18,911 matches
-
Un cocoș și o găină Se ciorovăiau de zor, El, zicea că-i Luna plină, Ea, că nu-i decât un nor: -Măi găină, tu ești chioară? Da-i rotundă ca și-o oală! Și de mare, e cam mare, Dar e Luna, ca și-un Soare Luminează neagra noapte Asmuțind câinii să latre... -Eu sânt chioară? Tu ești choir! Nu vezi
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
chioară? Da-i rotundă ca și-o oală! Și de mare, e cam mare, Dar e Luna, ca și-un Soare Luminează neagra noapte Asmuțind câinii să latre... -Eu sânt chioară? Tu ești choir! Nu vezi că e doar un nor?! Și zici că și luminează (!?) Cred c-o lampă îți filează! Și-unde auzi tu câini lătrând, Când e liniște, mormânt!?... -Da' te uită-n sus, găină, Că nu-i nor, e Luna plină, Ca o mămăligă coaptă Sus pe
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
Tu ești choir! Nu vezi că e doar un nor?! Și zici că și luminează (!?) Cred c-o lampă îți filează! Și-unde auzi tu câini lătrând, Când e liniște, mormânt!?... -Da' te uită-n sus, găină, Că nu-i nor, e Luna plină, Ca o mămăligă coaptă Sus pe cer stă nemișcată, Și zâmbește către mine S-o iau de pe cer că-mi vine!... -Nemișcată zici, bădie? Mișcă parc-ar fi piftie, Poate tu ai, cine știe ... Mămăligă sub chelie
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
Ea o ține ... ca nebuna! -Să te cred? C-așa vrei tu? Că mă doare sufletu', Tot mereu tu ai dreptate, Ce sunt eu? O nulitate?! Numai ca tine să fie, Ce zic eu e...gălăgie?! -Bine, fie, e un nor Și termin că simt că mor, Iar de-mi spui că dă și ploaie, O să-ți spun: Și cu pietroaie, Tunetele ... Cântă-n cor, Fulgere, Se-aprind din nor, Toarnă apa cu găleata, Unde-i mama, Unde-i tata, S-
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
să fie, Ce zic eu e...gălăgie?! -Bine, fie, e un nor Și termin că simt că mor, Iar de-mi spui că dă și ploaie, O să-ți spun: Și cu pietroaie, Tunetele ... Cântă-n cor, Fulgere, Se-aprind din nor, Toarnă apa cu găleata, Unde-i mama, Unde-i tata, S-a lăsat și cu futrună, Tot pământu' îl adună, Ah, ce nor afurisit, Chiar în țeastă m-a trăsnit!... -Zici că-i nor?.... Chiar esti trăsnit!.. Este Luna-n
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
dă și ploaie, O să-ți spun: Și cu pietroaie, Tunetele ... Cântă-n cor, Fulgere, Se-aprind din nor, Toarnă apa cu găleata, Unde-i mama, Unde-i tata, S-a lăsat și cu futrună, Tot pământu' îl adună, Ah, ce nor afurisit, Chiar în țeastă m-a trăsnit!... -Zici că-i nor?.... Chiar esti trăsnit!.. Este Luna-n asfințit! Valeriu Cercel
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
-n cor, Fulgere, Se-aprind din nor, Toarnă apa cu găleata, Unde-i mama, Unde-i tata, S-a lăsat și cu futrună, Tot pământu' îl adună, Ah, ce nor afurisit, Chiar în țeastă m-a trăsnit!... -Zici că-i nor?.... Chiar esti trăsnit!.. Este Luna-n asfințit! Valeriu Cercel
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
seduci Cu un flux de alabastru și-n reflux să mă arunci Îți aștept mai bine valul să-mi sărute glezna dreaptă Și în zbor de pescăruși, aripile mi le-ndreaptă... Mi-au crescut în păr și stele și un nor și-o .lună plină Și mi-s ochii mai albaștri și mai umezi de lumină Nici un nor nu îndrăznește să-mi întunece visarea Când am la picioare cerul și în plete-mi curge marea... Numai tu nu vii, iubite, să
ŞI MI-E ZBORUL, ZBOR ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351968_a_353297]
-
să-mi sărute glezna dreaptă Și în zbor de pescăruși, aripile mi le-ndreaptă... Mi-au crescut în păr și stele și un nor și-o .lună plină Și mi-s ochii mai albaștri și mai umezi de lumină Nici un nor nu îndrăznește să-mi întunece visarea Când am la picioare cerul și în plete-mi curge marea... Numai tu nu vii, iubite, să mă vezi cum scriu sonete Peste spuma albă-a lumii ce-am născut în menuete Dă-mi
ŞI MI-E ZBORUL, ZBOR ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351968_a_353297]
-
conștiința celor care-l așteptau cu nerăbdare să apară poate un an întreg. Tristețea e cu atît mai mare cu cît din tot ce-a fost rămîne doar cîte o relicvă alungată profanator de vînt. vântul întețit - vârfurile brazilor măturând norii Manuela Dragomirescu Oricine a privit de jos mișcarea pomilor zbuciumați de vînt a rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile brazilor se mișcă precum o imensă mătură, dar e
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile brazilor se mișcă precum o imensă mătură, dar e greu de crezut că au și efectul de a fugări și a goni norii. Poate îi și mîngîie un pic dacă și ei se lasă un pic mai jos. cină tăcută - doar lumina din opaiț mișcă umbrele Sorin Micuțiu Într-adevăr, o cină la lumina opaițului se bucura de o liniște aparte. Toată zgomoteca
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că-i al ei... în rest nimic decât locul pe care stăm cu arendă sau orice altă temere... mai mult decât un sens ezoteric nu știu nimic despre mine și asta
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
gasit poezia plină de corali și alge m-am bucurat ca un copil / aveam încă scoici agățate de păr și o meduză pe care o subestimasem / îmi pișcase degetul dar nu mai conta puteam strânge luna într-o fotografie / alergam norii și multe alte năzbâtii din astea pentru că aflasem / iubirea încape într-o poezie și mai presus de toate fericirea ne transformă-n păsări. / așa am devenit poetă / dragii bunicii”. Unele poeme sunt meditative ilustrând realitatea văzută prin ochii autoarei.”au
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
inima poetei. Bogdan Stoian - un alt lirist, prin poemele sale aduce liniște și o stare de bine. Iată un instantaneu: “Neliniște: Clopotul bate / cu spirale albastre / peste pamântul / rănit de cruci / nuci albi / cu frunze uitate / de toamna grăbită / sprijină norii / păsări necunoscute/ jelesc cuibul / prădat / de un câine orb / rătăcit printre suflete”. Aici sunt câteva respirări lirice în spirit de haiku. Bogdan Stoian își încheie grupajul cu trei epigrame. Cristina Ștefan - această neobosită animatoare, beneficiază de o grafică a lui
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
MAMA Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mama Coboară liniștea-n marama De borangic și de cinstire Și îmi apare-n față mama, Plină de taină și iubire. Din cerul norilor de plumb A revenit în mintea mea, O vad întinsă pe un dâmb, Picată, parcă, dintr-o stea! Ochii-i atenți și iubitori Caută-n jur cu-ngrijorare, Trăirile-mi trezesc fiori De dragoste și ascultare! Vreau, sufletul să îi
MAMA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373871_a_375200]
-
le-atingi și o să zbieri Ecoul de durere, ca un șarpe, Încolăcindu-se-n concaguă-mplinire. Chiar de vei plânge sânge peste harpe Colțul de piatră îți va da de știre! Că te-a rănit să te trezească din beția De nori din care nu te mai oprești... Și nu uita să scrijelești sfinția Cuvântului ce-n zbor îl plămădești! Referință Bibliografică: Aconcaguă-mplinire / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ACONCAGUĂ-MPLINIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354204_a_355533]
-
râs,/ o rochie albă,/ o flacără de lumânare,/ un ou roșu,/ o bucățică de prescură,/ un ochi de lumină” (Spune-mi cine sunt). Un element comun poeților din totdeauna și de pretutindeni: dorința de zbor, năzuința spre Înalt. Zbor printre nori ilustrează această încercare icarică: „Se făcea că sunt pasăre-n zbor./ A câta din numărătoarea/ lui Dumnezeu?/ A câta întoarsă de vânt?/ Pe mine ar trebui/ să mă recunoască/ după gânguritul meu sălbatic,/ după cuiburile ascunse / în clepsidra/ timpului vameș
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
apoi spre casă, în aceeași liniște, apăsătoare, care a domnit și în timpul servirii cinei. În oraș a început să se aprindă iluminatul public. Se lăsase seara parcă mai devreme ca pe litoral. Era și mai răcoare. Cerul era acoperit de nori. Stătea să plouă. Părinții au coborât din mașină și l-au lăsat pe Mircea să bage Fordul în garaj. De când nu a mai condus el bătrâna mașină a tatălui său! Era un model vechi, care acum se putea încadra la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
să mai mor. INFINIT Stele cad în marea vremii Strălucind prin infinit, Inimi țes fără de temeri Versuri vii în răsărit. Timpul mângâie tăcerea Ce domnește-n amintiri Răscolind în val iubirea- Dor nescris în nemuriri. Gândul rătăcește-n ceruri Printre norii grei, de plumb, Sufletul dezmiardă țeluri Care-n flori de rouă plâng. A rămas doar ceasul serii Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii - Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
peste ape Tresar sub picături de rouă, Și lacrime încep să-ți sape În suflet... A-nceput să plouă. Și plouă raze de credință Plouă din cerul tău senin.. Se naște-n soare o dorință La care păsările vin. Un nor s-a risipit în zare, Amurgul a lăsat scântei... O lacrimă acum dispare Tremurătoare-n ochii mei. Și plouă cu speranța verii, Și tună-n lumea ta de foc... Se lasă mantia tăcerii - Un vis în umbre-și face loc.
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin araci. Singur cu arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștept să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți teama, pușca a rămas în inimă sus, Și glonțul ruginit în ploaia lui Dumnezeu. Glonțul iubirii nu întotdeauna ucide în apus, Rugina e ardere înnobilând ce-
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTODEAUNA UCIDE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341406_a_342735]
-
țară, o să mai vezi tu copii munciți de părinți, nu este el primul. Noiembrie își intră în drepturi. Câmpiile au rămas dezbrăcate, pomii nu mai șoptesc iubirile târzii, florile s-au uscat, aerul e rece și umed. Stă să ploaie, norul negru plutește deasupra satului. Doina simte frigul ce-i pătrunde în oase. Să-ți cumperi, lemne, îi spuse gazda. Este în sat o familie care are o bucată de pădure mai mare, de acolo să-ți aduci lemne de foc
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
glas îngeresc / În liniștea singurătății mântuitoare, / Gândul curat iradiind dumnezeiesc / Dinspre înalt, către noi, fiecare”. Rugăciunea omenească are totdeauna „replică” dumnezeiască. „La orizont, îmi pare uneori / Că se întâlnește cerul cu pământul / Iar peste toate înțelept Cuvântul / Aduce strălucirea dintre nori”. Cu adevărat, în poemele acestea, exprimându-mă în verbul lor, „Parcă din ceruri se adună / Și îngerii cu Tatăl Bun”. CEZARINA ADAMESCU. Versuri care ar impune interpretări semiotice pentru a dezlega „Spusul de Nespusul”. Versuri de sugestie, clădite ele însele
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Elan superior. Odă a bucuriei. Receptivitate artistică diurnă (chiar și sub stele). „Sublim e cântecul luminii! / Stau astrele veșnice, / Neștiutele fără de nume, / Aprinse în sfeșnice”. Impresii bine prelucrate: „amândoi sunt de prisos, / clopotele bat în turlă, / cântă buha, cânt duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul cu vârful în nor, / Vieții eșec, spectator”. Omul își atinge reala valoare numai răspunzând vocației sale. ADELAIDA CRISTESCU ISELIN. Oralitate. Surpriză și surprindere. Teribilism moderat și aproape grav. „Eu - nu sunt ultima ta dragoste, / sunt prima și cea mai sinceră, / pentru că sunt ireal de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]