348 matches
-
comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind culmile Buzăului și ascuțitei, iar înspre vest culmea Hasnași și Râpa Roșie. Din punct de vedere geografic, comuna Vama se învecinează la nord cu comuna Frumosu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos, până la anul 1000 și în primele secole ale mileniului al II-lea, a existat a locuire permanentă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vechi , care gravitau în jurul cetății de la Frasin <footnote Ibidem. footnote> După cum se cunoaște de la autorii antici, dacii locuiau strânși de munții lor, în așezări deschise sau întărite, așa încât se poate afirma că valea Moldovei și Argel-Moldovița, cu văile adiacente ale Obcinilor, cu deschiderea spre dacii liberi din Maramureș și spre Dacia romană, prin pasul Mestecăniș-Tihuța și respectiv, pasul Prislop, au fost locuite în mod permanent. Condițiile de relief și de climă au favorizat locuirea neîntreruptă, deoarece muntele și pădurea ofereau condiții
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că la trecerea pe valea Moldovei, Dragoș să fi întâlnit obștile țărănești din Ocolul Câmpulungului, din Vama, din Humor și pe sașii de la Baia, viitoarea „capitală” voievodală. Pe de altă parte, nu avem nici o dovadă că populația românească din arealul Obcinilor ar fi coborât din partea de nord, din teritoriile Ucrainei actuale, pe atunci cnezatul de Halici-Volânia <footnote Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Ed. Victor Frunză și Logos, București, ediția a II-a, 1992, p. 94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia Kieveană
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de care dispunem , plecați din Ardeal, sub presiunea ungurilor <footnote Ștefan Meteș, Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, Ed.Științifică, București, 1971, p. 25 și urm. footnote>. Fără să dogmatizăm continuitatea românilor, se poate aprecia că zona de la poalele Obcinilor, valea râurilor Argel-Moldovița și Moldova au constituit o vatră de locuire permanentă , indiferent de câte stăpâniri străine s-au succedat. Năvălirea mongolo-tătară de la 1241, cu baza de plecare din Rusia Kieveană, s-a scurs pe mai multe coloane, probabil cinci
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar arăta ca făcând parte din Ocolul Câmpulungului, unde domnia avea doi vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând că satul Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al satului, fie că era stăpânul feudal al locului, fie că era numai locuitor al satului, atunci satul ar fi trebuit să se cheme Cârstești, Cristești, dar nici un document medieval nu vorbește de o localitate cu acest nume în zona Obcinilor. Dacă satul și-ar fi luat numele de la una din formele de relief, hidronim sau oronim, ar fi trebuit să se numească Buzău, după numele dealului împădurit de peste apa Moldovei, foarte aproape de vatra inițială a satului, sau pur și simplu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având numeroși afluenți cu păstrăv. În Pojorâta primește apele reci ale Văii Putnei și ale izvorului Giumalău, la intrarea în Câmpulung - Moldovenesc pe cele ale Sadovei, iar la ieșire
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare ale anului clinchet de două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune el la modul lor copilăresc, de extreme paraverbale, icnete, sughițuri, rîsete? Dărmănești km 457, rînduri, două, trei, de Subcarpați și obcini, ai înțepenit cu falca în mînă, linia simplă dă și în hățișuri verzi, ațe de dovleci înfloriți în inimi portocalii se reped din porumb, cînd e vorba să ne mai încrucișăm privirile pălăria, dintr-un bobîrnac, sare pe sprînceană, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peste riduri, cînd ești înaltă găsești poze de săracă, nu de mizeră, km 472+9 Țibeni, punga albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors cu pomana, recules, recîștigă mersul de sat, linia munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ei în bordei înainte să moară! țîganca ceia, i-am adus femeie asupra ei înainte de moarte! are dreptate țîganii să-l jupească de viu! să-nebunească băiețălu' ăla, că eu am adus femeie asupra ei în agonia morțîi! culme de pe linia obcinilor crește albastră la distanța constantei de culoare, reiau lamentația, cît de banal, cît de patetic! grîul îl seceră abia acum, un petic secerat Dorneștiul căzînd de pe deal pe tăcerea vîntul, nici cu intrarea între case nu dă drumul la motor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noștri o’ zis c-o fost spionaj... dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot în țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din ăștia care luptau înarmați împotriva comunismului. Și trebuia să ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte, sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Știința Solului; -Membru al Societății Internaționale de Știința Solului; -Membru al Academiei Oamenilor de Știință din R.S.R.; -Membru în Comitetul de redacție al Rev.Soc.Naț.Rom. de "Știința Solului"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1976 pentru lucrarea "Obcinele Bucovinei"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1980 pentru lucrarea "Podișul Moldovei" (colaborare); -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1987 pentru lucrarea "Geografia Municipiului Iași" (coordonator și autor); -Premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului pe anul 2001
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a profilului de la Malul Galben-Mitoc (Valea Prutului), An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza", Iași, s.II, t.XI. BARBU N. (1966), Proiecte privind Harta solurilor lumii, Natura, nr.1. BARBU N. (1969), Vasile Butnaru (remember), Șt.Solului, 1. BARBU N. (1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Harta solurilor lumii, Natura, nr.1. BARBU N. (1969), Vasile Butnaru (remember), Șt.Solului, 1. BARBU N. (1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei, Centrul de multipl., Univ. Iași. BARBU N. (1973), Vegetația, fauna și solurile județului Vaslui, "Județul Vaslui", Ed. Acad. R.S.R. BARBU N. (1974), Raporturi pedo-geomorfologice în Câmpia Moldovei, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Județul Vaslui", Ed. Acad. R.S.R. BARBU N. (1974), Raporturi pedo-geomorfologice în Câmpia Moldovei, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU N. (1974), Curs de pedogeografie, Centrul de multipl. Univ. Iași (195 p.). BARBU N. (1976), Obcinele Bucovinei, Ed.Șt.și Encicl., (316 p.), București. BARBU N. (1977), Resursele biopedoclimatice ale R.S.România, Geografia R.S.R., Probleme fundamentale, Edit.Did.și Ped., București. BARBU N. (1978), Relief structural des Obtchines de la Bucovina, "Studia gemorphologica Carpatho-Balcanica" t.XII, Cracovia. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu, Analele Șt.ale Univ. "Al.I.Cuza" Iași, T.XLIV-XLV, 1998-1999. BARBU N. (1999), O monografie fizico-geografică, prefața cărții "Munții Bârgăului" de Eugen Rusu. BARBU N. (2000), Obcinele Bucovinei, cadrul natural și turistic, Ghidul excursiilor celei de a XVI-a Conf. Naț. de Șt.Solului, nr.30. BARBU N. (2001), Dimensiunea internațională a activității acad. Valeriu D.Cotea. BARBU N. (2002), Etapele dezvoltării studiului solului în România, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]