949 matches
-
metafizică kantiană ar putea să ne conducă în orbirea realității imediate acolo unde trăim și activăm prin și în știință. Aici este locul meditației și nu într-o supralume irațională. De aceea ne regăsim când ideile și imaginile noastre se obiectivează, când inteligența și materia interferează spiritul și caracterul corporal al ființei umane. Dacă ar fi să confundăm spiritul cu inteligența sau trupul uman cu conceptul uzual de corp, atunci am eradica identitatea noastră umană. Trupul nu poate fi apreciat în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
kantiană ar putea să ne conducă în orbirea realității imediate acolo unde trăim și activăm prin și în știință 863. Aici este locul meditației și nu într-o supralume irațională. De aceea ne regăsim când ideile și imaginile noastre se obiectivează, când inteligența și materia interferează spiritul și caracterul corporal al ființei umane. Dacă ar fi să confundăm spiritul cu inteligența sau trupul uman cu conceptul uzual de corp, atunci am eradica identitatea noastră umană. Trupul nu poate fi apreciat în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
bazează pe recepția vibrațiilor, transmiterea acestora către centrii cerebrali în cauză și pe interpretarea lor în în acești centri, asta înseamnă că ea se supune legii mistice a triunghiului. În consecință, aici avem trei cauze majore putând să diminueze înțelegerea obiectiva a tot ce ne înconjoară: percepția, transmisia și analiza, apoi arcul reflex... Arta poetică nu poate fi concepută fără aceată percepție și fără integritatea relativă, nu absolută, a acestor funcții. Arcul reflex se încheie cu arta și fără îndoială cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
arbore în lumină 1281. Lumea divină și cea pământească, realitate ce suportă suspendare doar în locul de taină, se supun aceluiași tip subconștient de activitate a creierului. Deductiv sau inductiv, raționamentul nu poate fi sigur când este folosit de către conștiența noastră obiectivă sau, mai exact, de către facultățile subiective ale conștienței noastre. Acest fapt este un principiu admis și cunoscut de secole. Aristotel, pentru a ne referi numai la el, cunoștea perfect cele două forme de raționament. El însuși admitea că nu erau
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viitorul, în ultimul terțet, proiectând în imaginația noastră, anticipativ, eșecul conducătorului în lupta de la Actium. Tehnica este a discontinuității de planuri spațiale și temporale. Heredia caută simbolurile în istorie și legendă, dar și în artele plastice și ornamentale; contemplatorul își obiectivează impresiile în mici tablouri ca în sonetele dedicate unor tablouri de Delacroix, Chasseriau sau Puvis de Chavannes. Considerat cel mai mare sonetist al epocii, Heredia are o știință a compoziției și a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
maxim prin mijloace cât mai avantajoase, iar clienții sau consumatorii caută să obțină produse sau servicii la momentul și în locul oportun, la o calitate conformă cu dorințele sale, dar la un preț cât mai mic. Concurența este o lege economică obiectivă specifică economiei de schimb. Ea exprimă relațiile dintre producători și consumatori, în vederea dobândirii unor condiții cât mai bune în desfășurarea activității. Concurența normală este esențială în menținerea echilibrului pe piață și are următoarele funcții: • stimulează evoluția tehnologiei și a spiritului
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
care se numește perioada spiritului critic. Nae Ionescu decelează două motive majore pentru care acest tip de critică trebuie respins. Mai întâi de toate, a considera rațiunea ca o ordine obiectivă nu este o condiție suficientă. Astfel pentru ca această ordine obiectivă să poată fi socotită "unitate de măsură", ea trebuie să fie "normală", adică "să nu introducă un element de dezechilibru în existență", cum foarte bine observă filosoful român. Cu alte cuvinte, ordinea obiectivă nu este o ordine normală, nici sub
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie o expresie a funcției imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism și realitatea sa, un fel de Innenwelt și Umwelt. Ruptura acestui raport generează
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răspândite neîncrederi în pretențiile de sinteză ale rațiunii și unei chemări corespondente la dimensiunea, diferită, a "vieții". Viața după cum se afirma trebuia să fie surprinsă la nivelul său originar, în caracterul său propriu, și nu potrivit modalităților teoretice tradiționale care, obiectivând-o, o reificau și îi împiedicau în principiu înțelegerea genuină. Un semnificativ rezultat relativist și nihilist al filozofiei vieții a apărut în ultima etapă de gândire a lui Georg Simmel. După aderarea inițială la pozitivismul evoluționist, Simmel s-a apropiat
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de acord ea experiența estetică este perceperea unei calități intrinsec plăcute și captivante, oferind o valoare finală și o mostră sau o anticipație a altor valori finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si de simțuri ; dar ea obiectivează și articulează sentimentul - sentimentul găsește, în opera de artă, un "corelativ obiectiv" și este îndepărtat de senzație si de dorința de acțiune prin cadrul de ficțiune al obiectului lui. Obiectul estetic mă interesează pentru propriile lui calități, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
incubație, șef sector fermă de creștere, inspector calitate abator păsări, șef sector abator păsări) în fluxul de productie al biosecurizării. Semne ale autorității, cele cinci nume au un rol important în diminuarea stării de frică, generată de gripă aviară. Modalitatea obiectivă deontica prin verbul modal "a putea", pe care sunt construite cele cinci mesaje, contrastează cu psihoza emoțională indusă în rândul consumatorilor de autorități și de alte companii (vezi notă 37). Cele cinci practici care gravitează în jurul elementului narativ principal sunt
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de deficiență / handicap, va trebui să ținem seama atât de modificările somatice și/sau fiziologice, cât și de cele psihice. Dacă pentru primele avem la îndemână diagnosticul și prognosticul medical, pentru cele psihice este nevoie de o metodă cât mai obiectivă de investigare. "Viața psihică se poate studia numai pe baza faptelor, adică pe baza a ceea ce face sau zice subiectul purtător al actelor psihice 39. De aceea, dacă faptul nu trebuie să fie întotdeauna substanțial, el trebuie să fie întotdeauna
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt posibile cunoașterea și modificarea atitudinilor prin intermediul activității (și invers). Se consideră că nota diferențiatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma „dinamică de grup”. 5) Structura grupului reprezintă configurația de raporturi între membri, diferențierea acestora în funcție de status-rol. Contează și aici atât rețeaua „obiectivă” - exprimată în grupurile formale prin organigramă -, cât, mai ales, felul în care diferite poziții, reputații și roluri sunt percepute de cei ce formează grupul, cu acordarea unei valori afective fiecărui component, ceea ce parțial se exprimă în sociogramă. 6) Conștiința colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că este posibil să nu fii deținător al Întregului adevăr - și, desigur, nici a adevărului absolut. Mircea Dumitru afirmă fără echivoc, În aceeași dezbatere: „...toleranța trebuie cultivată și deoarece failibilitatea ține de condiția noastră epistemică: nu avem acces la cunoaștere obiectivă certă și absolută În privința acelor chestiuni care sunt de cea mai mare importanță pentru viața morală, religioasă și politică a comunităților din care facem parte. Din moment ce opiniile noastre morale și politice, pe acre le prețuim cel mai mult și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
idealurile persoanei proiectate În viitor. Pe aceste baze am Încercat să organizez cursul de Psihologie Morală. Această lucrare caută să răspundă Întrebării „Ce este omul?”, prin descifrarea semnificației naturii interioare a subiectivității sale. Ea este o psihologie a vieții interioare, obiectivată prin Întâlnirile și actele persoanei, ca subiect, În relațiile sale cu ceilalți indivizi, percepuți În interioritatea sa ca ființe asemănătoare. Având În vedere aceste intenții, se urmărește abordarea cadrului obiectual al physis-ului persoanei umane, drept mijlocul cu ajutorul căruia să pătrundem
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca subiect, În relațiile sale cu ceilalți indivizi, percepuți În interioritatea sa ca ființe asemănătoare. Având În vedere aceste intenții, se urmărește abordarea cadrului obiectual al physis-ului persoanei umane, drept mijlocul cu ajutorul căruia să pătrundem În interiorul ființei pentru a o obiectiva și a Încerca, În felul acesta, să explicăm subiectul său interior care este psyché-ul. Subiectul, deși interior, tinde În permanență să iasă În afara persoanei și să o reprezinte, pentru a o depăși. Obiectivarea este o tendință funciară de eliberare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lucruri pe care le simțim fără Însă a le putea explica, pentru că, deși le trăim și ele ne aparțin, noi nu le putem nici surprinde și nici Înțelege În totalitate. Subiectul uman are câteva caracteristici proprii. Este interiorizat, dar se obiectivează. Intră În relație empatetică cu subiectul altei persoane, creând o relație de interioritate reciprocă. Construiește și este construit la rândul său din sentimentele morale și aspirațiile persoanei pe care Eul individual le surprinde ca trăiri În sfera propriei sale conștiințe
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și spirituală, I. Kant Încearcă să stabilească sursa acestora. După el, adevărul, binele și frumosul Își au originea În trei registre ale spiritului uman: adevărul În rațiunea pură, binele În rațiunea practică, iar frumosul În sentimente. Valorile sunt concretizate sau obiectivate În lucrurile sau faptele de cultură produse de persoană: opere de artă, literatură, filosofie, drept etc. Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o instanță a aparatului psihic net definită și bine delimitată. Dispus Între Inconștient și Supra-Eu, el este zona aparatului psihic În care celelalte două instanțe se manifestă În planul vizibil exterior, al persoanei umane; altfel spus, În care acesta se obiectivează. În felul acesta Eul devine planul realității, În raport direct și imediat cu lumea exterioară a persoanei pe care o reprezintă, persoana manifestându-se În exterior prin Eul său. Dacă Eul se află sub influența Inconștientului și a Supra-Eului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-moral. Ele reunesc complexul de elemente subliniate obiectual, prin care o persoană dorește sau tinde să se Înfățișeze Într-o formă cât mai atrăgătore, sau cel puțin corectă, În fața celorlalți. În felul acesta, accesoriile imaginii sunt elemente care prelungesc și obiectivează tendințele fantastice ale imaginii corporale sau ale imaginii de sine ale unei persoane. Prin acestea, ele sunt inseparabile, ca semnificație, de viața persoanei, de reprezentările psiho-morale de sine ale individului respectiv. În sensul acesta, distingem două categorii de accesorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații tragice, ca expresie a suferinței, fie situații comice, ca expresie a plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau a plăcerii, obiectivate În exterior ca situații de viață exemplară, cu soluții finale cathartice, moralizatoare. Am dori numai să le subliniem funcția și semnificația culturală și psihomorală. Vom analiza În continuare principalele forme de ritualuri culturale prin care sunt manifestate suferința sau plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Prin privire, Eu mă văd pe mine, dar, concomitent, Îi văd și pe ceilalți, văd lumea și aceasta mă face să stabilesc distanțe și raporturi Între mine și ceilalți. Privirea are ca efect faptul de a mă face să fiu obiectivat celorlalți, pentru ca, la rândul lor, și ceilalți să devină obiectivi pentru mine. „A-fi-privit” ridică unele Întrebări de tipul: De ce sunt privit? Ce crede lumea despre mine? Ce vrea de la mine cel care mă privește? În orice caz, devine cert faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
opun patologiei medico-psihiatrice. Negarea nebuniei Nebunia este o experiență sufletească. Ea este interioară persoanei umane și, prin urmare, subiectivă. Ceea ce se vede În afară, sub formă de acțiuni, limbaj și idei, conduite, schimbări de atitudini și sentimente sunt fapte care obiectivează experiența subiectivă interioară a nebuniei. De fapt, noi vedem cum este bolnavul psihic, dar nu putem ști ce este el În interiorul său. Deducem sau presupunem aceasta din faptele obiective pe care, din punct de vedere clinico-psihiatric, le etichetăm drept simptome
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decizii excesiv de riscante (caracterizate nu atât prin acceptarea unor riscuri mari, cât mai ales prin neluarea în considerare a probabilităților obiective de reușită, prin supraestimarea propriilor cunoștințe, însușiri, posibilități). Deciziile incerte sunt cele în care acționează exclusiv probabilitatea subiectivă, probabilitatea obiectivă fiind necunoscută și necognoscibilă (Ceaușu, 1972, pp. 90-93). Mai recent, luându-se în considerare două variabile - rezultatul potențial al deciziei și probabilitatea rezultatului -, s-au desprins trei tipuri de decizie: decizii luate în condiții de siguranță (când ambele variabile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]