biserică“. Tata a fost încântat, în taină, pentru că a crezut că, dacă nu era o nuntă „cum se cade“, nu va trebui să țină un discurs. Rachel, de asemenea, era senină și netulburată. Nu ești necăjită? am întrebat-o. Nu îți pare rău că mama și tata n-o să fie de față la nuntă? —O să fie. Crezi sincer că ar putea să lipsească? Ar ucide-o. M-am băgat în culcuș și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zise Belbo. „Iar În cazul ăsta, care ar fi Refugiul?“ „Cele șase grupuri se instalează În șase locuri, dar numai unul e numit Refugiul. Curios. Asta Înseamnă că În celelalte locuri, cum ar fi Portugalia sau Anglia, templierii pot trăi netulburați, chiar și sub alt nume, În timp ce În acesta se ascund. Aș spune că Refugiul e locul unde s-au refugiat templierii din Paris după ce au abandonat Templul. Și cum, pe deasupra, mi se pare și economicos ca parcursul să meargă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
care s-a format acel spirit, toate aceste nu înseamnă deloc puțin lucru. Căci pentru ca anecdota să primeze, trebuia, întâi, ca cei care decretaseră acest lucru să acuze o stare de suflet potrivită, o inimă ușoară, generoasă, largă, o dispoziție netulburată de preocupări grave sau de pasiuni și de viții. Starea aceasta era în nota acelor timpuri fericite, când micul nostru stat independent își stabilise bazele existenței sale politice, când o parte din idealurile noastre naționale se găseau împlinite, când fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că-ncepe să pice tencuiala. Veniți încoace?“ Era o întrebare nepotrivită, îți trecea prin minte, dar parcă nu-ți venea s-o pui. Mi-am privit ceasul. 23.40. Bidileanu se pregătea să-și termine poezia, ca în fiecare zi, netulburat. De Paul nu știam nimic, sincer, nici nu mă interesa. Probabil că se ținea încă de dulap, cu degetele lui fierte de transpirație, ca niște pâinici necrozate. Și mă mai sâcâia și chestia de pe ecran, obraznică, fără sens. Ce vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu brațele larg desfăcute și palmele strânse în unghi drept la capăt; parcă vroiau să-ți zică: „Uite-așa de mare o am!“ Dunărea mirosea înfiorător, nu puteai să mergi cu geamul deschis. Sătenii păreau că se simt bine, făceau netulburați gesturile lor grotești, virile, impresionante. Fiecare îți semnala dimensiunea braconajului: erai invitat să te-oprești și să beneficiezi, cu încredere. Dacă aveai proasta inspirație să cobori, te pricopseai cu un nisetru sau o cegă, de îți duhnea o lună portbagajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce gândea și, mai ales, scria: ai măsluit niște note și le-ai aplicat pe scrisori, ca și cum ar fi aparținut Securității.“ „Pasionant, domnu’ psihiatru. Cu cine-ați făcut școală: cu doctorul Andrei sau cu Bebe Mihăilescu?“ „Trei.“, a continuat Mihnea, netulburat. „Paul e real, există cu-adevărat.“ „Ei, așa mai merge...“, s-a liniștit Maria. „Nu știu dacă varianta asta-i mai bună, Maria. Există un rând în scrisorile așa-zisului Paul care mi-a dat de gândit.“ „Care?“, am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tăcut al trecerii prin epoci. O cartogramă a tranziției. Maria ne ajutase și ea să-i dăm de cap, poate și alții, fără să observăm. Câtă lume o mai căuta, câți ar fi dorit-o în fața ochilor, să-i citească netulburat conținutul, rostind fiecare cuvânt fără frică, recunoscându-și nefericirea și bucuriile? Mihnea era sceptic, dar înfierbântat: ar fi vrut să afle totul, să găsească documentul, să descarce el conținutul. Dar dacă suportul se deteriora, iar celulele încărcate cu informația neprețuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vinuri bune și să petreacă regește În Cetatea Sucevei cel puțin trei zile. - Nu mă umili, Măria Ta... Îngenunche Toader. Io-ți zisăi de legea sabiei, iar Măria Ta mă pune paharnic... - Vezi să se veselească bine deseară, continuă Ștefan netulburat. Înaintea zorilor, Îți ridici călăreții de Neamț... Comisul Toader ridică privirile cu un Început de nădejde. - Opt sute de călăreți, Măria Ta, cu caii Înșeuați și cu arcurile pregătite! - Treci În Polonia, Întorci satele și conacele cu susul În jos, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prima o celebrăm prin logodna mea cu marea. Pe cea de-a doua, prin cinstirea victoriilor obținute de luptătorii noștri. - Dar Oană e luptătorul unui voievod anonim, prin niște păduri sălbatice! Cu ce... - Ilustre condotiere, audiența a luat sfârșit, spuse, netulburat, dogele. Montassini se retrase cu o plecăciune, iar ușile cabinetului se Închiseră fără zgomot În urma lui. În spatele dogelui, ușa secretă se deschise. Generalul Bartolomeo Colleoni ieși amuzat. - Încă mai fierbe sângele În tânărul Montassini... Întâmplător, am asistat la acel duel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
necruțătoare. Înainte de a-ți spune de ce ne aflăm aici, Îți vom pune două Întrebări. Ce Înseamnă pentru tine Yassa, cartea legilor lui Ginghis-Han? - Înainte ca luminații mei oaspeți să pună Întrebări, e dreptul gazdei de a cere lămuriri, spuse Amir netulburat. Ce Înseamnă semnele cărora vă supuneți și de ce ar trebui să vă respect mai mult dacă le purtați? Mongolul privi spre ceilalți. Unul dintre arabi ceru să vorbească, iar mongolul traduse cuvintele lui. - Vei afla mai multe dacă ne vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lui principală era respirația. Ștefănel fu uluit. Ce legătură avea respirația cu picioarele, ce legătură aveau picioarele cu mâinile, mâinile cu umerii, umerii cu ochii, care oboseau să tot privească aerul, și, În sfârșit, aerul cu caligrafia? - Au legătură, spunea netulburat Yamabushi. Dar trebuie să fii atent la respirație. Să-ți controlezi inspirația și expirația. Să ajungi la o expirație cât mai lungă. Atunci când vei putea desena o Întreagă ideogramă pe o singură expirație, va fi mult mai bine. Inspirația te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
poate, doar Midori ar fi Înțeles ce Înseamnă fiecare culoare, ce haină s-ar fi cuvenit să fie croită În acea culoare și pentru ce stare de spirit anume. În general, Ștefănel trăia În starea de liniște Zanshin, calmul apei netulburate, atent la tot ce se Întâmplă În jurul lui, dar aparent distrat. Era cu totul altă lume decât cea japoneză. O lume mai fremătătoare, mai grăbită, mai superficială, dar și mai aplecată spre noutate. Japonia era Închiderea, China era deschiderea. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
unor trupe de Învăluire care nu aveau să mai ajungă niciodată. Alte două mii intrară În dispozitiv de luptă pe marginile poienii și Își Începură marșul, coborând În ritmul tobelor spre valea dincolo de care Apărătorii rămași pe poziții continau să aștepte, netulburați. Alexandru simți acest nou Început de bătălie ca un preludiu al unui concert care Își reținea, Încă, forța de revărsare muzicală. Ritmul tobelor turcești se auzea destul de stins În pozițiile ocupate de Apărători. Un alt ritm Începea, Însă, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
porni În goană spre tătarul legat. Angelo ridică brațul pentru a avertiza Apărătorii că ceea ce avea să urmeze nu implica participarea lor. Iar Yves opri goana lui Alexandru, aruncându-se asupra lui și prăvălindu-l În zăpadă. - Ogodai... reluă Amir, netulburat. Ai Încălcat Yassa, legea strămoșilor mei și ai tăi, legea războinicilor Asiei... Ai torturat un prizonier de război. Ai capturat un om fără apărare. Ți-ai asmuțit arcașii Împotriva unui mare luptător al neamului său... Sub privirile uimite ale Apărătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
vechi ale Asiei. - Legile vechi... .? - Doi oameni, doi cai, două arcuri cu câte trei săgeți. O singură linie În infinit: cea a săgeții care aduce moartea. Erina nu mai spuse nimic. Tot ce se Întâmpla era, parcă, ireal. - Fie, spuse, netulburat, Amir. Legea spune că putem folosi doar șase săgeți. Fiindcă teama de moarte Îți Înjosește sufletul, va trebui să accepți ultima umilință. Din cele șase săgeți vei primi cinci. Folosește-le cât poți de bine. Căci nu vei mai vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dezvoltarea, de multe ori, le promovau fără discernământ, ca pe un act de credință din „catehismul” agriculturii moderne. Deși dovezile empirice pledau Încă de pe atunci În favoarea abordării ecologice și a productivității unor regimuri de culturi combinate, lucrurile și-au urmat netulburat cursul. Ceea ce e sigur, Însă, este că plantarea În șiruri și monoculturile facilitează considerabil munca administratorilor și agronomilor. Aceste două tehnici fac mai ușoară inspectarea culturilor și calcularea suprafeței și producției, simplifică experimentele, reducând la minim numărul de variabile ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
modernizeze agricultura etiopiană și, nu În ultimul rând, să consolideze controlul politic al Dergue, politica a fost, la propriu, fatală pentru sute de mii de cultivatori și, În cele din urmă, chiar și pentru partid. Concluzie „În vremuri pașnice și netulburate, fiecărui administrator i se pare că viața populației din subordinele sale merge Înainte numai datorită eforturilor sale și această conștiință a faptului că este indispensabil este cea mai de preț răsplată pentru truda sa. Atât timp cât oceanul istoriei rămâne calm, conducătorul-administrator
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
al unui cunoscut care trece pe la el, sigur e ceva suspect după ușă. Așa că moșul ia o tigaie și dă cu ea în ușă și hoțul, care nu se aștepta să fie cineva acasă și spera să-și facă treaba netulburat de nimeni, se sperie la rîndul lui și face infarct, cade lat în fața ușii, moare, poate era mai slab de inimă, hahaha. Hai să aducem și noi o tigaie și să izbim cu ea în ușă, să vedem ce se-ntîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Când un copil răsfățat alunecă pe panta... — Vă rog să mă iertați... le-am întrerupt eu, zâmbind. Am considerat că e mai nepoliticos să tac decât să vorbesc. — Sunt sora lui Naoji. Patroana m-a privit, uimită. Chie era însă netulburată. — Îi semeni foarte mult. Când te-am văzut în picioare, afară, m-am gândit o clipă la asta. Aveam impresia că e Naoji. — Zău? spuse patroana, cu respect în glas. Cum de-ai ajuns în locul acesta oribil? L-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]