959 matches
-
din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi nucleici (ARN și ADN); uracilul intră în structura ARN, iar timina în ADN. Bazele azotate cu excepția adeninei suferă un proces de tautomerizare lactam-lactim prezentându-se în trei forme izomere; lactim (enol), lactam (ceto) și lactim lactam, toate în echilibru. Tautomeria sau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu sufixul " idină " pentru nucleozidele pirimidinice și sufixul "ozină" pentru nucleozidele purinice. Astfel ribonuleozidele pirimidinice se vor numi citidina și uridina, iar cele purinice, adenozina și guanozina. Denumirea deoxiribonucleozidelor primește în față prefixul " deoxil ": deoxitimidina, deoxicitidina, deoxiguanozina. În structura acizilor nucleici nu există timidinribonucleozide și uracildeoxiribonucleozide. 5.1.5. Nucleotide Nucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a acizilor nucleici care sunt polinucleotide. Nucleotidele se formează prin esterificarea nucleozidelor cu acid fosforic, deci sunt esteri fosforici ai nucleozidelor: Nucleotid = Nucleozid + Acid fosforic
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
citidina și uridina, iar cele purinice, adenozina și guanozina. Denumirea deoxiribonucleozidelor primește în față prefixul " deoxil ": deoxitimidina, deoxicitidina, deoxiguanozina. În structura acizilor nucleici nu există timidinribonucleozide și uracildeoxiribonucleozide. 5.1.5. Nucleotide Nucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a acizilor nucleici care sunt polinucleotide. Nucleotidele se formează prin esterificarea nucleozidelor cu acid fosforic, deci sunt esteri fosforici ai nucleozidelor: Nucleotid = Nucleozid + Acid fosforic. Clasificarea nucleotidelor se face în funcție de natura pentozei și a bazei azotate, în mod analog cu clasificarea nucleozidelor. Astfel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unor procese de biosinteză: CTPintervine în procesul de biosinteză a glicerofosfolipidelor, UTP intervine în procesul de biosinteză a glucidelor. Toate reacțiile de biosinteză din organismul animal, decurg cu participarea ATP care eliberează energia necesară acestor procese. 5.2. Polinucleotide. Acizi Nucleici Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin condensarea unui număr mare de mononucleotide, din care cauză se mai numesc și polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de biosinteză: CTPintervine în procesul de biosinteză a glicerofosfolipidelor, UTP intervine în procesul de biosinteză a glucidelor. Toate reacțiile de biosinteză din organismul animal, decurg cu participarea ATP care eliberează energia necesară acestor procese. 5.2. Polinucleotide. Acizi Nucleici Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin condensarea unui număr mare de mononucleotide, din care cauză se mai numesc și polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2.1. Caracterizare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Mononucleotidele se unesc între ele prin intermediul H3PO4 formând lanțuri lungi polinucleotidice. Acidul fosforic stabilește legături covalente 3' 5' fosfodiesterice între gruparea 3' (OH) a pentozei dintr-un mononucleotid și 5' (OH) a pentozei din mononucleotidul vecin. Astfel, în structura acizilor nucleici resturile de acid fosforic alternează cu resturile de pentoză, iar bazele azotate apar ca radicali laterali ai lanțului polinucleotidic. În ceea ce privește modul de organizare structurală a macromoleculelor de acizi nucleici se deosebesc 3 nivele de organizare a acestora,-structura :primară, secundară
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
5' (OH) a pentozei din mononucleotidul vecin. Astfel, în structura acizilor nucleici resturile de acid fosforic alternează cu resturile de pentoză, iar bazele azotate apar ca radicali laterali ai lanțului polinucleotidic. În ceea ce privește modul de organizare structurală a macromoleculelor de acizi nucleici se deosebesc 3 nivele de organizare a acestora,-structura :primară, secundară și terțiară. Acizii nucleici au structură primară monocaternară asemănătoare, cu deosebirea că lungimea catenelor polinucleotidice este mai mare în ADN decât în ARN. În funcție de structura primară se disting 2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fosforic alternează cu resturile de pentoză, iar bazele azotate apar ca radicali laterali ai lanțului polinucleotidic. În ceea ce privește modul de organizare structurală a macromoleculelor de acizi nucleici se deosebesc 3 nivele de organizare a acestora,-structura :primară, secundară și terțiară. Acizii nucleici au structură primară monocaternară asemănătoare, cu deosebirea că lungimea catenelor polinucleotidice este mai mare în ADN decât în ARN. În funcție de structura primară se disting 2 tipuri principale de acizi nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de organizare a acestora,-structura :primară, secundară și terțiară. Acizii nucleici au structură primară monocaternară asemănătoare, cu deosebirea că lungimea catenelor polinucleotidice este mai mare în ADN decât în ARN. În funcție de structura primară se disting 2 tipuri principale de acizi nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
primară monocaternară asemănătoare, cu deosebirea că lungimea catenelor polinucleotidice este mai mare în ADN decât în ARN. În funcție de structura primară se disting 2 tipuri principale de acizi nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de acizi nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu helicoidală, în timp ce ARN are o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu helicoidală, în timp ce ARN are o structură secundară monocatenară. 5.2.2. ADN Structură, funcții, proprietăți Acizii deoxiribonucleici sunt localizați în cea mai mare parte în nucleul celular, reprezentând materialul genetic al
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
molecula de ADN este formată din 2 lanțuri lungi polinucleotidice răsucite într-o spirală dublă, orientată spre dreapta, în jurul unei axe comune simetrice, formând un dublu helix. Cele două lanțuri polinucleotidice din spirală sunt orientate antiparalel, în direcții opuse Bazele nucleice sunt proiectate spre interiorul dublului helix, perpendicular pe axa lui verticală, iar pentoza și legăturile fosfodiesterice sunt aranjate în exterior, constituind părțile laterale ale acestuia. O tură completă a spiralei duble cuprinde 10 perechi de baze azotate și are înălțimea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
lor să fie egal cu 1. Adenina și timina se leagă prin 2 legături de H (A=T),legături care se stabilesc între funcțiunile ceto și amină de la atomii de C6 și între atomii de azot N1 ai ambelor baze nucleice. Între citozină și guanină se stabilesc trei legături de H (C≡G),între grupările amină și ceto de la nivelul atomilor de carbon C2 și C6 și între atomii de azot N1 Perechile de baze astfel formate sunt denumite baze complementare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
celor două catene într-o spirală dublă, cele 2 lanțuri polinucleotidice, deși nu sunt identice, devin complementare; astfel în dreptul adeninei dintr-un lanț se află timina din celălalt lanț și invers: în mod asemănător se comportă și celelalte două baze nucleice, guanina și citozina. În acest fel fiecare lanț polinucleotidic devine replica complementară a celuilalt. Lanțurile polinucleotidice din spirală sunt orientate antiparalel, ceea ce înseamnă că într-o direcție mononucleotidele dintr-un lanț sunt legate prin legături 5'-3' fosfodiesterice, iar în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
un radical fosforic, iar la 3' o grupare OH. Resturile de acid fosforic imprimă ADN un caracter acid, astfel încât poate stabili legături ionice cu proteinele bazice protamine și histone legături care măresc stabilitatea ADN. Prezența legăturilor de H dintre bazele nucleice condiționează ca secvența nucleotidelor dintr-o catenă să determine aranjarea complementară a nucleotidelor într-o catenă pereche. Ca urmare a acestui fapt, în molecula ADN adenina și timina, la fel ca și guanina și citozina, intră în aceeași proporție, din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
procesul numindu-se renaturare; dacă răcirea se efectuează brusc, structura spațială nu se mai restabilește, iar lanțurile rămân monocatenare. În timpul renaturării se crează condiții ca o catenă de ADN să se înfășoare cu una de ARN cu formarea unui acid nucleic hibrid ADN ARN dublu spiralat, cu o structură dublu helicoidală; Procesul se numește hibridare și poate avea loc și între moleculele de ADN de proveniență diferită, dar de la același organism sau de la organisme înrudite. Hibridarea are loc enzimatic și în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
un ARN transportor de care se leagă specific și care-l va transporta pe ribozomi. ARN mesager are o structură monocatenară formată din 75-3000 nucleotide și se biosintetizează în nucleu pe un segment de ADN matriță, iar secvența bazelor sale nucleice este complementară cu cea a catenei de ADN din care s-a format, cu deosebirea că are uracil în loc de timină; în acest fel informația genetică din ADN este copiată de ARN, procesul de biosinteză a ARN numindu-se transcripție. Denumirea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Denumirea ARNm este în directă legătură cu funcția lor de a transmite mesajul genetic codificat în secvența nucleotidelor din structura ADN la nivelul ribozomilor citoplasmatici și de a servi drept tipar pentru biosinteza proteinelor 5.3. Funcțiile biologice ale acizilor nucleici Experiențele efectuate de Avery, Mac Leod și Mc Carty (1994) au confirmat ipoteza privind funcția genetică a acizilor nucleici și au demonstrat că ADN este purtătorul informației genetice, a totalității caracterelor ereditare care se transmit din generație în generație. Structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structura ADN la nivelul ribozomilor citoplasmatici și de a servi drept tipar pentru biosinteza proteinelor 5.3. Funcțiile biologice ale acizilor nucleici Experiențele efectuate de Avery, Mac Leod și Mc Carty (1994) au confirmat ipoteza privind funcția genetică a acizilor nucleici și au demonstrat că ADN este purtătorul informației genetice, a totalității caracterelor ereditare care se transmit din generație în generație. Structura spațială dublu catenară a ADN reprezintă baza moleculară a procesului de autoduplicare și explică de ce ADN este unicul substrat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
tip III în eritrocite, ficat, splină; sunt activate de cisteină și inhibate de Mg2+ și Fe-. O fosfomonoesterază importantă este glucozo-1 fosfataza care catalizează reacția: Fosfodiesterazele catalizează hidroliza legăturilor fosfodiesterice: Dintre fosfodiesteraze fac parte nucleazele, enzime care catalizează depolimerizarea acizilor nucleici. După natura acidului nucleic, se deosebesc ribonucleaze și deoxiribonucleaze. Ribonucleazele sunt endonucleaze care scindează hidrolitic legătura nucleotid-5'-fosfat cu formare de nucleotide-3'-fosfat care apoi sunt hidrolizate de către fosfodiesteraze (exonucleaze) până la stadiul de ribomononucleotide. Deoxiribonucleazele (exoși endonucleaze) acționează asupra legăturilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ficat, splină; sunt activate de cisteină și inhibate de Mg2+ și Fe-. O fosfomonoesterază importantă este glucozo-1 fosfataza care catalizează reacția: Fosfodiesterazele catalizează hidroliza legăturilor fosfodiesterice: Dintre fosfodiesteraze fac parte nucleazele, enzime care catalizează depolimerizarea acizilor nucleici. După natura acidului nucleic, se deosebesc ribonucleaze și deoxiribonucleaze. Ribonucleazele sunt endonucleaze care scindează hidrolitic legătura nucleotid-5'-fosfat cu formare de nucleotide-3'-fosfat care apoi sunt hidrolizate de către fosfodiesteraze (exonucleaze) până la stadiul de ribomononucleotide. Deoxiribonucleazele (exoși endonucleaze) acționează asupra legăturilor diesterice din ADN, fără
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
funcționarea acidului tetrahidrofolic ca și coenzimă , în transferul fragmentelor cu un atom de carbon (C1) pe care le fixează ireversibil la N5 sau N10. Derivații rezultați participă la reacții de biosinteză în metabolismul aminoacizilor, nucleotidelor purinice și pirimidinice, a acizilor nucleici. Acidul folic i se mai atribuie rolul în formarea eritrocitelor, leucocitelor. Ca un efect al carenței în acid folic este și instalarea anemiei megaloblastice, caracterizată prin eritrocite anormale, de dimensiuni mari, însoțită de scăderea rezistenței organismului animal la boli și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu puternică acțiune antioxidantă, datorată structurii lor ușor oxidabile. Ca antioxidanți, tocoferolii protejează lipidele nesaturate componente ale membranelor celulare de acțiunea radicalilor liberi, respectiv a peroxizilor formați din aceștia. În cadrul metabolismului intermediar vitaminele E intervin în biosinteza proteinelor, a acizilor nucleici, a hemului. Hipovitaminozele E se manifestă cel mai adesea asupra aparatului reproducător, dar afectează și hematopoieza, aparatul cardiovascular, sistemul muscular. Avitaminoza E duce la tulburări de spermatogeneză și sterilitate la masculi, iar la femele se constată resorbția fetusului avort spontan
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]