1,384 matches
-
folosul societății la biroul de cadastru. Așa scrie în aspra sentință: "marchizul Rabindranath d'An" și nu "falsul marchiz Rabindranath d'An"! Pe cale de consecință, Rabindranath d'An a putut, din clipa aceea, să-și dovedească oriunde și oricând calitatea nobiliară, având mereu asupra sa acest act oficial rămas definitiv și irevocabil. Drept urmare, procesul de care a vorbit maestrul Ludovic L. că-l va deschide în numele mandantului său împotriva domnului viconte Jean-Paul Melec de Melec a devenit desuet. Ca și duelul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cauze naturale. Miliardarul, cunoscut de toată lumea drept Big John, s-a născut într-o familie mai degrabă nevoiașă, și-a croit singur imperiul financiar și, la insistențele soției, dar mai ales ale celor doi copii, și-a cumpărat și titlul nobiliar. (Ce nu și-ar fi putut permite Big John?) Devenind unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei, a fost stimat de toată lumea fiindcă nu a uitat de unde s-a ridicat și a donat sume considerabile pentru acte de caritate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că decesul s-a datorat unor cauze naturale. Miliardarul s-a născut într-o familie mai degrabă nevoiașă, și-a croit singur imperiul financiar și, la insistențele soției, dar mai ales a celor doi copii, și-a cumpărat și titlul nobiliar. (Ce nu și-ar fi putut permite Big John?) Devenind unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei, a fost stimat de toată lumea fiindcă nu a uitat de unde s-a ridicat și a donat sume considerabile pentru acte de caritate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
În nici un chip aristocrat.”1 Aerele acestui „Despot Vodă al contemplației”, care iarna deschide ușile „cu mănuși de piele de Suedia” din simplul motiv că delicatele-i palme nu suportă atingerea metalului rece, care la 14 ani cunoaște toate ordinele nobiliare și le desenează În caietul de fizică, Îl amuză pe Călinescu. Cu nimic mai Îngăduitoare sunt liniile crochiului din Memorii-le lui Lovinescu. Din nou, un portret la antipodul celui patern: nimic din sociabilitatea și verva acestuia. Doar un acut
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al lui Ludovic al XV-lea, e crescut auster, cu un cult al grandorii Întreținut permanent. Apoi, fascinat de valul revoluționar, are fervori republicane, Își detestă familia, pentru ca, revenit la Paris (după experiența de la Caen), să-și redescopere brusc rădăcinile nobiliare, să-și anexeze acel d’Aurevilly În coada numelui și să se precipite cu o voluptate diabolică, sinucigașă aproape, Într-o viață tipic dandy. Chiar dacă și-o va renega („cel care a scris Despre dandysm și despre G. Brummell n-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
persoană care nu este general nu are voie să poarte uniforma de general. ș...ț În cazul costumelor extravagante de carnaval, „caracterele” sau „personajele” care sunt reînviate reprezintă figuri periferice ale universului social brazilian: regi, duci, prinți și alte figuri nobiliare; fantome, figuri macabre, spirite ale răului și alte figuri ale lumii Întunericului; personaje din Grecia și Roma antică, din Hawaii sau China, de la marginile lumii cunoscute; hoți, clovni, prostituate, pungași, bandiți, deținuți din Închisori și alte asemenea figuri marginale care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1993; H. Cox, 1971; M.I.P. De Queiroz, 1992; C. Gaignebet, 1974; A. Guillermopinto, 1990; J. Gillmore, 1998; M.C. Heers, 1983, Riggio, 2004 etc.) ne arată că formele prin care se exprimă inversarea ordinii pot fi deosebit de variate: a) Îmbrăcarea hainelor nobiliare și purtarea Însemnelor puterii de către cei săraci; b) inversarea hainelor Între sexe sau purtarea unor măști care sugerează chipul și atributele sexului opus; c) parodierea acțiunilor puterii sau ale indivizilor pe care vârsta Îi legitimează ca judecători, repere morale sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religioase, În așa fel Încât În centrul sistemului ceremonial să nu se mai afle divinitatea, ci puterea politică laică. Vocabularul riturilor politice europene ar include elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale claselor populare, din eticheta nobiliară și luptele cavalerești stilizate. În acest sistem, ritul politic avea misiunea de a prezenta Puterea regală În concretețea ei (așa cum ritul religios revela puterea divinității În obiecte tangibile): din această cauză, ritul dominant al acelor vremi era vizita regală, al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oglindesc raporturile sociale, în Moldova și Țara Românească, folosesc pentru țăranii aserviți termenul vecin (tradus în slavonă prin sused). Termenul românesc vecin este de origine latină medievală. Dar, mai târziu, când obștile, libere odinioară, au fost aservite, în cadrul sistemului stăpânirii nobiliare, și pentru că obștea și-a păstrat organizarea internă și sub stăpânirea cnezilor și a boierilor, termenul vecin a devenit sinonim cu om dependent. Aceasta dovedește că aservirea obștilor libere a început anterior așezării slavilor în Dacia sau în paralel cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spunea: "Cnezatul era dreptul de a exercita stăpânirea pe proprietățile sale, în chip independent de magistrații țării". Această nobilime prestatală (cnezială) nu se afla, la origine, cuprinsă în instituțiile monarhiei feudale (Ungaria), de-aici situația lor de dependență pe pământurile nobiliare. Regatul ungar i-a găsit pe cnezi, în regiunile cucerite, acordându-le unora o "donație nouă", dar pe alții nu i-a recunoscut, aceștia ajungând în situația de subalterni ai nobilimii feudale cuceritoare. În Moldova și Țara Românească, situația cnejilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urbane medievale la noi, îl reprezintă instituția primară a "târgurilor de văi", ce ar corespunde, în domeniul feudal, instituției cnezilor și a juzilor. Înainte de nașterea feudalismului, istoria românilor a cunoscut anumite aspecte (trepte) premergătoare: proprietatea cnezială, anterioară celei boierești și nobiliare, târgurile de schimb pe valea unui râu, înaintea orașelor sau a târgurilor propriu-zise. Apariția "târgurilor de văi", în istoria țărilor române, se poate urmări din toponimie-denumirile orașelor-și este un fenomen în mare parte cunoscut doar la noi. Sunt târguri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și-au micșorat dimensiunile, iar numărul lor a crescut. Comitatele erau alcătuite din două entități dependente una de cealaltă: cea militară, garnizoana ce ocupa cetatea (castrul) din teritoriu și care reprezenta puterea centrală și cea economică, alcătuită din domenii regale, nobiliare și bisericești, adică curtea regală sau nobiliară. Comitatele și comiții sunt menționați în documente, rând pe rând, de la începutul secolului al XII-lea și până la sfârșitul secolului al XIII-lea. Cea mai veche mențiune este a comitatului Bihor, în 1111
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a crescut. Comitatele erau alcătuite din două entități dependente una de cealaltă: cea militară, garnizoana ce ocupa cetatea (castrul) din teritoriu și care reprezenta puterea centrală și cea economică, alcătuită din domenii regale, nobiliare și bisericești, adică curtea regală sau nobiliară. Comitatele și comiții sunt menționați în documente, rând pe rând, de la începutul secolului al XII-lea și până la sfârșitul secolului al XIII-lea. Cea mai veche mențiune este a comitatului Bihor, în 1111, cu centrul în Biharea, apoi Oradea. După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secuilor, în sudul și răsăritul Transsilvaniei. Pe baza acestor trei arii fundamentale de autonomie teritorial-politică și etnică, s-a constituit în Transilvania sistemul de guvernare medieval, caracterizat prin cooperarea între puterea centrală (regalitatea) și corpurile privilegiate-forțele politice reprezentate în adunări nobiliare (congregații) și prin excluderea din sânul sistemului politic a masei neprivilegiaților (românii "schismatici"). Cea dintâi în ordinea constituirii și însemnătății politice, în sistemul de guvernare al voievodatului, a fost nobilimea. Aceasta s-a dezvoltat pe temelia stăpânirii pământului, în cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
însemnătății politice, în sistemul de guvernare al voievodatului, a fost nobilimea. Aceasta s-a dezvoltat pe temelia stăpânirii pământului, în cuprinsul teritorial al comitatelor regale, o parte din atribuțiile lor trece la reprezentanții nobilimii. În secolul al XIII-lea, stăpânirea nobiliară de pământ s-a consolidat, iar dominația acesteia a evoluat rapid. Vetrele timpurii ale stăpânirii nobiliare s-au aflat pe Someș și Mureș, în teritoriile cucerite de unguri la instalarea lor în Transilvania. Acei nobili care n-au opus împotrivire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
temelia stăpânirii pământului, în cuprinsul teritorial al comitatelor regale, o parte din atribuțiile lor trece la reprezentanții nobilimii. În secolul al XIII-lea, stăpânirea nobiliară de pământ s-a consolidat, iar dominația acesteia a evoluat rapid. Vetrele timpurii ale stăpânirii nobiliare s-au aflat pe Someș și Mureș, în teritoriile cucerite de unguri la instalarea lor în Transilvania. Acei nobili care n-au opus împotrivire centralizării regelui Ștefan cel Sfânt și-au păstrat stăpânirea în noul cadru politic al comitatului, înființat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de unguri la instalarea lor în Transilvania. Acei nobili care n-au opus împotrivire centralizării regelui Ștefan cel Sfânt și-au păstrat stăpânirea în noul cadru politic al comitatului, înființat de puterea regală. Stăpânirile acestea se află la originea domeniilor nobiliare din Transilvania. A doua sursă a fost domeniul regal, constituit sub regele Ștefan cel Sfânt și urmașii săi, alcătuit din teritoriile triburilor refractare politicii centrale. În secolele XII-XIII, în mari proporții și într-un ritm accelerat, o parte însemnată a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și urmașii săi, alcătuit din teritoriile triburilor refractare politicii centrale. În secolele XII-XIII, în mari proporții și într-un ritm accelerat, o parte însemnată a domeniului regal, organizat în comitate și administrat din cetățile regești, a trecut în stăpânirea elementelor nobiliare, fie prin donații, fie prin uzurpări. În aceste secole, domeniile erau întinse, încă din secolul al XII-lea, asistăm la danii regale în Transilvania. Domeniile nobiliare erau o realitate sub Andrei II (1205-1235) și ele se aflau mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regal, organizat în comitate și administrat din cetățile regești, a trecut în stăpânirea elementelor nobiliare, fie prin donații, fie prin uzurpări. În aceste secole, domeniile erau întinse, încă din secolul al XII-lea, asistăm la danii regale în Transilvania. Domeniile nobiliare erau o realitate sub Andrei II (1205-1235) și ele se aflau mai ales pe cursul Mureșului, de pildă, în comitatul Alba, un domeniu întins era cel al Silvașului (1246), un altul Sâncel, pe Târnave (1252), unul între Olt și Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca "duce al Transilvaniei", au fost omologate de noul privilegiu general acordat nobilimii, în 1267, de Bela și Ștefan. Privilegiul regal le confirma stăpânirea cu titlu ereditar a pământului lor. Astfel, puterea centrală nu se mai poate opune expansiunii domeniului nobiliar în dauna celui regal. În ciuda rezistenței și reacțiilor spasmodice ale lui Bela IV și Ladislau Cumanul, intervalul 1241-1300, marchează consolidarea domeniului nobiliar și a nobilimii, în general. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, se manifestă tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
confirma stăpânirea cu titlu ereditar a pământului lor. Astfel, puterea centrală nu se mai poate opune expansiunii domeniului nobiliar în dauna celui regal. În ciuda rezistenței și reacțiilor spasmodice ale lui Bela IV și Ladislau Cumanul, intervalul 1241-1300, marchează consolidarea domeniului nobiliar și a nobilimii, în general. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, se manifestă tendința de transformare a domeniului nobiliar în seniorie, stăpânire de pământ înzestrată cu atribute ale puterii publice, prin intermediul imunităților, prin care s-a transferat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regal. În ciuda rezistenței și reacțiilor spasmodice ale lui Bela IV și Ladislau Cumanul, intervalul 1241-1300, marchează consolidarea domeniului nobiliar și a nobilimii, în general. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, se manifestă tendința de transformare a domeniului nobiliar în seniorie, stăpânire de pământ înzestrată cu atribute ale puterii publice, prin intermediul imunităților, prin care s-a transferat treptat o parte a puterii statului asupra stăpânirii de pământ. În 1267, prin privilegiul regal, oamenii senioriilor erau scutiți de orice dări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prin privilegiul regal, oamenii senioriilor erau scutiți de orice dări, plăți, rechiziții și găzduiri în favoarea seniorilor. În secolul următor, în 1324, Carol Robert a acordat o nouă și largă scutire de dări nobililor și oamenilor lor, imunitatea fiscală a domeniului nobiliar, completată, sub Ludovic, cu imunitatea judiciară. Sub Ladislau Cumanul și Andrei III, afirmarea socială a nobilimii se convertește în forță politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei se va accentua în anii următori și adunarea stării nobiliare se transformă în instituție permanentă, prin care nobilimea participă la conducerea politică a voievodatului. În acest fel, corpul nobilimii Transilvaniei ("universitas nobilium"), stare privilegiată în secolul al XIII-lea, devine stare politică. Consacrarea rolului constituțional al nobilimii a impus această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]