1,324 matches
-
obosește, se așează. Aici, poeta își are, “pontonul”, “stabilimentul”. Aici citește, visează, scrie, plânge, iubește. Aici și pretutindeni, pentru că spațiul acesta se extinde uneori, acoperind orizontul. De la zenit la nadir. Toată zarea. Și atunci, autoarea scrie pe azur, scrie pe nouri, scrie pe valuri, scrie pe frunze, trimite răvașe la zmee, pentru a-și mărturisi, ca la altar, iubirea. Uneori, răspunsul vine, alteori, nu. Fără îndoială că Dumnezeu mi-a așezat sub priviri această carte-jurnal, ori pseudo-jurnal al Elenei M. Cîmpan
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bărbatul îndrăgostit nu știe ce-i teama în astă lume strâmbă... n-o vede și n-aude cât e de prinsă-n haos și cât e de tălâmbă... Pășește printre nouri și calcă printre stele privind doar o cometă, fără să vadă-n juru-i cum altele-l urmează în dans cu piruetă... I-adulmecă mirosul și îi sărută trena în mersu-i de regină și-i fericit sărmanul că l-a atins
FOAMEA DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355430_a_356759]
-
VECHI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Icoane vechi Părinților mei, Cu zâmbetul ca zilelle cu soare Înstăpânea precum străvechii lari În fiecare zi o sărbătoare, Cu viersu-i cald alungă nouri rari. Iar cumpene și ceasurile rele Ca umbrele de nouri în senin. Din lună, de la soare și din stele Izvoare de lumină vin și vin. Din an în an era tot mai puțină, Și sufletul tot cald și neschimbat. Dureri
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Icoane vechi Părinților mei, Cu zâmbetul ca zilelle cu soare Înstăpânea precum străvechii lari În fiecare zi o sărbătoare, Cu viersu-i cald alungă nouri rari. Iar cumpene și ceasurile rele Ca umbrele de nouri în senin. Din lună, de la soare și din stele Izvoare de lumină vin și vin. Din an în an era tot mai puțină, Și sufletul tot cald și neschimbat. Dureri sau bucurii puteau să vină, În mers grăbit, cu pasul
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
2011 Toate Articolele Autorului Joc de creion Joc de vacanță, Joc de recreație mare, Joc de sărbătoare... Din cuburi, cetăți și castele Populate cu gândurilre mele... Baloane colorate Ori zmeie Cu zbârnăitoare, Planând la înălțime, Ușoare, Ori aproape de pământ, Cu nourii întunecați Și grei De gânduri Cu sau fără temei... Deoparte, Coala de hârtie Numai ea să știe Zbuciumul, Poate ultimul... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Joc de creion / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul I, 27
JOC DE CREION de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355191_a_356520]
-
polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
era părul tău În inele Din care zăpadă nu voia să mai cadă Te iubeam că un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate Un fulg de zăpadă din amintirile uitate Risipit că rază de soare-n fereastră. & Toride (de vară) 1 Am
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu Ștefan, născut în anul 1910. Aceste versuri au devenit cântec. CRISTALINA APĂ De Margareta Mariana Saimac Trăsnetul despică muntele, din munte țâșnește-un izvor și dintre nouri străluce luna-n pridvor. Cum de-ai știut TU, Doamne, câtă nevoie aveam de apa cea pură, să-mi aline amarul din gură. La multe încercări, Doamne, ne-ai supus dar nimic nu este mai presus decât gândul cel dus
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
asfințit; Mă cheamă-n zări argintuite vântul Ce-n toamna de cleștar m-a învelit. Când te ascunzi timid în veșnicie, Rămân cu bruma să mă-mpodobesc, Te scalzi cu raze în vremelnicie, Prin glasul mării nopțile-mi vorbesc. Cu nouri albi mă înconjori în unde Și caut rostul tău să-l înțeleg, Iar luna între gene ți se-ascunde, Din ochii tăi eu stelele culeg! PRIN TINE Prin tine eu mă nasc a doua oară Și nu-nțeleg de ce nu
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
coboară din ceruri în voltă Liniștea veghează visele ciudate. Zi de toamnă Pășesc pe covorul de frunze tăcute În cărămiziul zilelor de toamnă Oare din noianul viselor pierdute Câte dintre ele destinu-și condamnă? Neguri fără noimă coboară prin ramuri Din nouri ca plumbul, semne de furtună, Picături de ploaie scăpate din hamuri Prevestesc potopul trimis de-o nebună Se agită frunze de vânt spulberate Muzica stihiei a cuprins pădurea Trunchiuri dezbrăcate din eternitate Fluieră în codru delirând aiurea Scurtele rafale rătăcesc
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Răstălmăcesc raze de lună când vântu-și acordează strună pe negre întinderi de ape și somnul curge vis s-adape. Arar un ochi de stea surâde stins, de unda unui gând se lasă prins, țese prin nouri fir de armonie, dorul de tine dorința-nvie... Suri zorii cădelnița-și fumegă, pe cușma nopții ușor lunecă, pal se deschide-un ochi de cicoare, curând măturat de gri fuioare. O nouă zi se-agață de gene, înflorește din nesomn
SOMNUL CURGE VIS S-ADAPE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370641_a_371970]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POVESTEA UNUI DOR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi te-au îngenunchiat doi munți, cândva, erai atâta de frumoasă! că-n roua nopții, steaua ta, făcând din nouri, zbor de nea, în palma mea, gemând ușor a scris povestea unui dor. Se aprindeau tăciuni sub nea căscând prin munți de catifea, din roșul guri-ți de cleștar dădeau în pârguri, flori de jar, și te-aprindeau sub cruci
POVESTEA UNUI DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370645_a_371974]
-
1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370801_a_372130]
-
în roua, în petale de maci purpurii, Canta-mi ființă zăpăcita și dorurile, Reda-i inimii cântecul pierdut. De ce nu poți veni din nou la geamul meu, întruchipare solară? Unde rătăcești acum, in ce întunecimi ți-ai încleștat ființă? Ce nouri blestemați ți-au întunecat zările? Am nevoie să știu cine a avut nevoie mai mare de tine? Ce ți-au promis spiritele întunericului mai mult decat ți-am putut oferi aici, pe pamant? Te vreau să îmi deschizi genele amorțite
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
BLESTEMUL Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt lacom vânat cu fluturi obezi, din lacrimi de țestoasă îngrășați, năvălitori în agreste cirezi, cu fire prelungi, sidefii, legați. Un zeu vânător și nouri hăitași aleargă-n urma lor gesticulând, stranii fantasme cu chip de incași din resfirate harfe susurând. Trecutul mi-l vor - sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă; trecutul în care chipul ți-l pierzi ca-n grupurile
BLESTEMUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368236_a_369565]
-
sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. ,,Il Dio del Genio mi ha tratto a se dal popolo, com il sole trae a se una nube d’oro dal mare di mestizia”. În continuare este menționat (încrustat) numele instituției române care
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ABYSSUS Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Luna plină mă-nfioară Stelele mă fac să plâng Nouri albi încet coboară - Gândurile mi le frâng. Mă arunc în nepăsare Fredonând un cânt lejer Și mă pierd într-o uitare Prin astralul cel mizer. ............... Sunt bărbat Tu ești femeia Mi-s dalb la suflet și iertat - Eu eroul Tu
ABYSSUS de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352841_a_354170]
-
valea sufletului raze de stele în ochi înșurubează cu măști de neant pulbere speranțe pe aripi de inorog în dans prin cețuri veșmânt purtat de iele acoperă-mi rana din stele ce ard tăcere nescrisă poartă deschisă spre infinit de nourii pe înalt de ceruri vuiet de vânt destramă în fire iluzia optică aripi de înger planează deasupra în zbor de păsări gânduri fugare se răsfrâng în ploi de stele creionate în răsărituri senine ating durerea ce se sfărâmă în mii
VEŞMÂNT PURTAT DE IELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335]
-
moleță foarte plăcută; pătruns de fluidul magnetic în care creierii înoată, te simți furat de o somnărie ușoară și toată ființa ți se cufundă în sânul unei lene poetice, [...]. Pare că, întins pe un leagăn de flori, te cobori din nouri încet, fără a videa măsura care te desparte de pământ.” În cafenea li se oferă specialități culinare italiene, adaptate căldurii de afară: granite „sirop cu gheață” și aproximativ douăzeci de sortimente de gelato „înghețată”. Sub raport uman consumatorii sunt impresionați
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > COSMOS Autor: Eugen Baciu Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ziua, e pânză albastră Țesută cu nouri și soare, Iar noaptea neantul se-arată Cortina cea neagră se trage, Pe ea mii de stele clipesc, O lună-ntre ele stă desenată Din depărtări, alte planete privesc. Ce taine ascunde neantul În adâncul cel negru De om nepătruns
COSMOS de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353958_a_355287]
-
daltă Metafora iubirii nesfârșite, Să-mi readuci puteri nebănuite Când inima-n acorduri vii tresaltă. Dar marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A dezmierdat și umbra cea înaltă, Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
celor din văi. Dinspre Capul Fecioarei, răspunsul întârzie mult, Nu vrem ecoul avariei, morții nu-i facem cult. Noaptea, îngenuncheată, tu vei veni, albul pur, Ne va orbi, posedată fi-vei de rugul din jur. Până și dușii, sus, între nouri, Îți pomenesc nurii. Ecouri. Blesteme, blesteme, Pe oricare teme, Dar fără iubire Nu faci mănăstire. La poarta nesmolită și antică a urii Oprește-te, eu sper chiar să te poticnești, Sf. Antonie care nu s-a-ntâlnit cu burii, Îți face semn
ANTROPO-ILOGICE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353080_a_354409]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TIMP DE PLOAIE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului A plouat și tot mai plouă Nourii s-a scuturat Despicînd amiaza-n două, Timpului să-i fac palat! Plouă-n gînduri de april Seceta să-mi fie casă Pentru sufletu-mi puțin, Cînd secunda mă apasă! Plouă droaie de petale Ninsă floare de cireș Mersul timpului
TIMP DE PLOAIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354113_a_355442]
-
temelii sistemul comunist-torționar, înălțându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de apă, de soare, de nouri, întrupat într-o perfecțiune sublimă conferă sufletului mistic simfonia unei armonii sacre. Plecăm fascinați de la Cabană cu un avânt celest și ne oprim la Troița drumarilor spre a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru frumoasele și multele Sale Daruri cu care
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]