830 matches
-
maestru de Reiki japonez care l-a instruit nu numai în diferite arte spirituale de vindecare cu specific tradițional japonez amintind Johrei, Amaterasu Reiki, Reido Reiki, ci și în Do In, Qi Qongul medical, precum și în cultura și tradiția civilizației nipone. Sensei locuiește în Tokyo, este un actor Noh, practică Daito Ryu Aikijutsu și are o sală unde predă Tai Chi și Qi Qong. Sensei are o vastă cultură a limbii japoneze vechi și noi, fiind deținătorul unui doctorat în limba
Agenda2005-23-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283784_a_285113]
-
luau permanent peste picior atunci când făcea greșeli vorbind românește. O făceau un public și fără mănuși. Căci a stăpâni cât mai bine limba țării în care lucrează este o tradiție solidă în Ministerul de Externe al Japoniei. Fiecare tânăr diplomat nipon este obligat să-și definitiveze studiile post-universitare la o facultate a țării în care începe să lucreze. E o metodă de învățare clasică și foarte eficientă dar, spre ghinionul sau, tânărul diplomat nipon studiase la Cluj și nu mai reușea
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
de Externe al Japoniei. Fiecare tânăr diplomat nipon este obligat să-și definitiveze studiile post-universitare la o facultate a țării în care începe să lucreze. E o metodă de învățare clasică și foarte eficientă dar, spre ghinionul sau, tânărul diplomat nipon studiase la Cluj și nu mai reușea să scape de accentul locului. Hazul de a asculta un japonez vorbind românește cu un puternic accent ardelenesc e savuros. De partea noastră, tradiția solidă este de a avea demnitari înalți care vorbesc
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
că nu trebuie să pariezi doar pe aspectul fizic, întrucât ingredientul esențial al seducției, care poate să se sustragă cu grație patinei necruțătoare a timpului, sunt valorile interioare. Iată de ce, femeia de tip Iki, consacrată din vremuri imemoriale în tradiția niponă și la care contează nu numai frumusețea fizică, ci și cea interioară (concretizată prin seducție, energie spirituală și echilibru interior), poate constitui un reper memorabil, demn de urmat. De altfel, cu această ocazie, cartea oferă și un periplu, din perspectivă
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
utilajele necesare și priceperea să le vină în ajutor. Însă, anul acesta, stratul de zăpadă a depășit toate recordurile: nămeții trec de cinci metri și jumătate, într-o stațiune montană. Aomori este un oraș din nordul principalei insule a arhipelagului nipon. Pe masura ce crește altitudinea, șoselele arată că adevărate tranșee săpate în zăpadă. Din ce in ce mai adânc. În unele locuri, zăpada de pe margine are înălțimea unui autobuz. În altă parte a drumului, abia dacă încape o mașină, care se strecoară că într-un canion
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93320_a_94612]
-
relative, în ciuda forței sale economice, care o va menține printre primele puteri mondiale. Dacă nu va reuși să primească mai mult de 10 milioane de străini sau să relanseze natalitatea propriei populații, aflată deja într-o continuă descreștere, numărul locuitorilor niponi va scădea foarte mult. Chiar dacă este excepțional plasată pentru a domina tehnologiile viitorului îroboții și nanotehnologiile), Japonia nu va reuși să facă din libertatea individuală o valoare dominantă. Se va resimți tot mai mult de pe urma unui complex al încercuirii: de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
poem haiku este tipărit pe o pagină, iar „în oglindă” - pagina alăturată - este așezată ideograma lui Ikuyo Watanabe, ideograme lingvistice japoneze traduse în limba română (De exemplu: în limba română „Scaunul gol / La marginea mării / sufletul pustiu”; ideograma în limba niponă; „mare”; în limba română; „Ochiul vânătorului / și atătea păsări ucise! / Cuiburi goale în copaci.”, iar în traducere prin ideogramă niponă: „vânător”. Pentru a sugera frumusețea și inefabilul acestor poeme exemplificăm: „Chipul Tău, Doamne, / Deasupra întrebărilor / - livadă înflorită”(Ideogramă japoneză: Titlu
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
japoneze traduse în limba română (De exemplu: în limba română „Scaunul gol / La marginea mării / sufletul pustiu”; ideograma în limba niponă; „mare”; în limba română; „Ochiul vânătorului / și atătea păsări ucise! / Cuiburi goale în copaci.”, iar în traducere prin ideogramă niponă: „vânător”. Pentru a sugera frumusețea și inefabilul acestor poeme exemplificăm: „Chipul Tău, Doamne, / Deasupra întrebărilor / - livadă înflorită”(Ideogramă japoneză: Titlu: Dumnezeu, pag. 82); „Copacii goi, / pădurea fără cuiburi, / doar vântul - / simfonie.”( Ideograma japoneză: Titlu: Simfonie, pag. 96); „Dinspre miazănoapte, / către
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
esențializate, inefabile poeme. Pagina de titlu conține și traducerea în limba japoneză a titlului volumului: „Nisipul umbrelor”, făcută de Maria Bozan. Traducerea poemelor în limba japoneză e făcută de Ikuyo Watanabe, fiind așezată pe pagina alăturată, cu ideogramele specifice limbii nipone. Volumul a apărut la Editura Limes, din Cluj-Napoca, în anul 2012, și conține 98 de poeme. Profesorul universitar dr. Ioan Mariș, care prefațează volumul, cu titulatura „Ideogramă și haiku”, notează: „Trecerea de la pictură și poezie (a poetului I.O.Nemeș
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
în cireșul japonez Unui visător îi place să se plimbe singur prin ploaie sau pe ninsoare, plimbare care poate să prilejuiască reflexii inedite sau întâlniri neașteptate iar o vrăbiuță zglobie stabilește în nume propriu o punte peste continente de la arhipelagul nipon, patria lui Basho, la pontul Euxin (unde locuiește autorul). Este și o dovadă peremporie a talentului dar și a modestiei cu care lucrează asupra poemelor și ni le pune apoi la dispoziție. Spun asta mai ales acum după ce am aflat
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CONFESIUNE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Confesiune Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se răsucea în carne Și-n piept mă pârjolea adânc zăpadă. Se-albea decembre. Spre ziua de Crăciun Treceam
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
Spre final epigramistul Aurel Sfichi ne-a tratat cu umor șfichiuitor de cea mai buna calitate. A fost frumos, și vom continua... Lectură recomandată: O mie de cocori de Kawabata. O carte în care imaginile devin stări sufletești în specificul nipon, dar devin mai departe, temperamente și destine. O carte despre iubiri la marginea gesturilor și-n care ritualul ceaiului, de exemplu, fixează trăiri sufletești, se personalizează emoțional până la sublim. O mie de cocori pictați pe o eșarfă străbat vieți de la
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Să fi plecat din muntele Athos pentru a ajunge în Japonia era cale lungă, mai ales în sec. al XIX-lea. Pentru un misionar basarabean nu a fost dificil. Mai ales atunci când boteza japonezi în numele Sfintei Treimi, predica în limba niponă și traducea texte ortodoxe în limba samurailor. Este vorba de Anatolie Tihai, originar din ținutul Hotinului. În 1869, tânărul Tihai era absolvent al Seminarului teologic din Chișinău și licențiat al Academiei duhovnicești din Kiev, când mergea la muntele Athos. A
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
24 aprilie 1872, tânărul ieromonah Anatolie Tihai punea piciorul pe insula Hokkaido, din nordul Japoniei. Ca rod al activității sale misionare, ajunge slujitor al primei parohii ortodoxe din Osaka, cu hramul „Sf. Pantelimon“. Aici a botezat primii 33 de catehumeni niponi și a ridicat, în partea de est a orașului, prima „casă misionară“, în care se afla paraclisul. Pentru râvna sa misionară, în 1881 a fost ridicat la rangul de arhimandrit și a condus misiunea ortodoxă rusă din Japonia, în lipsa ierarhului
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
semănând cu o mare strâmtoare, și țărmurile împodobite cu verdeață și stâncile pleșuve care răsar ba ici, ba acolo. Puteți studia astfel de la distanță și flora japoneză, dacă sunteți mai tari la botanică, și istoria formațiunilor vulcanice ale marelui arhipelag nipon (toate insulele, mari și mici, care alcătuiesc Japonia numără peste 3800, dintre care, de altfel, cele mai multe sunt doar niște stânci și nu sunt locuite). Călătoria pe această așa-zisă mare internă este o adevărată plimbare de plăcere și odihnă curată
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
transport naval maritim. Aici locuiesc și reprezentanții statelor străine, de obicei și în principal, viceconsuli, pe când consulii generali și „charges d'affaires” se află permanent în capitala Edo, situată la 30 de verste de Yokohama. În locul vechii capitale a împăraților niponi, Miyako, potrivit prevederilor ultimului tratat, drept centru administrativ și capitală a Japoniei este considerat Edo, care acum se numește Tokio. O cale ferată inaugurată pentru public în vara anului 1872 leagă Yokohama de Tokio. Calea ferată a fost construită de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
că Japonia s-a ținut atât de îndelungat și atât de îndârjit departe de tot ceea ce este străin și văzând ceea ce s-a făcut timp de doar 10-15 ani pe calea preluărilor de la străini, merită să te uimești în fața poporului nipon. După ce în anii 50 statele străine au constrâns guvernul Japoniei să țină cu ele legături comerciale și de alt fel, japonezii i-au privit mai întâi pe barbarii străini cu multă bănuială, acum însă, încet-încet, începe să se destrame teama
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
renunțăm la ea. Pentru că acești minunati copii au talent, liceul nostru având profil vocațional, ei și-au exprimat și prin artă, prin desen acest sentiment de solidaritate umană cu încercații planetei, găsind acea punte de legătură, acele similitudini între tradițiile nipone și cele românești. Atașez câteva dintre lucrările lor cele mai reușite. Bătrân gârbovit- aplecat peste ruine înfruntă moartea Valuri, cutremur, explozii și coșmaruri, Oameni minunați! Soare răsare Peste floarea de cireș Ruine și plâns. Old-bent bent over ruins faces death
SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367000_a_368329]
-
porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei cu mustăcioară subțire, îndoită câțiva milimetri la colțurile buzelor cum streșinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumațiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiștii momentului se opresc și aplaudă urându-le casă de piatră, sayonara și nu mai știu ce, ei zâmbesc radios și sunt probabil mulțumiți că vechea hâră a bunicilor lor a devenit o lecție dură și de neuitat, dar nimerită
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
de o mână de nevertebrate cu pretenții de politicieni.... XXIX. CONFESIUNE, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014. Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se răsucea în carne Și-n piept mă pârjolea adânc zăpadă. Se-albea decembre. Spre ziua de Crăciun Treceam
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
2017 Toate Articolele Autorului Mara Paraschiv- În luntrea nopții O apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În luntrea nopții. Un parcurs de înțelepciune, într-o exprimare niponă fiind, un recurs la pasiunea autoarei pentru acest gen literar care în ultima vreme a câștigat teren editorial și în România. Poemele HAIKU, această formă pretențioasă de exprimare în 17 silabe urmăresc la Mara Paraschiv temele naturii, trecerea timpului, anotimpuri
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
de panseul trecerii timpului și a vieții: “Apusul înroșește norii duși în pribegie numai pasărea nopții își arată prezența pe coșul fără fum” Volumul Marei Paraschiv, În luntrea nopții, elegant scris, bilingv, cu traduceri în engleză, este dublu relevant artei nipone dar și poeticii românești adaptată rigorilor acestui gen, sunt exerciții de blândețe și de frumusețe a exprimării și a înțelepciunii. Estetica acestor minipoeme constă în acordul delicat dintre simplitatea expresiei și complexitatea sensurilor emanate, o caracteristică unitară a liricii autoarei
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
merite incontestabile ale editurii, pentru care transmit un gând bun editurii Singur și editorului Ștefan Doru Dăncuș. Bun venit volumului de versuri Dumnezeu și umbră pe piața editorială, felicitări distinsei poete Mariana Gurza, căreia îi dedic un micropoem în stil nipon, tanka: „Deasupra apei strălucește în noapte un pod de lună - eliberat de temeri găsesc cheia liniștii” --------------------------- Vasilica GRIGORAȘ București 31 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Vasilica GRIGORAȘ - UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ȘI UMBRĂ” / Vasilica Grigoraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
PROZA SCURTA Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MILENA MUNTEANU LITOIU (Toronto / Canada) - PREMIUL I la Concursul International "MEMORIA SLOVELOR", editia a II-a, 2016 - Sectiunea PROZA SCURTA Crâmpeie de farmec nipon Cuvintele ce nu s-au rostit sunt florile liniștii. (proverb japonez) Ne îndreptam spre unul din templele Zen din Japonia, construit în secolul XIV, care face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Pe tren, în drum spre temple, am stat lângă
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
care-și îngăduie să admire atât cireșii superb înfloriți, cât și picturile de pe arme... Mai mult, tot în acest castel am găsit o sală de amirat luna (da, luna!) iar asta mi se pare cea mai senzațională dovadă a romantismului nipon. Într-o aripă a castelului există un pavilion cu ferestre largi, înconjurat de jur împrejur de un balcon, unde la sfârșitul lunii septembrie are loc un festival numit Tsukimi. Japonezii se întâlnesc pe acest balconaș și admiră luna imensă, pe
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]