302,248 matches
-
Cristian Teodorescu Cam toate inițiativele religioase ale partidului de guvernămînt au iz de blasfemiere. Ba slujba de Paști slujită pe plajă de Teodosie al steagurilor, cum îi spun mai nou constănțenii - după numele fîșiei de nisip unde s-a dat în spectacol inventivul popă. Ba de Sfînta Maria s-au găsit niște pesediști ai lui Dumnezeu să împartă cîteva zeci de mii de iconițe cu chipul Maicii Domnului pe față și cu sigla
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
-l prezinte fetei. Meșterul (faimosul Johann Heemkers) primi să-l ajute fără să-i pună vreo întrebare. Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt. Și-au spus doar numele, atît. Din clipa aceea, el o pîndi peste tot în oraș. Asistă la toate slujbele unde venea și ea. Sub felurite pretexte, își făcu de lucru la ceremoniile municipale. Merse la toate tîrgurile. Participă la toate dansurile și chermezele organizate
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
de șase ori. La han. Într-o barcă închiriată cu ziua, o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul lui Jakobsz, pe nume Vanlacre, s-a rănit făcînd țăndări ochiurile de geam. Se clatină. Buza îi sîngerează. Scoate dopul sticluței pe care-o ține în mînă. Se pregătește să-i arunce conținutul spre Meaume care s-a desprins de trupul gol și alb
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Catrinel Popa Întîlnirea, pe coperta unei cărți de critică, a numelui unuia dintre cei mai nonconformiști poeți ai literaturii române contemporane, alături de cel al unuia dintre cei mai aplicați exegeți aduce, de la sine, promisiunea unei lecturi de zile mari. Și, într-adevăr, cartea lui Ion Pop, Gellu Naum - poezia contra literaturii
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
Europei Centrale (Kafka, Ha�ek, Musil, Krle�a) nu s-a putut face abstracție nici măcar în perioada comunistă. Mai ales că mulți dintre aceștia proveneau din țări devenite �frățești". Capodoperele lor au fost traduse și editate în limba română, iar numele lor au fost citate în studii critice sau de literatură comparată. De cele mai multe ori însă operele scriitorilor din spațiul central-european erau privite ca apariții de sine stătătoare, rod al genialității scriitorilor în cauză, fără a fi puse în relație cu
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
strada Pescarilor, în și dinspre Piața Lahovary un bătrîn înalt, distins, cu un păr alb, nepermis de lung pentru vîrsta lui. Multă vreme am crezut că este un pianist celebru. în mintea mea, complet aberant, imaginea lui se asocia cu numele Franz Liszt. Ulterior aveam să aflu că nu este pianist, ci scriitor. îmi amintesc și acum dezamăgirea pe care am avut-o cînd i-am aflat numele: Andrei A. Lillin. Nu-mi spunea absolut nimic. Citind excelenta carte a lui
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
un pianist celebru. în mintea mea, complet aberant, imaginea lui se asocia cu numele Franz Liszt. Ulterior aveam să aflu că nu este pianist, ci scriitor. îmi amintesc și acum dezamăgirea pe care am avut-o cînd i-am aflat numele: Andrei A. Lillin. Nu-mi spunea absolut nimic. Citind excelenta carte a lui Cornel Ungureanu mă simt din nou bucuros la gîndul că în copilărie am avut privilegiu de a-l vedea zilnic pe marele cărturar Andrei A. Lillin. Cartea
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
din aceeași literatură interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu, cu mai apropiatele în timp (nu obligatoriu și în autenticitate feminină) Estera (din Recviem pentru nebuni și bestii, Augustin Buzura) și Tonia (din Don Juan, Nicolae Breban) și, în sfîrșit, cu deja menționata Simona, nume generic pentru o comunitate de femei de diferite vîrste și "orientări" care învață, sub ochii cititorului iremediabil sedus, să locuiască în același corp. Traducerile fiind în general foarte bune (poate cu excepția încăpățînatei plasări a predicatului în fața subiectului, necaracteristică englezei, sau
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
cum unele texte, mai neelegante ca stil în română, "sună mult mai bine" în traducere... Felia de literatură interbelică fiind cea mai consistentă (și pe bună dreptate), este totuși surprinzătoare absența Bogdanei, personajul Ioanei Postelnicu din excelentul roman cu același nume, de pe "lista celor 13" - nu numai pentru că vorbim despre o carte impecabil scrisă și despre un personaj foarte bine conturat, ci mai ales pentru că Bogdana este un roman extrem de original, și o femeie cu totul specială chiar și în mediul
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă!) Gheorghe Todor. El a dat și un nume sugestiv întreprinderii, Carte la nisip, parafrazând aromata sintagmă cafea la nisip, atât de bine cunoscută nouă, levantinilor. Târgul Estival de Carte de la Mangalia este primul târg de carte particular din România. A ajuns anul acesta la ediția a 7-a
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
A lipsit cu desăvârșire Ministerul Culturii și Cultelor, ceea ce a dat un plus de farmec fiecărui moment. P.S. O parte dintre cărți au fost prezentate de un critic literar foarte valoros, care m-a rugat însă să nu-i divulg numele.
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
a lupanarelor care știe să păstreze misterul. Era un chip hotărât, inteligent, ingenuu, viclean, curat, provocător. își aminti o Madonna a lui Antonello da Messina". Din primele gesturi, de o copilărească naturalețe, de o "nerușinată siguranță de sine", perversa Laide (nume derivat din Adelaide, dar ales prin sugestia de laidezza, urâțenia morală spre care face deschidere) îl cucerește. Impresia că a mai văzut acea fată este de fapt revelația contemplării eternului feminin. Nu uit că Buzzatti are școala romantismului german, concretizată
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
an n-a lăsat urme în biografia, în scrisul, în devenirea sa. Dar dacă problema bănățeană va fi mereu activată în ceea ce-l privește pe Lenau - el s-a născut, totuși, în Banat, într-un sat care îi poartă azi numele, implicat fiind într-o istorie a germanilor care s-au așezat pe aceste locuri - problema relației sale cu scrisul lui Eminescu a inventat, am putea spune, un comparatism sui-generis, insistent, tandru, necesar, dacă observăm că el rămâne mereu viu. Și
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
rămîne cu jurnalul lui Preda. După un timp îi oferă acest jurnal - dactilografiat, copiat așadar după original, fiindcă Preda scria de mînă - lui Darie Novăceanu. Din explicația astfel dată de Novăceanu se poate deduce că originalul a rămas la copist. Numele acestuia devine esențial, fiindcă e ultima persoană identificabilă care a avut jurnalul în mînă. Totuși Darie Novăceanu îl ține sub tăcere. Din mica istorisire, împănată cu diverse paranteze, prin care actualul deținător al dactilogramei explică în ce chip a ajuns
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
dă un indiciu interesant despre copist. Acesta avea ochiul format. Format în ce împrejurări, mă întreb? Persoana în cauză trebuia să aibă totodată o anumită competență în privința lui Marin Preda, precum și a lumii literare, măcar pentru a nu transcrie greșit numele din manuscrisele lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta s-a întîmplat la vreunul dintre sediile Securității, nu la Ministerul Justiției. Și am toate motivele să mă îndoiesc că o persoană căreia i s-
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu, cu dactilograma sa, s-a lăsat păcălit de acel cineva care i-a încredințat-o, luînd de bună autorecomandarea acestuia că lucra în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să fie citat. Să fie nerecunoscător dl Novăceanu față de cel care i-a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în discuție ar fi putut fi un argument pentru autenticitatea acestui
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
lucra în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să fie citat. Să fie nerecunoscător dl Novăceanu față de cel care i-a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în discuție ar fi putut fi un argument pentru autenticitatea acestui jurnal. Dl Novăceanu se expune însă astfel bănuielii că, de fapt, acel copist n-a existat și că această dactilogramă e propria sa producție. Iar dacă e așa
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
iar elevii școlii de muzică din localitate au primit de-a lungul anilor mai multe pianine destinate studiului. Eforturile de ultimă oră vizează conservarea și amenajarea clădirii în care va ființa Centrul European de Cultură denumit Casa �Albert"; este rememorat numele unui important cărturar sas ce a trăit în aceste locuri cu mai bine de un secol în urmă. Iată că la Sighișoara, în centrul țării, se petrec importante fapte de cultură, de muzică, de solidaritate umană și profesională, fapte ordonate
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
lui Mihai Eminescu. Cei mai puțin informați vor fi convinși că mitul marelui scriitor român nu face decît să aducă mari prejudicii operei. Exegeții, "superspecialiștii", sînt îndemnați cu convingere să ia poziție în fața șarlataniei, a demagogilor care utilizează fără milă numele "Eminescu". Dintr-o astfel de iritare, de enervare au ieșit și aceste studii. Ilina Gregori nu a stat cuminte în bibliotecă doar ca să aducă mici și utile contribuții în exegeza eminesciană. Isteria �eminescoidă" declanșată de anul jubiliar a adus-o
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
care a fost scris romanul (simpatiile legionare mai ales). Foarte puțini critici au analizat literatura interbelică a lui Mircea Eliade exclusiv din perspectivă estetică. Există și un mesaj transliterar în acest text, "cea mai neagră dintre prozele care îi poartă numele"... Vom găsi un discurs critic moderat, dar în care se vede că autorul a analizat cu grijă toate "scandalurile" legate de perioada neagră ideologic din viața lui Eliade. Toată literatura sa interbelică merită o analiză în această nouă lumină.
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
masă. Cu abilitatea și talentul de �încasator" bineștiute, Iliescu s-a abținut să escaladeze conflictul, și iată-l azi în postura de-a fi pețit pentru un nou mariaj. De la �dictatorul depășit de vremi" s-a revenit la apelarea pe numele mic, la amintirea saltelelor pe care viitorul președinte și viitorul prim-ministru au dormit în nopțile agitate ale lui decembrie 1989. într-adevăr, spectaculoasă evoluție. Ca în orice afacere serioasă, din reunificarea vechii familii de �emanați" ar avea de câștigat
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
că vreo trei ani a fost președintele Senatului, iar apoi ministru de externe nu înseamnă mai nimic, având în vedere contextul exercitării acestor funcții. Lungul purgatoriu i-a fost însă benefic lui Petre Roman: despărțindu-se brutal de echipa �moscovită", numele său n-a mai fost asociat cu cel al �kaghebiștilor". Până și căderea de la conducerea P.D.-ului trebuie contabilizată între plusurile carierei sale democratice, mai ales dacă vedem ce reprezintă azi partidul, înafara șmecheriilor de limbaj ale marinerului Băsescu... În
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e egalat de un oarecare Codrin (a se remarca slăbiciunea premierului pentru băieți cu nume atât de parfumate!) Si flăcăul n-a venit singur: a venit cu marele producător de chiloți Cătălin, ca să n-avem nici un dubiu în ce direcție se pregătește s-o ia social-democrația națională. Această generație de cinici absoluți, ce nu se
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariția la Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat în deschiderea noii reviste, după un editorial al celor care de azi și un editorial (reluat) al celor de ieri. Primul număr se bucură de semnături cunoscute, Gh. Grigurcu, M. Sin, Ruxandra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
puterea celor fără putere, cum i-a numit Havel pe intelectuali, să-și dovedească importanța istorică. Pe de altă parte, mi se pare simplist să susții că operele scriitorilor vechi n-au răsturnat comunismul fiindcă n-au spus lucrurilor pe nume, preferînd să semene cu niște "istorii hieroglifice", cu niște parabole sau banchete metaforice. Totdeauna, într-o măsură mai mare sau mai mică, limbajul literaturii de ficțiune a fost indirect, ambiguu, esopic, sofisticat (metafora nu e, în nici un caz, rudimentară!), de la
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]