4,294 matches
-
locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în exploatare (Stahl, 1998, vol. II, p. 48). Legătura dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri care să fie exploatate în sistem privat. Una dintre cele mai importante consecințe ale raportului existent între contribuția la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice de exploatare a terenurilor agricole și posibilitatea folosirii lor an de an au condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri în proprietatea indivizilor a permis transmiterea lor pe căile consfințite de regulile de la nivelul constituțional prin vânzări, donații etc. 3.6. Reprezentare și relațiile dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se compunea din reprezentanți ai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere a respectării regulilor, putem observa o diferențiere a acestora în funcție de tipul de reguli asupra cărora se aplică. Spre deosebire de regulile de la nivelul operațional, care sunt monitorizate și impuse de obște, în cazul celor venite de la nivelul constituțional există un agent de impunere special desemnat în acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul alegerii colective apar reguli de poziție și reguli de recompensare și pedepsire. Regula de poziție este cea care consfințește activitatea și modul de desemnare a vornicului, iar regulile de pedepsire prevăd posibilitatea ca cel care nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conflictelor și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate la nivelul alegerii colective demonstrează capacitatea de adaptare a regulilor de la nivelul alegerii colective la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la nivelul alegerii colective proprietatea era considerată a fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietatea era considerată a fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]