435 matches
-
întâlnește la sugari și copii, dar și la adulți. AFP este pozitivă. Este indicat tratamentul citostatic primar, apoi tratament chirurgical secundar. Se obțin supraviețuiri de lungă durată. TUMORILE NEUROGENE Generalități Tumorile neurogene au originea în celulele ce derivă din creasta neurală, celulele din care se dezvoltă sistemul nervos periferic. Aceste celule cu origine ectodermală sunt:- celule ganglionare din ganglionii spinali și din sistemul nervos autonom;- celule paraganglionare din sistemul simpatic și parasimpatic;- celule Schwan și celulele satelite [38]. Țesutul conjunctiv de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
ale neuropatiei diabetice și posibil și în alte complicații cronice ale bolii (77). 3.9. Remodelarea și regenerarea celulelor β Se consideră că celulele β își au originea în celulele provenite din ducturile pancreatice, deși migrarea precoce a unor celule neurale către endoderm nu a fost complet exclusă. Pentru această din urmă posibilitate pledează similaritatea celulelor β cu neuronii (expresia unor molecule specific neuronale precum tirozin hidroxilaza or dopamin β-hidroxilaza care explică caracterul lor excitabil și similitudinea exocitozei insulinei cu eliberarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
și inferior ai metanefrosului (săptămâna 6). D. Bifurcările ulterioare ale mugurelui ureteral produc formarea altor lobuli (în următoarele 10 săptămâni). 2. Date recente susțin o dublă origine a mesenchimului renal: mesenchim de origine mesodermică și componente celulare derivate din crestele neurale (2). Formarea nefronilor Fenomenul esențial care se produce în acest proces este inducția reciprocă dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal (8, 10). Mesenchimul renal neindus poate semnaliza și ghida mugurele ureteral să crească corect în axul longitudinal. La rândul său
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ca un filtru prin care plasma devine ultrafiltrat lipsit aproape de proteine. Celulele mesangiale fibromusculare susțin buclele capilare și îndeplinesc o funcție fagocitară (10). Nervii apar în metanefros încă din stadiile inițiale ale dezvoltării, provenind din celulele cu origine în tubul neural 4. Nu se știe dacă ei funcționează în timpul nefrogenezei (11). B) CONTROLUL MOLECULAR AL NEFROGENEZEI 1. Gene și molecule implicate în nefrogeneză Nefrogeneza normală este un ansamblu de evenimente celulare, controlate în timp și spațiu (3, 11): proliferarea celulară; diferențierea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
colectoare); 3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și PDGF factorul de creștere derivat din plachete (un mitogen pentru celulele mesangiale). 4. Experimental, s-a găsit că celulele neurale embrionare pot determina formarea nefronilor în mesenchimul renal izolat, dar semnificația acestui fenomen pentru embriogeneză este neclară (Sariola et al., 1989). S-a mai observat că malformațiile renale se asociază frecvent cu defecte majore ale tubului neural. Fenomenele implicate în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
găsit că celulele neurale embrionare pot determina formarea nefronilor în mesenchimul renal izolat, dar semnificația acestui fenomen pentru embriogeneză este neclară (Sariola et al., 1989). S-a mai observat că malformațiile renale se asociază frecvent cu defecte majore ale tubului neural. Fenomenele implicate în nefrogeneză sunt mediate și controlate prin expresia temporală și spațială a unor gene implicate în nefrogeneză; ele codifică diverse molecule ce pot fi împărțite în câteva clase (2, 5, 9): factori de transcripție, produși ai genelor master
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Mutația genei WT1 (la șoarecii transgenici knockout) produce alterarea diferențierii metanefrosului și neapariția mugurelui ureteral; alături de factorul de transcripție WT-1, în această etapă sunt sintetizate și syndecanul (un proteoglican de suprafață celulară) și N-CAM (moleculă de adeziune a celulelor neurale). Formarea, creșterea/proliferarea și ramificarea mugurelui ureteral depind de expresia genelor pentru receptorii factorilor de creștere c-ret (produsul proto-oncogenei ret), met și ros la vârfurile ramificațiilor mugurelui. Ligandul receptorului ret este factorul de creștere GDNF, sintetizat foarte probabil de blastem
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
studii (Ward et al., 1996; Geng et al., 1996) au evidențiat că policistina 1 și 2 sunt exprimate în rinichi și ficat, dar și în alte țesuturi: celulele epiteliale ale ductelor pancreatice, criptele intestinale, bronșiole, keratinocitele bazale ale pielii, crestele neurale, creier, plexurile neurale, medulosuprarenala, miocard, mușchiul neted vascular și stratul elastic al arterelor (36). În rinichi, policistinele se exprimă în celulele epiteliale renale din toate segmentele nefronilor (mai intens la făt decât la adult) și în cantitate mare în epiteliul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al., 1996; Geng et al., 1996) au evidențiat că policistina 1 și 2 sunt exprimate în rinichi și ficat, dar și în alte țesuturi: celulele epiteliale ale ductelor pancreatice, criptele intestinale, bronșiole, keratinocitele bazale ale pielii, crestele neurale, creier, plexurile neurale, medulosuprarenala, miocard, mușchiul neted vascular și stratul elastic al arterelor (36). În rinichi, policistinele se exprimă în celulele epiteliale renale din toate segmentele nefronilor (mai intens la făt decât la adult) și în cantitate mare în epiteliul chiștilor renali sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
policistinele sunt proteine membranare, localizate în epiteliul tubular, ductele biliare hepatice și ductele pancreatice (toate fiind situsuri de formare a chiștilor) mai abundente la făt decât la adult (1, 15). Policistinele se exprimă și în alte țesuturi și organe: creste neurale, SNC, medulosuprarenală, miocard, mușchi neted vascular și structurile elastice arteriale. Primele studii asupra structurii ipotetice a policistinelor au sugerat că aceste proteine ar putea fi implicate în interacțiunile celulă-celulă și celulă-matrice, în transmiterea unor mesaje extracelulare spre citoplasmă și nucleu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
iminent, greața, tulburările de vedere, astenia, diaforeza precedă sincopa non-cardiacă, iar dispneea pe cea cardiacă (50). Vârsta influențează utilitatea diagnostică a anamnezei, la pacienții peste 65 de ani elementele clinice ale sincopei cardiace fiind similare cu cele ale sincopei mediate neural; în plus, anamneza singură a putut stabili un diagnostic pentru 26% dintre pacienții mai tineri de 65 de ani, dar doar pentru 5% dintre pacienții peste 65 de ani. Valoarea anamnezei pentru stabilirea diagnosticului la pacienții vârstnici este mai scăzută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ECG poate identifica ischemie-leziune-necroză, hipertrofie ventriculară, tulburări de ritm și conducere, precum și modificări specifice unor entități aritmice particulare (Brugada, QT lung, preexcitație) (51). Anamneza, examenul clinic și ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
receptor. Din această perspectivă "tipurile de conceptualizare și exprimare metaforică se schimbă în timp asemenea modelelor..." (idem). Ioan Milică reține patru clase tematice ale desemnărilor metaforice, identificate în literatura de specialitate: "a) metafore ale animatelor (en. animate-being metaphors); b) metafore neurale (engl. neural metaphors); c) metafore spațiale (engl. spatial metaphors) și metafore sistemice (en. system metaphors)". Modificările, preferința oamenilor de știință pentru o categorie sau alta de constructe metaforice își are motivarea în "apartenența cercetătorilor la anumite școli de gândire științifică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
această perspectivă "tipurile de conceptualizare și exprimare metaforică se schimbă în timp asemenea modelelor..." (idem). Ioan Milică reține patru clase tematice ale desemnărilor metaforice, identificate în literatura de specialitate: "a) metafore ale animatelor (en. animate-being metaphors); b) metafore neurale (engl. neural metaphors); c) metafore spațiale (engl. spatial metaphors) și metafore sistemice (en. system metaphors)". Modificările, preferința oamenilor de știință pentru o categorie sau alta de constructe metaforice își are motivarea în "apartenența cercetătorilor la anumite școli de gândire științifică. Astfel, creșterea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
c) metafore spațiale (engl. spatial metaphors) și metafore sistemice (en. system metaphors)". Modificările, preferința oamenilor de știință pentru o categorie sau alta de constructe metaforice își are motivarea în "apartenența cercetătorilor la anumite școli de gândire științifică. Astfel, creșterea metaforelor neurale s-a datorat influenței gestaltismului, iar proliferarea metaforelor sistemice și spațiale în scrierile din a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost pusă pe seama emergenței psihologiei cognitive". Sunt schimbări în măsură să semnaleze faptul că "receptorului i se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mediu joacă în mod clar un rol. Expunerea la viruși și bacterii obișnuiți, destul de timpuriu în viață, într-un mod care nu este încă înțeles pregătește scena pentru SM. Infecțiile, probabil acționează ca agenți de boală, deși infecția continuă activă neurală sau extraneurală nu a fost eliminată ca factor de boală, la anumiți pacienți. Se crede, deși nu s-a dovedit, că reactivitatea agentului infecțios la componenta mielină inițiază SM, la indivizi vulnerabili 57 genetic. Două tipuri de mecanisme pot fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
remielinizarea; formarea de cicatrice gliale astrocitare, care opresc diferențierea precursorilor oligodendrocitari; alterări ale axonilor demielinizați cu blocarea contactelor celulare necesare, cu precursorii oligodendrocitelor, urmate de oprirea maturării acestora sau urmate de remielinizare alterată calitativ care este ineficientă pentru o funcție neurală normală. Cunoscând factorii care inhibă remielinizarea, cercetările viitoare în domeniul tratamentului SM trebuie să fie dirijate spre utilizarea de precursori de oligodendrocite și factori de creștere care să păstreze integritatea axonilor. CAPITOLUL III DIAGNOSTICUL SCLEROZEI MULTIPLE (SM) A. Semne clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dintr-o secvență de unde pozitive alternative cu unde negative, denumite în mod convențional P și respectiv N (de exemplu: unda P1, P2, N1, N2, etc), care în succesiunea lor constituie răspunsul primar și secundar. La geneza componentei precoce participă evenimente neurale presinaptice, constând din impulsuri pe fibre aferente și evenimente neurale postsinaptice, expresie a activării neuronilor locali, corticali. Componenta tardivă este alcătuită de cele mai multe ori dintr-o postdescărcare clasică de aspect oscilator, cu o frecvență de aproximatv 8-12 c/s. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în mod convențional P și respectiv N (de exemplu: unda P1, P2, N1, N2, etc), care în succesiunea lor constituie răspunsul primar și secundar. La geneza componentei precoce participă evenimente neurale presinaptice, constând din impulsuri pe fibre aferente și evenimente neurale postsinaptice, expresie a activării neuronilor locali, corticali. Componenta tardivă este alcătuită de cele mai multe ori dintr-o postdescărcare clasică de aspect oscilator, cu o frecvență de aproximatv 8-12 c/s. În neurofiziologia clinică, deocamdată se ia în considerare și se analizează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu o frecvență de aproximatv 8-12 c/s. În neurofiziologia clinică, deocamdată se ia în considerare și se analizează componenta precoce cu undele ei care alcătuiesc răspunsul primar și secundar ale căror alterări au căpătat semnificație clinică prin cunoașterea substratului neural care le generează. Astăzi, această afirmație rămâne totuși mai sigură pentru componentele N și P. Potențialul evocat, odată obținut, este analizat în privința latenței și a amplitudinii undelor. Dacă măsurătorile de latență nu ridică probleme, cele de amplitudine sunt mai dificile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de mișcare (CARR și SHESHERD, 1987), este probabil cea mai bună metodă pentru o boală cronică cum este SM. Învățarea și adaptarea la schimbări sunt trăsături caracteristice sistemului nervos central, foarte mult dezvoltate la primate, mai ales la oameni. Mecanismele neurale ale învățării sunt controversate, dar experiențele dovedesc că survin unele modificări structurale mai ales la nivelul sinapselor (RAISMAN și FIELLE, 1973; WALL, 1980). Astfel de modificări structurale pot fi similare cu cele considerate că survin când este dobândită o nouă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
interacționează cu alte CAM-uri (realizând adeziunea cu celulele vecine, ori, în cazul nostru, cu CAM-ul exprimat de leucocitele migratoare). Grupul CAM, intens studiat după 1979 (R. Bracckenbury și colab., 1981) este format din câteva familii între care: NCAM (Neural Cells Adhesion Molecules), ICAM-1 (Intercelular Cell Adhesion Molecules), VCAM-1 (Vascular Cell Adhesion Molecules) ș.a. Un alt grup de molecule de adeziune poartă numele de Cadherine. Cea exprimată pe suprafața celulelor endoteliului venular este E-cadherina. Receptorii exprimați pe suprafața limfocitelor (Lymphocyte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
echivalent Pentium IV, 2.4 GHz, 256 MB DRAM, HDD 40 GB, Monitor 17 “, acces Internet; * Software specializat DigSILENT pentru analiza regimurilor de funcționare ale sistemelor electroenergetice și monitorizare în timp real; * Software specializat (Expert System Creator OS; SNNS - Stuttgart Neural Network Simulator); * Imprimanta laser HP LJ 1020; * Laptop Pentium M760, 2.0 GHz, 1GB DDR2, HDD 100 GB, Windows XP; * Videoproiector SVGA 800x600; * Ecran proiecție cu picior pentru videoproiector; * Flipchart A3 pentru prezentări; Laboratorul de Transportul și distribuția energiei electrice
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
prin contiguitate interesează cel mai des calea biliară principală și duodenul. Calea de extensie perineurală este mai frecventă decât cea intraductală , iar cea intraperitoneală este mult mai rară. Extensia tumorală pentru cancerele căii biliare principale se realizează prin invazia tecilor neurale, de-a lungul pereților CBP (invadează frecvent și lobul caudat hepatic). Elementele pediculului hepatic sunt invadate cel mai frecvent la nivelul convergenței. Metastazele hepatice sunt rare, cele ganglionare frecvente [5]. Pentru cancerele hilului este folosită clasificarea lui Bismuth în funcție de nivelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
poate prezenta la nivelul conului medular o mică dilatație numită ventricul terminal; adesea canalul ependimar este colabat și fără LCS. Spațiile lichidiene care conțin LCS-ul cuprind două compartimente: sistemul ventricular împreună cu canalul ependimar, ce sunt spațiile derivate din tubul neural primitiv și spațiul subarahnoidian. Suprafața spațiului lichidian endo-neural, cu excepția plexurilor coroide, este mărginită de ependim. Spațiul subarahnoidian este delimitat de arahnoidă împreună cu pia mater [1,2]. LCS-ul și fluidul interstițial parenchimatos constituie lichidul în care se desfășoară toate procesele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]