1,437 matches
-
sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
cu totul exclusă ipoteza unei legături între toponimul real și poiana din "valea de la Budăie", de unde vânătorii din "Nicoară Potcoavă" au pornit hăituirea vânatului, ca apoi să-l încarce aici în căruțe, spre a se întoarce la Davideni. În roman, oștenii și "cei opt drepți judecători" care-l însoțeau pe Nicoară, fratele domnitorului Ion-Vodă, în drumul lor dinspre vadurile Siretului, din dreptul Cozmeștilor, către vadurile Moldovei de la Păstrăveni, poposesc noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
care îi fusese ei dat vreodată să vadă. Îl ascunse pe fratele ei într-o peșteră adâncă și se înfățișă la palatul acelui rege care avea în stăpânire toate pădurile, îmbrăcată în straie de flăcău și cerând să slujească pe lângă oștenii din palat. Plăcându-i tare înfățișarea și vocea noului venit, Marele Sfetnic al Regelui Pădurilor hotărî să-i dea acestuia treburi prin sala tronului, acolo unde multe erau de trebuință și orice servitor trebuia să fie plăcut vederii regelui. Nimic
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
Sfetnic nu căută să se ascundă de rege. Îi povesti de îndată despre noul flăcău și despre neputința de a-i afla secretul. Regele rămase o clipă pe gânduri și, devenind și el curios peste măsură, hotărî să trimită un oștean pe urma hoțului de bucate. Nici oșteanul nu făcu mai mult decât sfetnicul și regele mai trimise trei oșteni în seara următoare să-l urmărească. Nici aceștia nu se dovediră mai vrednici așa încât, regele hotărî să îl întrebe direct pe
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
rege. Îi povesti de îndată despre noul flăcău și despre neputința de a-i afla secretul. Regele rămase o clipă pe gânduri și, devenind și el curios peste măsură, hotărî să trimită un oștean pe urma hoțului de bucate. Nici oșteanul nu făcu mai mult decât sfetnicul și regele mai trimise trei oșteni în seara următoare să-l urmărească. Nici aceștia nu se dovediră mai vrednici așa încât, regele hotărî să îl întrebe direct pe flăcău de ce fura mâncare și unde se
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
a-i afla secretul. Regele rămase o clipă pe gânduri și, devenind și el curios peste măsură, hotărî să trimită un oștean pe urma hoțului de bucate. Nici oșteanul nu făcu mai mult decât sfetnicul și regele mai trimise trei oșteni în seara următoare să-l urmărească. Nici aceștia nu se dovediră mai vrednici așa încât, regele hotărî să îl întrebe direct pe flăcău de ce fura mâncare și unde se ducea în fiecare seară. - N-am făcut nimic rău, Măria-Ta, îi
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
care erau înțepați de acest Dracula al istoriei și țipau către el: - Mai repede, mai repede Măria-Ta, căci mai stau și alții la rând ! Timpul este prețios pentru domnia-ta. După care mai vrem o dată ! După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri de-ai lui Sinan-pașa au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de rumân nemulțumit, iar cinicul Sinan a scăpat cu fuga, pierzându
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
de ideologia daco-românismului. Revoluția lui Tudor dovedise că existau condiții pentru configurarea unei armate care să aibă un pronunțat caracter românesc, în care spiritul de corp și al apartenenței de teritoriu și neam să fie conștientizat în masa largă a oștenilor. „Românismul - avea să sublinieze Nicolae Bălcescu - nu se va putea dezvolta și scăpa de atâția vrășmași ce-l apăsa, până când ambele principate (Moldova și Tara Românească) nu vor fi libere și nu vor organiza puterea lor armată”. - Dragă Maria, copilul
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de sine și al iubirilor fundamentale “, în al doilea volum, Mariana Cristescu promovează valorile neamului românesc, fiindcă, pentru dânsa, „Patria înseamnă infinit mai mult decât scrie în toate dicționarele lumii ( ... ) m-am străduit să o slujesc așa cum m-au învățat oștenii din viața mea: tatăl meu, unchii, bunicii, decorați pentru bravură pe fronturile celor două Războaie Mondiale, unii căzuți la datorie, puținii prieteni de altitudine morală ai zilelor noastre”. În articolul „Vremea în care bufonii devin eroi”, autoarea dezbate problema mormintelor
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
altfel, înainte de orice, termenul constituit ad-hoc l-am pus „la înaintare” considerând, cu sinceritate, că Hemographia Historica pe care o „comite” Ilie Șandru este un gest eroic. Uneori, pana scriitorului poate fi - și trebuie să fie! - la fel de tăioasă ca spada oșteanului. Ilie Șandru dovedește cu prisosință acest echilibru între nervul gazetarului, verticalitatea Omului contemporan al Cetății și Hemografia creației. Ar mai fi ceva, și asta ține de... hemografia mea: cred că, deși am pășit în mileniul 3, Revoluția de la 1848-1849, în
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
la cel mai vestit bal al vampirilor din întreaga lume. Alături erau două coroane din aur dăruite de Contele Dracula tânărului cuplu. Rămaseră uimiți de luxul în care își petreceau veacul prințesa și prințul. - Asta da, comoară! - exclamă unul dintre oșteni. - Totul rămâne intact! Misiunea noastră nu s-a încheiat! - rosti ferm căpitanul Sasu. Voinicii părăsiră palatul și coborâră în serpentine. Pe la orele prânzului, căpitanul Sasu îl găsi pe Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
întâlniră în cale câte un abrupt stâncos de netrecut și făcură cale întoarsă căutând alte ieșiri din acest labirint. Aproape traversaseră masivul muntos când deodată zările se deschiseră și pe un pisc îndepărtat zăriră turnurile castelului. Căpitanul Arnăutu trimise câțiva oșteni se cerceteze împrejurimile. În cele din urmă își înstalară tabăra lângă un pârâiaș. Teama de strigoi îi ținu treji toată noaptea. Dacă din întâmplare vreun slujbaș al lui Dracula ar fi dat peste ei, ar fi alarmat întreg ținutul. Și
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
în urmă de un mare principe ca loc de refugiu în cazul năvălirii vrăjmașilor. Câțiva tineri vânjoși forțară poarta de stejar de sub arcada zidurilor ce înconjurau mărețul castel ca pe o cetate. Aceasta scârțâi asurzitor din țâțâni și se deschise. Oștenii pătrunseră călare în curtea năpădită de ierburi și bălării. Descalecară atenți la orice foșnet. La un semn al căpitanului Arnăutu, o parte dintre vânători cercetară curtea până în cele mai ascunse cotloane alături de căpitanul Sasu, iar altă parte îl urmară în
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
Clădirea castelului era imensă și avea numeroase încăperi, așa încât nici nu realizară când se făcu seară și întunericul cuprinse regatul munților. Căpitanul Arnăutu ordonă retragerea în curte. Primele aripi ale nopții învăluiră întinderile cu mantia lor neagră. O parte dintre oșteni tăiară câțiva brazi din apropiere, îi transportară în curte împreună cu cetina și aprinseră un foc mare care trebuia să ardă până dimineața. Se anunța o noapte tensionată în care se vor confrunta cu cel mai aprig vampir din lume. Dinspre
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
torțe, iar pe ziduri ardeau focuri de jur împrejur. Se pare că vampirii își pregăteau minuțios spectacolul. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșni un vultur cu aripile larg desfăcute. Plană de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Era un bărbat vânjos între două vârste, destul de chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâiau două văpăi. Cu toții încremeniră. - Nu știam că am
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
căci el era, se plimba cu paloșul la șold, mândru și plin de demnitate. - Dar se pare că altele sunt gândurile domniilor voastre!... Dacă erați o ceată de tâlhari lăsam vampiricele să se distreze pe seama voastră... Dar observ că sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
la nația pe care o reprezinți și servește-o cu credință! Leapădă-te de boierimea ticăloasă și servește-ți voievodul așa cum se cuvine. Este păcat să te ucid, căci țara are nevoie de brațul tău vânjos și de acești bravi oșteni care te înconjoară cu credință! Nu te mai încrede în ticăloșia bogătașilor ce sug sângele poporului. Când vei cunoaște prea multe secrete, se vor lepăda de tine și te vor vinde ca pe o găină la târg! În tot acest
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
întinse brațele și cu unghiile își cuprinse adversarul de gât pe care-l străpunse. Sângele țâșni șuvoi, iar ghearele îi sfârtecară trupul în bucăți. În cele din urmă, vampirica se prăbuși la pământ și se topi sub ochii bulbucați ai oștenilor, iar în locul ei iarba rămase pârjolită ca de jarul unui foc. Arnăutu însă nu observă scena, fiind surprins de ceea ce i se întâmplase. Pe metereze reapăru Contele poruncind mânios: - Ucideți-i până la ultimul! Vampiri și vampirice se aruncară asupra oștenilor
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
oștenilor, iar în locul ei iarba rămase pârjolită ca de jarul unui foc. Arnăutu însă nu observă scena, fiind surprins de ceea ce i se întâmplase. Pe metereze reapăru Contele poruncind mânios: - Ucideți-i până la ultimul! Vampiri și vampirice se aruncară asupra oștenilor și-i sfâșiară fără milă. Căpitanul Arnăutu își dădu seama că oamenii săi intraseră în panică. Aruncă o altă suliță în direcția lui Dracula, dar acesta o prinse în palmă cu un zâmbet disprețuitor. Cu o ultimă încercare Arnăutu își
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și s-au predat ; Au eliberat sătenii ; și-n lanțuri pe ei i-au pus Din pricina
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
deplâng și vă contest, Ați ales drept Cernobâl Malul Prutului din Est... Rosarabia (!) în lacrimi Plânge țara, plâng românii, Mamele, copiii plâng, Plâng femeile, bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii, Plâng cei duși, rătăcitori... Plâng mioarele, ciobanii, Plâng și câinii pe la stâne, Plâng vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge doina eminească Pe la ale jalei porți... Plâng fecioare
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
două bătălii însoțește finii săi, pe Ioaniș și Maria, în călătoria de nuntă la Constantinopol. Imaginea orașului, capitala celui mai vestit imperiu, le lasă oaspeților un gust amar. Micșorat mereu de înaintarea turcilor, imperiul este în agonie. O gardă de oșteni le prezintă onorurile ce se cuvin unui principe ce purtase lupte împotriva dușmanului comun, turcii. Biserica „Sfântul Demetrios” cu turlele aurite, termele lui Arcadios, Forumul Theodosie, dar mai ales măreția cupolelor imensei „Sf. Sofia”, „care întrece tot ce mintea lor
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării satului de către grupurile de oșteni ruși și moldoveni retrași după înfrângerile de la Sărata - Stănilești, în anul 1711. Același panou ne prezintă mari personalități ale culturii și științei românești, cunoscuți și recunoscuți atât în țară cât și peste hotare, care au răsărit din sufletul acestor plaiuri
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
îl spun ca și comentariu pe tema de față. Cine ar putea crede azi că acei preoți înțelepți de pe lângă Ștefan cel Mare, să zicem, care îi binecuvânta oastea de fiecare dată înainte de a intra cu ea în luptă, le spuneau oștenilor creștinește, după învățătura lui Isus „că toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri!"? (Matei 26:52). Nicidecum! Ba scoteau și ei sabia să omoare sau mureau și ei de sabie alături de acei oșteni. Totuși nu pot crede, deși
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]