1,038 matches
-
aceea, trebuia să acorde din ce în ce mai multa atenție problemelor de biologie și să-și însușească cunoștințe de chimie, biologie și medicină, care îi erau indispensabile pentru înțelegerea proceselor radiobiologice. La sfârșitul anilor '30, împreună cu colaboratorii săi, a construit un generator de neutroni, în vederea cercetării acțiunii radiației ionizante asupra corpurilor vii. Aceste cercetări de biologie erau legate de lucrări fundamentale de dozimetrie neuronică, în care a folosit experiența acumulată în cadrul laboratorului Cavendish. După terminarea celui de-al doilea război mondial, Gray a activat
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
expunerile neprofesionale la radiații ionizante, la expunerile medicale în scop diagnostic sau terapeutic și la eventuale tratamente cu substanțe cu acțiune medulostimulatoare ori meduloinhibitoare - hemogramă completă, număr reticulocite - teste citogenetice (la indicație) - examen oftalmologic (specialist), pentru activități cu surse de neutroni sau particule grele și pentru cei care lucrează în imagistică - examen psihologic - examen psihologic, examen psihiatric, examen neurologic (specialist), examen oftalmologic, examen ORL, pentru operatorii care lucrează nemijlocit la comanda centralelor nuclearoelectrice și a reactorilor nucleari Examen medical periodic: 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
5 în 5 ani (la indicație) 2. examinări speciale: - pentru operatorii care lucrează nemijlocit la comanda centralelor nuclearoelectrice și a reactorilor nucleari: examen neurologic (specialist) și examen psihiatric (specialist), examen oftalmologic, examen ORL, glicemie, EKG - anual - pentru lucrătorii expuși la neutroni și particule grele din obiectivele nucleare majore (reactori și centrale nuclearoelectrice, centre de producție radiochimică, uzine de prelucrare a combustibilului nuclear, precum și în alte activități (la aprecierea medicului de medicina muncii): examen oftalmologic (specialist) - din 2 în 2 ani - pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
cutanate capabile de malignizare - afecțiuni hematologice 3. antecedente personale și profesionale: - boală acută de iradiere sau alte manifestări patologice în urma unor expuneri cronice la radiații ionizante B. Pentru activități cu surse de radiații ionizante specifice: - activitate cu particule grele și neutroni: cataractă de pol anterior - activitate în mine radioactive: bronhopneumopatii cronice - activitate cu surse de radiații ionizante deschise: hepatopatii cronice, nefropatii cronice, dermite sau eczeme cronice, pemfigus, psoriazis, ihtioza, tiroidopatii, boli psihice - pentru operatorii de reactor nuclear: orice condiție care produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
echipamente dozimetrice radiometrice și de analiză destinate industriei, centralelor nuclearoelectrice, domeniilor biomedicale, activităților de control (detectare de droguri, de armament, de explozivi etc.) și de radioprotecție, geologiei, arheologiei, hidrologiei, tribologiei etc.; ... c) tehnologii de iradiere și defectoscopie cu radiații gama, neutroni și particule încărcate, pentru industrie, medicină, agricultură, industrie alimentară etc.; ... d) realizarea, construcția, punerea în funcțiune, operarea, întreținerea, exploatarea și dezafectarea de echipamente, instalații, obiective nucleare și radiologice; ... e) expertize, analize și servicii specifice domeniului nuclear; ... f) radiofarmaceutice, compuși marcați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229064_a_230393]
-
prin urină. Doar o foarte mică parte se depozitează în rinichi și în oase. În formă de praf wolframul se aprinde ușor. Sub formă compactă nu arde. Wolfram formează mai mulți oxizi: Carbura de wolfram se folosește ca reflector de Neutroni la arme nucleare pentru a reduce masa critică. Carburi de wolfram se folosesc în prelucrarea materialelor datorită durității lor. Datorită durității și densității mari se folosesc și la muniții anti-blindaj. Wolframate se utilizează pentru impermeabilizări pentru a le face rezistente
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
Sir (n. 20 octombrie 1891 - d. 24 iulie 1974) a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului. s-a născut la Bollington, Cheshire, Anglia pe 20 octombrie 1891, în familia lui John Joseph Chadwick și Anne Mary Knowles. A făcut școala primară în Bollington, apoi liceul la Manchester High School, și apoi a făcut facultatea la Manchester
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
perioada războiului și-a petrecut-o la Ruhleben, până când laboratorul lui Geiger a intervenit pentru eliberarea lui. În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu trebuie să depășească nicio
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
în 1935. Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a "fisiunii nucleare", care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice. Chadwick a devenit profesor de fizică la Universitatea Liverpool în
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
dacă este cazul, masele de repaus ale particulelor rezultate) este mai mică (în cazul unei reacții exoterme) decât suma maselor atomice ale atomilor intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică decât suma maselor protonilor, neutronilor și electronilor componenți. Este adesea afirmat în mod eronat că relația E=mc² exprimă transformarea (conversia) masei în energie în diverse reacții nucleare. În realitate, energia este prezentă în cantitate egală înainte și după transformare, doar sub forme diferite (energia
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
alte particule mai simple, fiind unitatea structurală a chimiei. Este o grupare a materiei care constă într-un miez dens numit "nucleu atomic", înconjurat de un spațiu numit "nor electronic". Nucleul este alcătuit din particule încărcate pozitiv numite protoni și neutroni (împreună sunt numiți nucleoni), în jurul căruia orbitează particulele încărcate negativ din norul electronic (electronii). Într-un atom neutru, electronii încarcați negativ echilibrează numărul încărcăturii pozitive ale protonilor. Nucleul este dens, masa acestuia fiind de 1836 de ori mai mare decât
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
care este constituită dintr-un singur tip de atom, caracterizat de un anumit număr de protoni din interioul nucleului atomic (cunoscut ca si număr atomic, notat cu simbolul "Z"). Masă atomică este indicată drept suma a numărului de protoni și neutroni din interiorul nucleului. Cu toate ca toti nucleii unui atom aparțin aceluiași element ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
poate fi ilustrata în mod simbolic printr-o ecuație chimice. În timp ce într-o reacție chimică non-nucleara numărul și tipul atomilor de pe ambele părți ale ecuației este egal, într-o reacție nucleară această condiție se aplică doar particulelor nucleare (protoni și neutroni). Natură reacțiilor chimice pe care o substanță le poate suferi și descărcările de energie ce pot surveni sunt definite prin anumite legi de bază, numite și legi chimice. Secvențele care pot fi urmate în momentul reorganizării legăturilor chimie sunt denumite
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
recurgerea la altă generație de arme nucleare care să înlăture tabuul nuclear și care să facă posibilă intervenția la distanță fără riscul angajării unor trupe înarmate convențional. Această generație de arme nucleare există deja: este vorba de armele tactice cu neutroni care nu au dezavantajul căderilor radioactive și suflul exrtrem de destructiv. Ele pot elimina inamicul de pe o rază redusă lăsând în picioare clădirile. Cu aceste arme, o campanie confuză și prelungită în genul celei din Irak nu ar fi necesară
Cătălin Avramescu () [Corola-website/Science/308320_a_309649]
-
utilizat pentru separarea izotopilor radioactivi (Szilard și Chalmers, 1934), ce constă în ruperea legăturii chimice dintre un atom radioactiv format într-o reacție nucleară și moleculă de care era legat inițial. Pentru o reacție nucleară, un nucleu atomic absoarbe un neutron lent. Nucleul izotopului nou-format este într-o stare excitata și emite atunci o rază gamma când revine la starea de bază. Atomul este rupt din legătură să anterioară din moleculă originală și introduce o legatura chimică nouă și diferită, astfel încât
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
din legătură să anterioară din moleculă originală și introduce o legatura chimică nouă și diferită, astfel încât izotopul rezultat, deși are proprietăți chimice identice cu izotopul original, poate fi izolat chimic. După iradierea iodoetanului (iodura de etil), cu I natural cu neutroni termici, Szilard și Chalmers au izolat o mare parte a I nu mai este legat chimic în iodoetan. Astfel, Szilard și Chalmers au descoperit că ruperea legăturii chimice poate avea loc și în urma unei reacții nucleare sau descompuneri radioactive, chiar dacă
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
explica și prezice mai acest comportament. Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai acest comportament. Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de electroni
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de electroni, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric. Dacă un atom are mai mulți sau mai puțini electroni decât protoni, atunci acesta are un o
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atom are mai mulți sau mai puțini electroni decât protoni, atunci acesta are un o sarcină totală negativă, respectiv pozitivă, și se numește ion. Electronii unui atom sunt atrași de protonii din nucleul atomic de această forță electromagnetică. Protonii și neutronii din nucleu sunt atrași unul de celălalt printr-o altă forță, , care de obicei este mai puternică decât forța electromagnetică de respingere ce acționează între protonii încărcați pozitiv. În anumite circumstanțe, forța electromagnetică de respingere poate deveni mai puternică decât
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
fi astfel scoși din nucleu, lăsând în urmă un element diferit: dezintegrarea nucleară rezultă în . Numărul de protoni din nucleu definește elementul chimic căruia îi aparține atomul: de exemplu, toți atomii de cupru atomi conțin 29 de protoni. Numărul de neutroni definește izotopul elementului. Numărul de electroni influențează proprietățile magnetice ale unui atom. Atomii se pot atașa de unul sau mai mulți alți atomi prin legături chimice pentru a forma compuși chimici, cum ar fi moleculele. Capacitatea atomilor de a se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atom și sarcina sa. Chimistul Francis William Aston a folosit acest instrument pentru a arăta că izotopii au mase diferite. Masa atomică a acestor izotopi variază cu multipli întregi ai unei valori, denumită . Explicația pentru acești izotopi diferiți aștepta descoperirea neutronului, o particulă fără sarcină, cu o masă similară cu a protonului, de către fizicianul James Chadwick în 1932. Izotopii au fost atunci explicați ca elemente cu același număr de protoni, dar număr diferit de neutroni în nucleu. În 1938, chimistul German
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pentru acești izotopi diferiți aștepta descoperirea neutronului, o particulă fără sarcină, cu o masă similară cu a protonului, de către fizicianul James Chadwick în 1932. Izotopii au fost atunci explicați ca elemente cu același număr de protoni, dar număr diferit de neutroni în nucleu. În 1938, chimistul German Otto Hahn, un student al lui Rutherford, a direcționat neutronii asupra unor atomi de uraniu pentru a obține . Experimentele lui chimice au demonstrat, în schimb, producerea de bariu. Un an mai târziu, Lise Meitner
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
a protonului, de către fizicianul James Chadwick în 1932. Izotopii au fost atunci explicați ca elemente cu același număr de protoni, dar număr diferit de neutroni în nucleu. În 1938, chimistul German Otto Hahn, un student al lui Rutherford, a direcționat neutronii asupra unor atomi de uraniu pentru a obține . Experimentele lui chimice au demonstrat, în schimb, producerea de bariu. Un an mai târziu, Lise Meitner și nepotul ei au confirmat că rezultatul lui Hahn a fost de fapt prima "fisiune nucleară
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Chimie. În ciuda eforturilor lui Hahn, contribuțiile lui Meitner și Frisch nu au fost recunoscute. În 1950, dezvoltarea unor acceleratoare de particule și detectoare de particule îmbunătățite au permis oamenilor de știință să studieze efectele atomilor în mișcare la energii înalte. Neutronii și protonii s-au dovedit a fi , adică compuși din particule mai mici numite quarkuri. A fost dezvoltat modelul standard al fizicii particulelor, care până acum a explicat cu succes proprietățile nucleului în ceea ce privește aceste particule sub-atomice și forțele care guvernează
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]