56,980 matches
-
toată viteza posibilă într-un oraș așa de aglomerat cum este Constanța, să ajung la ecluza Agigea. În vreo douăzeci de minute eram la locul de pescuit, canalul de la ecluză. Am lăsat mașina într-un spațiu unde o parcam de obicei și cu găletușa cu râme în mână, minciogul și scula din carbon de 8 m lungime așa cum am spus, m-am îndreptat cu toată emoția pescarului care se așteaptă la capturi nemaipomenite, spre malul apei. Acolo mai era un mangalean
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415514425.html [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
explicase cum că, nefiind ascultător, se rătăcise, două lacrimi i se uniseră sub bărbie de mila vulpanului astfel pedepsit. Efectul avea să fie exploatat pe rând de ai săi când erau depășiți de situație. Mai ales bunica își făcuse un obicei din îndemnul “La tablou!” după vreo boroboață mai sâcâitoare. Copilul se lăsa chemării ascultând explicațiile înflorite despre necazul puiului îngrozit de vânt și întuneric, așteptând spășit întru salvare pe mamă și frați. După zăbava de la tablou, uita, parcă, tot, revenind
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422691133.html [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
obrajii plăcut mângâiați de adierea proaspătă a dimineții. Inima-mi bătea voinică, dirijând alert circulația sanguină. Întregul corp era, parcă, mai tonifiat, mintea clară, sufletul animat de o bucurie nestăpânită! Trecui prin fața statuii lui Ovidiu fără să mă opresc, încălcând obiceiul de a-l saluta de aproape, de a purta un dialog mental, ca alte dăți. Îmi ridicai zorit pălăria, făcându-i complice cu ochiul poetului ce-n dimineața aceea plecase mai abitir capul spre trecători. Mă sperie pe moment schimbarea
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
timp, Mișu a reușit să creeze impresia că este preocupat numai de problemele profesionale. Nu mai venea obosit ori cu întârziere și își modificase pozitiv atitudinea și vocabularul. Doar avocatul Cenușe îl privea lung, plin de îndoială și, ca de obicei, îl înțepa ori de câte ori avea mingea la fileu. Doamna Vlădescu nu-i lua apărarea, nu intervenea, dar nici nu-l aprecia vreodată în prezența acestuia. Se străduia să instaureze o atmosferă calmă, să poată discuta cu mintea limpede orice cauză în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
putea recâștiga verticalitatea? Unul dintre primele mele articole se intitula “Miracolul din noi” și exprima nevoia de a ne regăsi pe noi și a ne reconstrui dinăuntru, ca o formă de purificare. Gândeam că trebuie să ne scuturăm de anumite obiceiuri spre a învăța mersul înainte-pe baze noi de înțelegere, încredere, demnitate, etc. Foloseam lecții aflate în lumea largă pe care le credeam aplicabile și posibile, de ce nu, și la noi. Scrisul meu a fost comparat cu al altor mari călători
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
parte din acomodare: 1. Să realizezi că cei din jurul tău înțeleg viața altfel decât tine. 2. Să încerci să îi înțelegi. 3. Să încerci să te faci înțeles. Mie mi-a fost greu să înțeleg chiar primul pas, căci de obicei presupunem că lumea e doar una și toți o vedem la fel. Îmi era și mie clar că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, dar mi-a luat mult timp să înțeleg lumea în care am
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
pifan ... Cum ai intrat pe lucrătura mea ? - Pe ușă. Era deschis ... Șiii ... pac ! mi-a căzut fisa: numai Balconistu sparge broasca la apartament și intră pe balcon. - Cum ți-ai dat seama măi, Sticlă Goală ? - După miros măi, vere. De obicei miroși a var sau vopsea. Ce ?Ți-ai schimbat stilul ? - Hai, gata ! Clanța trasă și la treabă. În calitate de prim venit și cu state vechi, fără să pun la socoteală deschiderea ușii, am dreptul să-mi aleg partea mea din teritoriul
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
la astfel de detalii, sau se preface că nu dă atenție. -Ce să faci tu acolo ? Tu cunoști cuvintele care trebuie folosite într-o discuție cu un șef ? Un șef stă de vorbă cu un alt șef ! Acesta este un obicei pământean. Încearcă pe altă planetă acolo poate este altfel. -Aș ! Cerber face un pas înapoi și încet, doar pentru el, zice : - Dacă stau și mă gândesc bine sunt și ei că și noi. Eu așa îi simt. Nu mai sunt
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463804464.html [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
de securitate...oare cine-i pune pe cei ce fac ceva să facă, zice Jalea, doar pentru el, si pornește către intrarea din clădirea principala. Eu cred că majoritatea sunt puși cu mâna atunci când sunt puși să facă ceva...vechi obicei pământean. Trebuie să mă gândesc cum să-l abordez pe domnul pământean director...sper să mă ajute Domnul Ceresc... așa că...tot înainte...capul sus...și să nu te prind că-ți tremura genunchii sau vocea... Eugen LUPU Referință Bibliografica: FĂRĂ
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463804464.html [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
Și atunci mi-am dat seama că acest lucru mărunt trasează o întreagă conduită de raportare la viață, la oameni și la lucruri. Nu sunt mai relaxați decât noi pentru că sunt mai deștepți sau mai bogați, ci pentru că nu au obiceiul să se îngrijoreze pentru supraviețuire. Este drept că această relaxare nu vine de nicăieri și nu vine nici singură. Ea vine într-un context anume, pe fundația unei educații anume și în spiritul unei culturi anume. Lucrul însă de care
Nu dau neliniștile de acasă pentru liniștea din Vest by https://republica.ro/pe-aeroport-la-intoarcere-nu-dau-nelinistile-de-acasa-pentru-linistea-din-vest [Corola-blog/BlogPost/338380_a_339709]
-
ducă-n Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-a dat Pruncilor la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... În locul lor a pus bani, Pentru oamenii sărmani. Colindăm, Doamne, colindăm... Duce-n poarta Raiului, Bucuria darului. Colondăm, Doamne, colindăm... Obiceiul din străbuni Vine-n colind la români, La Anul și La Mulți Ani! Autor Maria Filipoiu 26 Decembrie 2015 Referință Bibliografică: Colindul bucuriei / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1821, Anul V, 26 decembrie 2015. Drepturi de Autor
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1451125333.html [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara la noi, când știa că se întoarce tata de la muncile câmpului, să-i dea vin, și în schimb, aducea pește și raci. De obicei, racii erau un fel de bonus pentru paharele de vin ce le consuma din cinstirea pe care o făcea tata fiecărui vizitator care îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mai târziu, când eram elev în clasa a VIII-a la liceul “Nicolae Bălcescu” din Medgidia. Acolo am avut ocazia să mă bucur de plăcerile pescuitului pe canalul care mai târziu va deveni Canalul Dunăre - Marea Neagră. Asta se întâmpla de obicei duminica, dar nu în fiecare după amiază, din cauza rigorilor de la internat, unde pedagogul era mai mare decât directorul. Mă mulțumeam, desigur, cu liberul de duminică pentru a merge pe canal la pescuit. Scule de pescuit nu aveam și nici la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Doina Ghițescu, tineri interpreți de la Școala Gimnazială de Arte „Iosif Sava” membri ai Fundației „Remember Enescu” al cărei președinte este profesoara Mihaela Tomescu, ș.a. Scriitorul și compozitorul Marin Voican Ghioroiu va vorbi despre ursitori, naștere, logodnă, cununie, nuntă, Dragobete și obiceiuri de nuntă la români. Editia a X-a a „Zilelor Hesperus" poartă pe generic titlul „În amintirea poetului Traian T. Coșovei și a prozatorului Mircea Nedelciu". Comitetul de organizare --------------------------- INVITAȚIE Vineri 21 Martie, orele 13,00 în sala Bibliotecii Metropolitane
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
auditoriul despre acțiunile fundației (pe care a înființat-o în memoria prof. Livia Iacob) pe întregul parcurs al anului 2014. 3. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, 20 minute Specialist în etnografie, etnomuzicologie și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de Bobotează). Dragobete (sezonul împerecherii păsărilor) prilej fericit pentru băieți și fete
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
parcurs al anului 2014. 3. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, 20 minute Specialist în etnografie, etnomuzicologie și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de Bobotează). Dragobete (sezonul împerecherii păsărilor) prilej fericit pentru băieți și fete de-a primi, a da celui drag/dragă, primul sărut nevinovat, clipa de de unde se începe
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
e) „Cununia” (trecerea în acte, la starea civilă. Consfințirea actului de cununire a mirilor prin binecuvântarea preotului în sfânta biserică, jocul nuneasca și, în mod deosebit, este urmărirea buchetului de flori al miresii și ce face cu el, căci prin obiceiul locului... ea smulge câteva fire de flori și le aruncă în făntână ca să vadă dacă întradevăr i se arată chipul iubitului, ca apoi mireasa aruncă buchetul peste umăr, fiind prins de următoarea tânără care se va căsători căsători cu siguranță
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
tinerilor, rudelor celor doi și poposirea la curtea mirelui, unde va avea loc masa și darul. Jocul găinii, răpirea miresii, recompensa destinată celui care o aduce înapoi ginerelui, darul și jocul sticlei de țuică roze - legată cu betiță roșie. De obicei se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților însurățeilor, presărarea de petale de trandafir și
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
cu mașinuța taman printre norii colegului de bancă : - Accident ! Accident . mi-ai călcat un înger !!! Te amendez c-o porție de lacrimi de crocodil ! Amenda se execută pe loc ! - Nu-s vinovat !!! Eu nu-s vinovat. Telecomanda-i ca de-obicei la șefa clasei ! Numai ea poate umbla brambura prin visele noastre.Într-una ne calcă-n picioare stelele cele mai delicate. EA TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ ! Mâinile copiilor mângâie cuvintele , indiferent de sex, orientare religioasă sau aptitudine politică. Pardon, poetică ! Brusc
DIO ÎNTRE SECETĂ ŞI IARBA VERDE DE ACASĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1396766912.html [Corola-blog/BlogPost/347759_a_349088]
-
primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
întreg secolul XX. NOTE Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, I, Ed. Saeculum Vizual, București, 2003.p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița Bâcleș, care confirmă că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița Bâcleș, care confirmă că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
și mecanisme simple cu supape. Unicitatea acestor opere de artă constă în utilizarea materialelor delicate, redarea lor detaliată și realistică și amplasarea într-o locație insolită. Toate acestea urmăresc neutralizarea elementului simplist, poate chiar comic, la care ne așteptăm de obicei de la niște structuri gonflabile. Max Streicher este un sculptor și creator de instalații, care de 20 de ani lucrează intens cu tehnologia elementelor gonflabile în sculpturi cinetice și lucrări tridimensionale. Artistul a expus și are lucrări prezente în galerii din
Expoziţia de artă contemporană "Lumi Plutitoare", la Sun Plaza by http://www.zilesinopti.ro/articole/5044/expozitia-de-arta-contemporana-lumi-plutitoare-la-sun-plaza [Corola-blog/BlogPost/98238_a_99530]