366 matches
-
Logon zăcea chircit În fundul gropii, slăbit, abia respirând, cu coastele ce Îi jucau sub piele de ziceai că-i un câine fugărit. O altă frânghie, trecută prin jurul gâtului, cât să nu-i ia răsuflarea, Îl ținea legat de un bulumac noduros. Mi-am Înghițit scuipatul. Frumosul ăsta de Logon... Omul care mă privise cu ochi de femeie... Sfătuitorul meu din nopțile grele de pe puntea de gheață... - Bună ziua, Logon... M-a privit, micșorând ochii. Nările i se căscară și păru să adulmece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai vajnici și, câțiva dintre ei Încă țineau În mâini crengile pline de frunze cu care Îi acopereau vederii pe Dupna și pe Logon. Le-am făcut semn să-i arate vrăjmașilor noștri - amândoi legați și chirciți, prinși de bulumaci noduroși, slabi, nădușiți și abia răsuflând. - Îi știi? l-am Întrebat pe Scept. L-am văzut cum se Îndreaptă odată. Ochii i holbară și mai și, după care strânse din fălci de-am crezut că o să-i crape măselele. - Și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
capăt într-un țigaret de chihlimbar gros. Otilia trase un chibrit pe grătarul unei chibritelnițe și îi aprinse țigara. Aglae vru și ea una, însă numai de la Pascalopol, care i-o oferi cu obișnuita grabă; Costache se mulțumi cu un noduros fabricat propriu. Chiar și Otilia, rugată din ochi de Pascalopol, își luă o țigare și trase din ea așezîndu-se pe marginea scaunului musafirului. Centrul odăii se umplu din nou de fum proaspăt, gros, care, trecând din lumină în umbră, semăna
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
farmaceutic. Purtările blânde ale moșierului, epicureismul lui de om cult încîntau pe Felix și-i dădeau ascunse năzuinți. Prin contrast, îi răsărea în minte figura spână a lui moș Costache, care lipea G. Călinescu mereu cu buza lui groasă țigări noduroase și arunca scrumul peste tot. Înțelegea foarte bine admirația Otiliei pentru Pascalopol, însă îl întuneca fiecare simptom al unei familiarități mai strânse între fată și moșier. - Am cunoscut pe tatăl dumitale, pe bietul Iosif! vorbiPascalopol lui Felix. Semăna puțin cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de grozav." 382 DANIEL BĂNULESCU Veiozele pâlpâiră, izbucnind în strigăte mari de lumină. Madam Magherușan fusese și ea urcată în scaunul ei, leșinată, moale ca apa, galbenă ca turtoiul de mălai, cu falca de jos proptită în coada lungă și noduroasă a unei mături de curte. Primul care se ridică s-o cerceteze și să-i ofere ajutor fu, lesne de prevăzut, Căpetenia Străzii. Chiar în acea noapte de miercuri, 20 aprilie 1988, pe la orele 3, după ce doamna Cîrlova trecuse totuși
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și miroseau plăcut. Le-ar fi luat pe toate. Le cântări în mână și începu să se tocmească. Două a cumpărat. Mai târgui o flendură de palton, o cravată și o pereche de ghete. Nugăsi măsura la început. Avea labele noduroase și late. Cizmarul a scotocit tot magazinul până să-i brodească o pereche. Îl cam țineau, dar la umblătură, spunea, se mai lasă! Au plecat apoi spre Cuțarida, încărcați de pachete, prin noroiul drumului. Seara, Stere și-a numărat restul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
toată casa. Negustorul ofta lung, își apuca genunchii între palme și aștepta să mai spună și fata ceva. Linei nu-i plăcea. Privea pe sub gene la bărbatul înalt și gros. Mai mult o speriau mînile sale mari, muncite, boante și noduroase pe care și le trosnea. O apuca plânsul pe neașteptate pentru că o ținea o rană veche. Tată-său știa. Se uita după unul Nicolae, băiețandru de vârsta ei, crescuți împreună, n-avea ce le face. Se întîlneau seara la capul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
surdă și vocile băieților din mahala: - Huo, na! Huo, na! La oase! A ieșit afară, la poartă. Din capul străzii, venea o droagă cenușie, trasă de două gloabe. Pe capră ședeau doi țigani cu mânecile suflecate, ținând în mâinile lor noduroase șbilțurile lustruite. La coada tumbărăului veghea un sergent cu o șapcă soioasă, îndesată pe cap. La biserică, haidamacii s-au dat jos. Veneau pe sub garduri, la umbră, pândind câinii oamenilor. Copiii din urma droaștei strigau cât puteau, să sperie dulău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îmi mai toarnă un nepoțel... - Să-ți trăiască! - Să-mi trăiască! - Ești bun de-o cinste! - Cum să nu! Coană Lino, dă-ne cîte-o sticlă de lampă numărul doi, vorba lui nea Fănică... La bortoasa Lumina toamnei aluneca pe gutuile noduroase. Vița-sălbatică era vânătă și rară. Sub streașină caselor scunde luceau pânzele albe și alunecoase ale păianjenilor. Vântul spulbera frunzele corcodușilor și le arunca pe maidan. Copiii băteau turca, scuipând în palmă. Lemnul ascuțit se înfingea în noroiul drumului. La rampă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cosmică. Trăiește frenetic sub semnul caroului. El cîntă nașterea universului și nunta mistică a elementelor. Erosul este forța care mișcă, Într-adevăr, astrele și provoacă delirul creațiunii. Asachi, Înaintea lui Heliade, avea intuiția amorului cosmic În niște versuri triste și noduroase: „Acea rază nemurindă, pentru glorie creată, Ce lucit-au peste mine Încă-n timpul de giunie Aleu, s-a Înturnat iarăși la obîrșia-i necurmată Dar În mezul al durerii ce-mi rămîne-n suflet vie Ca scînteie care aprins-ai nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gest. — Eram serioși ! aminti el. Ia să vezi, adăugă, întorcându-se către Pârnaie și ai lui. Cum e, adică, să muncești. Se ridică și dădu primul exemplu. Întâi și întâi, chipul i se netezi, botul i se turti și trupul noduros se subție. Trase un nechezat lung, fornăi și continuă, pe mai multe voci, ca o herghelie întreagă. Ceilalți se tăvăliră de râs, având, de fiecare dată, grijă să pună sticla jos, să nu se răstoarne. Apoi părul i se zbârli
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
straturi (endocardul, miocardul și pericardul) ale inimii. NARCOTICE: substanțe care micșorează sau chiar suprimă durerea, provocând o stare de somnolență sau de somn profund. NEFRITĂ: termen care desemnează inflamația rinichiului, dar și a tubului urinifer. NEGI: escrescențe mici, rotunde și noduroase care apar pe piele. NEVRALGIE: sindrom dureros, localizat pe traseul unui nerv, al cărui nume Îl poartă (de exemplu: nevralgie facială, intercostală, sciatică etc). NEVROZĂ: boală psihică ce apare datorită unor suprasolicitări, caracterizată prin astenie, cefalee, tulburări de somn, tulburări
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
altfel de Robinson, este un element în plus care certifică nivelul parodic al romanului. După ce fusese atacat de "un fel de muflon mare cât un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de stejar lustruită de atâția oameni care s-au odihnit pe ea, acesta era tot mobilierul din camera ceea. La capătul băncii, un om îmbrăcat nepotrivit cu anotimpul, jegos și neras părea că dormitează cu fruntea sprijinită de un băț noduros, rupt din cine știe care gard. Cum stătea așa nemișcat, la prima vedere, părea că face și el parte din mobilierul încăperii. Cei doi își dădură pe spate glugile șiroind de apă și atunci se văzu că primul era un bătrân butucănos
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare ivită din cine știe ce capriciu a naturii tocmai acolo în mijlocul lor, în acel canton aflat parcă la capătul lumii. Femeia de la canton, cu o spaimă nedisimulată în ochii măriți, zise
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că înaintează implacabil, hotărât să măture totul în calea lui. Un râs gros fără nici o răutate se auzi și Simiuc de abia atunci observă omul gol până la brâu, cu pielea arămie lucind stins în ultimele zvâcniri ale zilei, cu mușchi noduroși, părul alb tuns scurt, care stătea sprijinit în coada unui hârleț și se uita la el zâmbind, făcând o mulțime de crețuri în jurul ochilor de un albastru spălăcit. Zise cu un glas gros, care aici în fundătura aceasta răsună
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
deci sămnul ce naște răcorile din mădulare și nu se cuvine să fie tovarășul unei ființei iubite, precum animalul crescut lîngă casă; chiar dacă stăpînul, ajuns la strîmtoare, îl vinde. Curmeiul sau, poate că, numai o ață urîtă și cu nădituri noduroase ce fuse la gîtul purcelului, nu o va da de fel vînzătorul, că dacă o dă, el își vinde norocul și nu va mai fi niciodată în stare să aibă, ca lumea, purcei în ogradă. în una din zile, năravul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Cazul nr. 1 - bărbat 42 de ani, cu următorul profil: Anamneză: ușoară durere abdominală în partea dreaptă, difuză, permanentă, insomnii, digestie îngreunată, scaune fluide, grețuri ocazionale, poftă de mâncare slabă, libido scăzut, nervozitate interiorizată. Examen clinic: corp foarte slab, musculatură noduroasă, piele normală, durere abdominală dreaptă, accentuată la palpare, ten îngălbenit, temperament anxios, limbă slăbită, roșie și ușor uscată. Diagnostic energetic Principiu de tratament Ramură (MP și MTM) Rădăcină (teren Zang Fu) Cazul nr. 2 - bărbat 24 de ani, cu următorul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
în când,/ să ardă sicriele copiilor care-au murit pe drum". Întreaga noapte răsună ca o "țară pustie în care toate privighetorile/ au murit". Satul ardelean " În cumpăna fântânii/ tatăl meu răstignit,/ pârghie subțire e mama tânără/ înșurubată în brațele noduroase de lemn." Cu Ioan Alexandru descindem într-un univers propriu mai ales poeziei interbelice: pământul, satul, casa părintească, nunta din Ardeal, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, mitul strămoșilor. Satul poetului este legat de vremea copilăriei, pământul este cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fumul încet pe hornuri cu viață/ și ne trezeam deodată în zori/ opriți de ninsoare" ("Pământul"). Pe acest pământ, într-o viziune dramatică și halucinantă, este casa părintească. În cumpăna fântânii stă răstignit tatăl, pârghie este mama înșurubată în brațele noduroase ale tatălui. Copiii ard și vremea absoarbe în neant generații și generații. Ca și Goga, dar mai ales ca Beniuc, Ioan Alexandru își fixează originea: "Mă trag din neam străvechi de cântăreți dieci/ în stranele bisericilor ardelene". Poetul retrăiește amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un pietriș alb, că deasupra banchetelor din grădină atârnă un splendid candelabru, de salon, că podeaua sufrageriei sau cea a cabinetului lui Vanea este de fapt același covor de pietriș; și pe alocuri, dar prezente mereu în scenă câteva rădăcini noduroase, fantastic încâlcite, câteva trunchiuri rămase parcă dintr-o eternă livadă cu vișini, veșnic retezată de necruțătorul fierăstrău al timpului. Ne aflăm "înăuntru", ne aflăm "afară"? Insesizabilă confundare a planurilor, imperceptibilul aliaj dintre real și fantastic, dintre banal și insolit, determină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități, se pune sus pe casă, ca să nu-l poată lua cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-mi-o, să joace culcată și să geamă", interogațiile criminalului din Tinca au un ton justițiar: Cine ți-a dezlegat părul cu miros de tutun?/ Cine ți-a scos cămașa, ciorapul?/ Cine ți-a îngropat capul/ Nebun/ În brațele lui noduroase, păroase", iar portretul Fătălăului este de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nicolae Breb Popescu Isus în grădina Ghețimani Cu ramuri noduroase, împovărați de ani Foșneau adânc măslinii-n grădina Ghețimani în jurul Lui, sub cerul larg deschis, învățăceii toți dormeau, cum le-a fost scris. Cățuilor alături li se răcise seul. Lăsară-un om în rugă, veghea doar Dumnezeul. Părea o noapte
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]