598 matches
-
știe, prin căsătoria Mariei de Edinburgh cu prințul moștenitor Ferdinand, căsătorie care a avut loc la castelul Sigmaringen la 10 ianuarie 1893 și la care, pe lîngă ducele și ducesa de Edinburgh și de regele Carol, au luat parte (dintre nuntașii de vază) Kaiserul Wilhelm și prințul Albert (viitorul rege Albert I al belgienilor) care se înrudea cu Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Nu este lipsit de interes să menționăm că înainte de căsătorie, pe la 1889, printre prințesele avute în vedere ca viitoare soție
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mort servește sufletului ca o scară care se suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
toarnă vin pentru miri și părinții dau vin mirilor și tot în cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
miri, îi seamănă cu grâu și îi trec pragul casei legați cu un prosop pe după gât, să râmână nedespărțiți toată viața. Se descarcă zestrea și se așază în casa mirelui. Masa de cununie la casa mirelui: mirii, nașii, părinții și nuntașii se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui sau la un local pentru masă mare. Nuntașii se așază la mese, grupați după cei care i-au invitat socrii sau nașii. Mesele se așază în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui sau la un local pentru masă mare. Nuntașii se așază la mese, grupați după cei care i-au invitat socrii sau nașii. Mesele se așază în formă de “U” , mirii, nașii și socrii în față. Se dansează și se mănâncă bucate tradiționale: gustări reci, friptură, sarmale, dulciuri, tort
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu) Superstiții legate de nuntă. - După ce mireasa se suie în căruță sau mașină, ca să plece la biserică, să se uite la răsărit și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru o viață conjugală. - Mirii când pleacă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au dat drept soție pe Tetis, fiica Bătrânului mării, Nereu, o nereidă, o zeiță. La nunta lor au venit să petreacă nu doar cei mai slăviți dintre greci, ci și zeii, cu toții, și însuși Apolon a cântat, pentru miri și nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți Vă primim cu voie bună, După datina străbună. Bucuroși vă stăm în cale Cu vin, pâine și cu sare.” În pragul casei, soacra mare întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare și două pahare cu vin, din care mireasa trebuie să guste. Toate aceste momente erau susținute de către lăutari cu o serie de cântece adecvate care sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se aud iarăși strigături: "De ce joc, de ce-aș juca Pare că-s făcut așa De ce joc, de ce mă-ndemn Că doar nu-s făcut din lemn” - strigă bătrânii. Mai nou, s-a introdus obiceiul de a se fura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce trezește pe nuntași după o noapte de petrecere. După o săptămână de la nuntă, tinerii căsătoriți mergeau la părinții fetei și la nași, cărora le duceau daruri, schimbând impresii despre primele zile ale căsătoriei. Acest obicei se mai numea „de cale primară” sau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
GOANȚĂ, Ștefan (11.III.1933, Nuntași, j. Constanța), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei și al lui Dumitru Goanță, învățători. Urmează, între 1951 și 1960, studii de filologie la București, pe care le întrerupe pentru a se angaja ca muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, muncitor zootehnist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
său, Frumos e numai adevărul (1979). Ceea ce se evidențiază aici este o umanitate în criză, aflată în căutarea certitudinilor, a principiului ordonator al existenței. Variate ca sorginte socială, toate personajele, de la militarii dezertori din Iedule, am căzut în lapte! până la nuntașii din Frumos e numai adevărul sau la tovarășii întâmplători de ascensiune din Călăuza rătăciților, trăiesc intens dezechilibrul lăuntric ce își caută rezolvări în exterior. Construite ca niște confesiuni la persoana întâi (face excepție doar Frumos e numai adevărul), nuvelele prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]