593 matches
-
să mișune printre fotolii cărucioare cu tot felul de bunătățuri. Ospătari în alb ne întind pe tavă păhăruțe cu vin de Porto, sendvișuri și răcoritoare. Nicolae Prelipceanu îmi face cu ochiul: Oare așa au fost tratați și călătorii legendarului Expres Nord-Sud european?... Adrian Popescu pare și el excedat de aspectul retoric al întrebării. Cu toții suntem excedați. Din fuga trenului, Lisabona ne mai dăruiește câteva imagini spectaculoase, și în primul rând giganticul pod Vasco da Gama, a cărui apariție ne lipește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Spania și Franța. Felicitas Hoppe, scriitoarea germană cu un cod al aventurii și al peregrinărilor înnăscut - are în palmares o călătorie în jurul lumii - , spune că trenul acesta e unul „de epocă” și că ne va aminti mai mult de Expresul Nord-Sud de la începutul secolului, care a prezidat simbolic organizarea voiajului nostru mirobolant. Nu știu dacă organizatorii și-au propus o reconstituire atât de amănunțită, cred mai curând că la mijloc e o economie de fonduri... Oricum, inscripția Literatur Express de pe vagoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Anexarea pe nesimțite a zonei intermediare permite de pe acum ca, în câteva locuri, să se poată merge de la Marea Mediterană până la fluviul Iordan fără a mai trece prin teritoriul palestinian. 3. Noile drumuri zise "de ocolire est-vest", sacrificându-se vechea axă nord-sud, desenează clar harta unui teritoriu în curs de anexare, admițând și existența a trei sau patru bantustane arabe (Jenin, Ramallah și Ierihon). Enclave congestionate, cu resurse naturale în curând epuizate și determinând deci finalmente un exod mai mult sau mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e de cca 4 km și lățimea de 2 km La o distanță de cca 3 km spre est se află satul Dragalina, fiind așezat pe panta platoului cu direcția sud-est, iar în lungimea lui, de 2 km în direcția nord-sud. Pentru a traversa râul Jijia s-a construit un pod din lemn de esență tare, stejar și salcâm, dar din cauza erodării terenului și a inundațiilor, cel puțin de două ori pe an, podul era luat sau avariat profund de apele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
e de cca 4 km și lățimea de 2 km La o distanță de cca 3 km spre est se află satul Dragalina, fiind așezat pe panta platoului cu direcția sud-est, iar în lungimea lui, de 2 km în direcția nord-sud. Pentru a traversa râul Jijia s-a construit un pod din lemn de esență tare, stejar și salcâm, dar din cauza erodării terenului și a inundațiilor, cel puțin de două ori pe an, podul era luat sau avariat profund de apele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și palate boierești), se dezvoltă într-un ritm susținut, creându-și un centru demn de o capitală europeană (strangulat însă de periferii imunde). După 1870 și mai ales după Războiul de Independență se trasează marile bulevarde (estvest și apoi, parțial, nord-sud), se canalizează Dâm bovița, se dezvoltă industria etc., centrul orașului începând să capete în linii mari înfă țișarea pe care o știam până acum câteva decenii. Pentru a sugera pro gresele înregistrate într-un răstimp relativ scurt ne vom referi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Asia sau America Latină [13]. Pe plan mondial a fost constatat un gradient istoric de la vest la est și de la nord la sud pentru CHC, în sensul creșterii confruntării cu CHC în regiunile estice și sudice. Un gradient vest-est și nord-sud a fost evident și în Europa, cu incidențe ale CHC mai ridicate în sudul și sud-estul continentului [14-16]. Observațiile din ultimul deceniu au arătat ca CHC tinde să devină o boală tot mai frecventă și în țările vestice. In regiunea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
profeție nu este apanajul unei anume perspective după cât se pare, Istoria nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea Războiului Rece. Politicul nu poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
pentru „o abordare largă a stabilității și securității cuprinzând aspectele politice, economice, sociale și ecologice, împreună cu indispensabila dimensiune militară”. Terorismul reprezintă numai una dintre amenințările la adresa securității lumii moderne, alături de accentuarea sărăciei, tranzițiile economice dificile care duc la creșterea inegalităților Nord-Sud, crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, dislocările masive de populație, dezastrele naturale, degradarea ecosistemelor și competiția în creștere pentru pământ și resurse naturale. Amenințările lumii moderne nu mai provin de la un adversar bine definit; prin urmare, și modul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul UNIC Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Autostradă transeuropeana nord-sud", secțiunea București-Fetesti, tronsonul Fundulea-Fetesti, potrivit anexei*) la prezența hotărâre.
HOTĂRÎRE Nr. 577 din 19 august 1994 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Autostrada transeuropeana nord-sud" secţiunea Bucureşti - Fetesti, tronsonul Fundulea-Fetesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111204_a_112533]
-
marilor drumuri de circulație internațională (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985 , și în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D. - privind " Autostrada Transeuropeană Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979. Articolul 15 Rețeaua de căi rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform și continuu al serviciilor, confortului și siguranței. Secțiunea a 3-a Rețeaua de
LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (*republicată*) privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de tranSport de interes naţional şi european. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164738_a_166067]
-
marilor drumuri de circulație internațională (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985 , și în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D. - privind " Autostrada Transeuropeană Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979. Articolul 15 Rețeaua de căi rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform și continuu al serviciilor, confortului și siguranței. Secțiunea a 3-a Rețeaua de
LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (*republicată*) privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de tranSport de interes naţional şi european. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149986_a_151315]
-
topo 1290 și 1295 de pe Prut) se situează Balta Cotu Chiulul (bază a genofondului piscicol); pe același parcurs, în zona dig -mal, se regăsesc u.a.-urile P68, 67 și 66 ale U.P. V L. Prut. Digul, în direcție nord-sud, dintre borna silvică 130 și 120, în continuare, delimitează u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 și 60. Între bornele silvice 120 și 113, digul este și limita de vest a zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
prin bornele silvice 223, 2, 7, 11, 35, 39, 75, 79, 80, 82, 85, 89, 185, 209, 211, 219 și 220 Culmea Babovici, Culmea Buniului și Culmea Butuci până în dreptul bornei 221 (UP VI Babovici, OS Lepșa). Urmând direcția generală nord-sud, limita vestică intersectează borna 155 din UP IV Pârâul Țiganului, OS Tulnici, Șaua Poarta Vânturilor (1728m), bornele silvice 185, 132, 133 din UP VI Zăbăluța, OS Năruja, 152, Vârful Lăcauți (1777 m). Din Vf. Lăcăuti limita parcului natural se înscrie
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limitei sudice al ariei protejate; Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția cu canalul de alimentare care limitează la nord aria protejată. Descrierea suprafeței
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
curgătoare din zona în ultimii 50 de ani; la minim 22 m de șosele naționale, la 20 m de șosele județene și la 18 m de drumurile comunale; salubru, plat, cu pantă de 2-3%; rezistent la tasare - nisipos; cu orientare nord-sud, ferit de vânturi puternice; cu arbori; cu apa freatică la minimum 1,5 m adâncime; cu regim pluviometric redus; ... d) să beneficieze de: sursă de apă potabilă, terenuri limitrofe disponibile pentru culturi leguminoase și cereale, de energie electrică; ... (2) Proiectul
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 21 martie 2003 care stabileşte tehnologia de creştere şi exploatare a strutilor în România, precum şi certificarea şi carantinarea acestora după import*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150604_a_151933]
-
38 Glukhov-Kursk-Voronezh-Saratov-Uralsk-Aktobe-Karabutak-Aralsk-Novokazalinsk-Kyzylorda-Shymkent; E 68 Szeged-Arad-Ilia-Deva-Sebeș-Sibiu-Veștem-Făgăraș-Brașov. Se înlocuiește secțiunea Sozopol-Primorsko-Tcarevo a drumului E 87 (Bulgaria) cu secțiunea Marinka-Zvezdec, astfel: E 87 Odessa-Izmail-Reni-Galați-Tulcea-Constanța-Varna-Burgas-Marinka-Zvezdec-Malko Tarnovo-Derekoy-Kirklareli-Baaeski-Havza-Keșan-Gelibolu-Eceabat .... Canakkale-Ayvalik-Iymir-Selcuk-Aydin-Denizli-Acipayam-Korkuteli-Antalya. Se reintroduce E 97 de la Trabzon la Așkale (Turcia), astfel: E 97 Trabzon-Gumușhane-Așkale. (2) Drumuri cu orientare nord-sud ... a) Drumuri de referință: ... Drumul E 85 se completează astfel: E 85 Klaipeda-Kaunas-Vilnius-Lida-Slonim-Kobrin-Luck-Cernovcy-Siret-Suceava-Săbăoani-Roman-Bacău-Mărășești-Tișița-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu-Ruse-Bjala-Veliko Tarnovo-Stara Zagora-Haskovo-Svilengrad-Ormenio-Kastanies-Didymoteicho-Alexandropouli. b) Drumuri de legătură: ... Drumul E 81 se completează astfel: E 81 Mukacevo-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Pitești-București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța. Se introduce un nou drum european - E 99: E 99 Șanliurfa-Diyarbakir-Bitlis-Dogubeyazit-Igdir-Dilucu-Sadarak
ORDIN nr. 2.508 din 27 decembrie 2006 pentru preluarea în legislaţia internă a unor noi amendamente la prevederile anexei I "Reţeaua de drumuri internaţionale «E»" şi ale anexei II "Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulaţie internaţională" la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185163_a_186492]
-
38 Glukhov-Kursk-Voronezh-Saratov-Uralsk-Aktobe-Karabutak-Aralsk-Novokazalinsk-Kyzylorda-Shymkent; E 68 Szeged-Arad-Ilia-Deva-Sebeș-Sibiu-Veștem-Făgăraș-Brașov. Se înlocuiește secțiunea Sozopol-Primorsko-Tcarevo a drumului E 87 (Bulgaria) cu secțiunea Marinka-Zvezdec, astfel: E 87 Odessa-Izmail-Reni-Galați-Tulcea-Constanța-Varna-Burgas-Marinka-Zvezdec-Malko Tarnovo-Derekoy-Kirklareli-Baaeski-Havza-Keșan-Gelibolu-Eceabat .... Canakkale-Ayvalik-Iymir-Selcuk-Aydin-Denizli-Acipayam-Korkuteli-Antalya. Se reintroduce E 97 de la Trabzon la Așkale (Turcia), astfel: E 97 Trabzon-Gumușhane-Așkale. (2) Drumuri cu orientare nord-sud ... a) Drumuri de referință: ... Drumul E 85 se completează astfel: E 85 Klaipeda-Kaunas-Vilnius-Lida-Slonim-Kobrin-Luck-Cernovcy-Siret-Suceava-Săbăoani-Roman-Bacău-Mărășești-Tișița-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu-Ruse-Bjala-Veliko Tarnovo-Stara Zagora-Haskovo-Svilengrad-Ormenio-Kastanies-Didymoteicho-Alexandropouli. b) Drumuri de legătură: ... Drumul E 81 se completează astfel: E 81 Mukacevo-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Pitești-București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța. Se introduce un nou drum european - E 99: E 99 Șanliurfa-Diyarbakir-Bitlis-Dogubeyazit-Igdir-Dilucu-Sadarak
AMENDAMENTE din 27 decembrie 2006 la anexele I şi II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, cu modificările ulterioare, adoptate prin Legea nr. 455/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185164_a_186493]
-
preluate din amenajamentele silvice ale UP I Vedea a OS Giurgiu întocmite în anul 2003. B5. Rezervația naturală Cheile și Peștera Pătrunsa - 78 ha, comuna Runcu, județul Gorj Descrierea limitelor Limita nordică pornește de la intersecția unui drum forestier (orientat aproximativ nord-sud) cu talvegul unui pârâu, la altitudinea de 650 m, și coboară apoi pe limita de parcelă, față de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmează talvegul pârâului. Limita nordică se termină la confluența pârâului cu Sohodolul, aval de
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
compacte, clădiri U, L, Y etc. decupaje în volumetrie etc.) Au fost făcute următoarele constatări: - Pentru clădirile U, L, H, Y aportul maxim anual de energie solară pe suprafața de fereastră orientată Sud - Sud-Est la 18° spre Est față de axa Nord-Sud este de 255,9 kWh/mp, în timp ce spre Vest este de 88,9 kWh/mp, iar spre Est este de 42,9 kWh/mp. - În cazul unei construcții de forma compactă, pentru optimizarea relației însorire - necesarul de căldură în realizarea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
continentală, indiferent că este vorba de clădiri rezidențiale sau publice, este aceea în care axul lung al clădirii este orientat Est-Vest, în așa fel încât axul transversal perpendicular pe acesta să facă un unghi de 18° spre Est față de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vară, pe fațada lungă orientată spre Sud-Est. Fațadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est și Sud-Vest și este de preferat ca o fațadă orientată Vest să nu prezinte ferestre. Excepție fac clădirile
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
eliminarea blocajelor de trafic, măsuri de siguranță a traficului etc.); totuși, dezvoltarea coridoarelor de transport transeuropene, reprezintă o prioritate internațională stabilită printr-un număr de acorduri și inițiative internaționale cum ar fi: Rețeaua de Transport Transeuropeana (TEN-T), Autostradă Transeuropeana nord-sud (TEM), acorduri interguvernamentale și memorandumuri pentru Coridoarele de transport europene nr. IV, VII, VIII, IX și X etc., iar România s-a angajat să-și onoreze obligațiile față de acest scop european comun. Ramură de nord a Coridorului IV este sectorul
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 10 martie 2006 între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnica privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru Fondul de coeziune în sectorul rutier, în România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181352_a_182681]
-
rutieră cu asistența financiară din partea Instituțiilor Financiare Internaționale și a Comisiei Europene. Dezvoltarea coridoarelor de transport transeuropene reprezintă o prioritate internațională susținută într-un număr de acorduri și inițiative internaționale, cum ar fi: Rețeaua transeuropeana de transport (TEN), Autostradă transeuropeana nord-sud (TEM), acorduri interguvernamentale și memorandumuri pentru coridoarele de transport europene nr. IV, VII, VIII, IX și X. Prezenta măsură este în concordanță cu angajamentele României din cadrul Capitolului 21 "Politica Regională și coordonarea Instrumentelor Structurale" în pregătirea Programului Sectorial Operațional pentru
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 10 martie 2006 între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnica privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru fondurile structurale în sectorul rutier localizate în regiunile de nord-vest, nord-est, est, sud-est, sud şi în centrul României"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181355_a_182684]
-
Articolul 1 Se aprobă principalele caracteristici tehnice și amplasamentul obiectivului de investiții "Autostrada Transeuropeană Nord-Sud, secțiunea București-Fetești" conform planului de situație anexat. Articolul 2 Ministerul Transporturilor va purta tratative pentru finanțarea execuției lucrărilor și va organiza licitații la care vor participa și parteneri străini. Articolul 3 Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului se vor prezenta la aprobare după
HOTĂRÂRE nr. 557 din 17 mai 1990 privind obiectivul de investiţii "Autostrada Transeuropeană Nord-Sud, secţiunea Bucureşti-Feteşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199690_a_201019]