781 matches
-
pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La începutul sec. XIX, odată cu întețirea conflictelor dintre ruși și turci, sporirea aceasta a bulgarilor la Huși și regiunile vecine, de la Nord și Sud, devine și mai accentuată. Dovadă avem faptul că în „Condica Liuzilor”de la 1803, satele de lângă Huși, Novacii și Cârligații, ca și Murgenii, de din jos de pe Elan, aveau mulți bulgari, iar drept completare, în „Recensământul bulgarilor din Bugeac, alcătuit în luna Octomvrie anul 1811”, satele Peicanii și Popenii, tot de pe Elan, sunt trecute ca având, primul 98
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Plopeni” și aproape întreg cuprinsul actualei mahalale „bulgari”, iar grupurile venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva familii de bulgari, venite la oraș, în urma reformei agrare de la 1862, din satele: Plotunești, Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Berezeni, etc., s-au răspândit în masa bulgărească deja existentă, acolo unde au găsit loc liber sau la marginea cartierului acestora. Dintre cele trei răstimpuri, cel mai mare procent de bulgari cred că a venit la Huși după
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
întărite la 18 ianuarie 1646 de către Vasile Lupu, după hotarnica realizată de către Toma, marele vornic al Țării de Sus, pe care le redăm în continuare: „Și să începe hotarul târgului din Valea Plopilor pre la han în sus, până la Fântâna Novacilor la un stâlp de piatră ce s-au pus din gios de fântână, și de acolo, de la Fântâna Novacilor direptu preste pădure până la obârșiia Bălțaților în muchea dealului ce povârnește apa spre apus, unde au pus altu stâlp de piiatră
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe care le redăm în continuare: „Și să începe hotarul târgului din Valea Plopilor pre la han în sus, până la Fântâna Novacilor la un stâlp de piatră ce s-au pus din gios de fântână, și de acolo, de la Fântâna Novacilor direptu preste pădure până la obârșiia Bălțaților în muchea dealului ce povârnește apa spre apus, unde au pus altu stâlp de piiatră, unde au fostu și mainte stâlp bătrân, iar de acolo direptu pre muchea dealului până la o moviliță și s-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
direptu pre muchea dealului până la o moviliță și s-au pus și stâlp de piiatră, și de la acea moviliță direptu la altu stâlp de piiatră la capul gardului, unde au fostu Vratnița Popilor de târg de Huș(iă, lângă drumul Novacilor, și de acolo, de la Vratnița Popilor la Coimândea , pe din sus de fântâna unde s-au pus altu stâlpu de piiatră, și de acolo până la dealul de mijloc, la Movilița lui Crășnaș, Drumul cel Mare a Iașilor s-au pus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Al. Dobrescu, Aurelia Rusu, Valeriu Rusu, Emilian Marcu, Ion Beldeanu, Eugen Lumezianu, Daniel Corbu, Grigore Ilisei, Ion Buzași, Cristian Simionescu, Viorel Dinescu, Apostol Gurău, Ion Chiric, Ion Trif Pleșa, Ion Alex. Angheluș, Ion Gh. Pricop, Teodor Pracsiu, Simion Bogdănescu, Gruia Novac ș.a. Unii dintre ei s-au stins din viață. A rămas amintirea lor și o bogată corespondență, pe care n-am valorificat-o până acum decât cu totul pasager. Prietenii aparte s-au născut cu scriitorii basarabeni și bucovineni, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
când vine Frumoasa mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știm în ce măsură a fost luată în calcul populația unora dintre satele incluse în periferia orașului Huși. Deși cifrele diferă, cert este că populația a crescut repede, inclusiv prin venirea străinilor și prin mutarea sătenilor la oraș (mai ales din satele Novaci și Șchiopeni). Interesant este faptul că, din cele 39 de orașe și târguri din Moldova, Huși se situa pe locul al șaselea, după Iași (6.092 de gospodării și 48.314 locuitori), Botoșani (13.796), Galați (1.877 gospodării și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1415 (?) este valoros, pentru că atestă sate din zona Huși, chiar dacă nu și existența târgului la data respectivă: Crăinicești și Leucușești pe Drăslăvița, Fetoești, care nu mai există astăzi. Probabil, aceste sate trebuie căutate între localitățile Epureni, Duda, Corni, Pâhnești, Odobești, Novaci. Mihai Costăchescu era de părere că hotarele celor trei sate menționate în document nu se întindeau pe locul orașului Huși de astăzi (în 1931, n.a.) și, după opinia lui Gh. Ghibănescu, nu erau dincolo de Prut. Pentru Mihai Costăchescu este clar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de pârâu traversa târgul Huși, după cum se amintește în uricul din 23 ianuarie 1502. El izvora din viile care înconjurau orașul și se unea cu pâraiele Ochiu, Schitu și Zavati, formând pârâul Broșteni. Duda. Comună alcătuită din satele Duda și Novaci, situată în sudul fostei plase Podoleni; se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu mari pierderi de amândouă părțile și că au fost îngropate aici trupurile celor căzuți." Solul polon era sceptic cu privire la aflarea adevărului, pentru că "oamenii aceștia sunt simpli și nu se gândesc să păstreze adevărul asupra lucrurilor vrednice de luare aminte." Novaci. Sat, situat în partea de sud-vest a comunei Duda, plasa Podoleni, la distanța de 4 km de Duda, reședința comunei. Tradiția leagă numele satului de al lui Baba Novac, care s-a așezat aici într-o poiană, împreună cu alți refugiați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Duda, reședința comunei. Tradiția leagă numele satului de al lui Baba Novac, care s-a așezat aici într-o poiană, împreună cu alți refugiați, ca urmare a invaziei tătarilor. După moartea lui s-a format satul, care se va numi Novaci, „urmași ai lui Novac”. Oțetoaia. Într-o hotarnică din 1757 se citează o mărturie scrisă la 1754, păstrată de episcopul Inochentie, în care se arată că înainte de venirea rușilor în 1711, pe moșia Cozieci, în șesul Prutului, era un sat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci, izvorăște din dealul Recea (com. Duda), trece prin satul Novaci, apoi pe teritoriul orașului Huși, și se varsă în pârâul Huși. Râșești. Comună în sud-estul plasei Podoleni, așezată în valea râului Prut; vecini: la nord - com. Drânceni, la sud - com.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci, izvorăște din dealul Recea (com. Duda), trece prin satul Novaci, apoi pe teritoriul orașului Huși, și se varsă în pârâul Huși. Râșești. Comună în sud-estul plasei Podoleni, așezată în valea râului Prut; vecini: la nord - com. Drânceni, la sud - com. Duda, la est - Basarabia, la vest - Drânceni și Râpile. A
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și sate de ocol” . După cum arată uricul din 10 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă și întărește” lui Ionașco Cehan, acum vornic, și lui Duca, comis, satul Novaci, la nord de Huși. Domnul îi mai întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1806, a adus și a așezat pe moșiile Episcopiei, așa cum arăta Melchisedec, „40 de oameni streini de peste hotar”. Unii bulgari din Huși, datorită lipsei de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se pe moșia ce aparținea mănăstirii Frumoasa, au întemeiat Novacii Bulgari. Bulgarii au venit nu numai din sudul Dunării, ci și din sudul Basarabiei, după anexarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se pe moșia ce aparținea mănăstirii Frumoasa, au întemeiat Novacii Bulgari. Bulgarii au venit nu numai din sudul Dunării, ci și din sudul Basarabiei, după anexarea provinciei de către Rusia (1812), din cauza abuzurilor noi administrații. Ei vor trece Prutul după 1828, stabilindu-se la Huși, în zona cartierului Plopeni și cea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stabilindu-se la Huși, în zona cartierului Plopeni și cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-au așezat în partea de jos a târgului, pe unde era „Iazul Vlădicăi”, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]