1,922 matches
-
ritmică) care împreună cu celule și fibre nervoase formează sistemul autonom excitoconductor al cordului care formează stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și funcțional prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul atrioventricular se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și funcțional prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul atrioventricular se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-o porțiune comună situată pe partea dreaptă a septului interventricular, care apoi se bifurcă în două ramuri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și funcțional prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul atrioventricular se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-o porțiune comună situată pe partea dreaptă a septului interventricular, care apoi se bifurcă în două ramuri, drept și stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi, transmise și înregistrate grafic, obținându-se o electrocardiogramă. O electrocardiogramă constă dintr-o succesiune de unde (defelexiuni de ampiltudini variabile situate deasupra sau dedesubtul unei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diferite regiuni ale miocardului. În cursul unei revoluții cardiace se înregistrează electrocardiografic următoarele unde și segmente: 48 48 unda P, deflexiune pozitivă (situată deasupra liniei izoelectrice) reprezintă transmiterea potențialului de acțiune de la nivelul nodului sinoatrial în tot miocardul atrial, până la nodulul atrioventricular, deci manifestarea electrică a sistolei atriale. Are durata de 0,06-0,11 s. segmentul PQ corespunde conducerii atrioventriculare a depolarizării complexul de unde QRS (cu durata de 0,06-0,1 s), numit complex ventricular, este format din unda negativă Q
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține, nuclei voluminoși și sarcoplasmă abundentă). Aceste celule sunt dotate cu proprietatea de a genera impiulsuri ritmic, cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod normal inima se contractă după ritmul sinusal, care are rol de pacemaker. Dacă este lezat nodulul Keith-Flack automatismul este întreținut de nodulul Aschoff-Tawara, care generează impulsuri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține, nuclei voluminoși și sarcoplasmă abundentă). Aceste celule sunt dotate cu proprietatea de a genera impiulsuri ritmic, cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod normal inima se contractă după ritmul sinusal, care are rol de pacemaker. Dacă este lezat nodulul Keith-Flack automatismul este întreținut de nodulul Aschoff-Tawara, care generează impulsuri cu frecvență mai mică, iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
impiulsuri ritmic, cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod normal inima se contractă după ritmul sinusal, care are rol de pacemaker. Dacă este lezat nodulul Keith-Flack automatismul este întreținut de nodulul Aschoff-Tawara, care generează impulsuri cu frecvență mai mică, iar dacă și acesta este compromis funcțional, funcția este preluată de fasciculul His, după ritmul său propriu. Mecanismul producerii acestei autoexcitări a țesutului cardiac de tip
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod normal inima se contractă după ritmul sinusal, care are rol de pacemaker. Dacă este lezat nodulul Keith-Flack automatismul este întreținut de nodulul Aschoff-Tawara, care generează impulsuri cu frecvență mai mică, iar dacă și acesta este compromis funcțional, funcția este preluată de fasciculul His, după ritmul său propriu. Mecanismul producerii acestei autoexcitări a țesutului cardiac de tip embrionar constă în existența unei polarizări
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unei polarizări imperfecte caracteristice unui țesut nedezvoltat pe deplin. În repaus celulele țesutului excitoconductor se depolarizează lent, iar când se atinge un nivel critic acesta provoacă descărcarea automată a potențialului de acțiune (fig. 14). Fenomenul se desfășoară cu rapiditate în nodulul sinoatrial, în restul țesutului cardiac de tip embrionar depolarizarea fiind mai lentă și ca urmare frecvența descărcărilor ritmice fiind mai mică. Excitația provenită de la nodulul Keith-Flack cuprinde tot mușchiul cardiac și descarcă potețialul nodulului Aschoff-Tawara și apoi pe cel al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
provoacă descărcarea automată a potențialului de acțiune (fig. 14). Fenomenul se desfășoară cu rapiditate în nodulul sinoatrial, în restul țesutului cardiac de tip embrionar depolarizarea fiind mai lentă și ca urmare frecvența descărcărilor ritmice fiind mai mică. Excitația provenită de la nodulul Keith-Flack cuprinde tot mușchiul cardiac și descarcă potețialul nodulului Aschoff-Tawara și apoi pe cel al fasciculului His, acești centri fiind deci privați de funcția spontană. Acest mecanism este argumentat de faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Fenomenul se desfășoară cu rapiditate în nodulul sinoatrial, în restul țesutului cardiac de tip embrionar depolarizarea fiind mai lentă și ca urmare frecvența descărcărilor ritmice fiind mai mică. Excitația provenită de la nodulul Keith-Flack cuprinde tot mușchiul cardiac și descarcă potețialul nodulului Aschoff-Tawara și apoi pe cel al fasciculului His, acești centri fiind deci privați de funcția spontană. Acest mecanism este argumentat de faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nodulul Keith-Flack cuprinde tot mușchiul cardiac și descarcă potețialul nodulului Aschoff-Tawara și apoi pe cel al fasciculului His, acești centri fiind deci privați de funcția spontană. Acest mecanism este argumentat de faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
funcția spontană. Acest mecanism este argumentat de faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul nodulului sinoatrial în toată masa mușchiului. De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s în masa atriului drept, apoi, cu o întârziere de 0,01-0,02 s, în a celui stâng. Aceasta corespunde sistolei atriale. După 0,04
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul nodulului sinoatrial în toată masa mușchiului. De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s în masa atriului drept, apoi, cu o întârziere de 0,01-0,02 s, în a celui stâng. Aceasta corespunde sistolei atriale. După 0,04 s impulsul contractil ajunge la nodulul Aschoff-Tawara
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s în masa atriului drept, apoi, cu o întârziere de 0,01-0,02 s, în a celui stâng. Aceasta corespunde sistolei atriale. După 0,04 s impulsul contractil ajunge la nodulul Aschoff-Tawara. Aici unda de depolarizare întârzie 0,11-0,12 s, viteza de conducere fiind foarte mică (0,02-0,10 m/s). Fasciculul His conduce impulsurile cu viteză mare (1,5-3 m/s), endocardul ventriculului drept fiind depolarizat cu 0,1
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
excitabilității (în care se obține o contracție prin acțiunea unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aici fibrele parasimpatice ajung la neuronii situați în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rând, în funcție de răspunsul la variabilele independente. Variabilele apar în structura arborescentă, pe măsura creșterii arborelui, în funcție de importanța lor la separarea cazurilor. Natura ierarhică a analizei constă în faptul că separarea într-un nod este dependentă de modul de răspuns din nodul (nodurile) anterioare (Figura 2). Figura 2. Exemplu de analiză arborescentă Analiza în clase latente (latent class analysis) Analiza claselor latente este o tehnică multivariată de identificare a segmentelor, clusterilor sau, mai general spus, a claselor latente, care sunt categorii ale
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25-44 de ani) [8]. Preocupați de importanța screening-ului cancerului mamar și de col uterin (CCU), respondentele au fost rugate să răspundă la un set de întrebări deschise referitoare la: * frecvența cu care își controlează sânii pentru a depista existența unor noduli; * anul în care s-au prezentat ultima dată la medic pentru efectuarea unei termografii mamare și a unei mamografii (MM), unui control ginecologic de rutină, a unui test Babeș-Papanicolau (PAP); * motivul pentru care nu au făcut un test PAP în
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vezi nota). Anul de referință este 2006 și înțelegem prin ultimii doi ani perioada august 2004 mai 2006, anii în care au fost intervievate femeile, celelalte categorii decurgând din acestea. 15.1. Screening-ul cancerului mamar Controlul sânilor pentru depistarea unor noduli. Depistarea precoce a cancerului de sân se face până la 30 de ani prin autopalpare, palparea fiind cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare [1, pp.1198,1193]. Pe ansamblul lotului de respondente, se raportează controlul lunar în
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]