1,007 matches
-
riguros, echilibrat și atent la nuanțe. Relieful operei este schițat în termeni ce vor fi omologați de exegeza ulterioară: romancier și dramaturg onorabil, Sebastian a fost un excepțional eseist și cronicar literar, publicistica lui fiind apreciată ca un „jurnal intim obiectivat dintr-un spirit de pudoare intelectuală” și ca un document „autenticist”. Monograful va reveni asupra autorului cu o amplă culegere de eseuri, cronici literare și pagini memorialistice (1972), cu un volum ce inaugurează ediția critică Opere (1994), în care intră
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
vederea celelalte sensuri pe care pasajul în discuție le‑ar putea sugera necreștinilor; dimpotrivă, el le consacră aproape în totalitate notițele sale exegetice. În al doilea rând, lectura anticristologică pe care o face capitolelor din Daniel nu este deloc una „obiectivă”, care poate fi susținută pe baza datelor textului, ci o lectură subiectivă și teologică, inspirată de o anumită tradiție și în consecință, orientată. Abordarea sa se situează echidistant între obiectivitatea istorică și filologică, proprie cercetătorului, și subiectivitatea teologică, proprie credinciosului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Gheorghiu, Laurențiu Ulici ș.a., au urmat lecturi adecvate și o dreaptă evaluare: modalitatea imnică și elegiacă va fi apreciată, iar originalitatea viziunii recunoscută. Poeme istorice, primul ciclu din Apărătorii, figurează, într-o stilizare subtilă, o mitologie în care eroii naționali obiectivează ipostaze ale umanului. Sentimentul duratei este transpus într-o ordine simbolică și evocatoare, într-o tonalitate înalt-elegiacă. Textele (Mihai, Horia, Ioan, Grigore Ghica ș.a.) sunt construite pe două nivele: poemul propriu-zis și „notele de subsol”, care alcătuiesc un „poem” paralel
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
idealurile persoanei proiectate În viitor. Pe aceste baze am Încercat să organizez cursul de Psihologie Morală. Această lucrare caută să răspundă Întrebării „Ce este omul?”, prin descifrarea semnificației naturii interioare a subiectivității sale. Ea este o psihologie a vieții interioare, obiectivată prin Întâlnirile și actele persoanei, ca subiect, În relațiile sale cu ceilalți indivizi, percepuți În interioritatea sa ca ființe asemănătoare. Având În vedere aceste intenții, se urmărește abordarea cadrului obiectual al physis-ului persoanei umane, drept mijlocul cu ajutorul căruia să pătrundem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca subiect, În relațiile sale cu ceilalți indivizi, percepuți În interioritatea sa ca ființe asemănătoare. Având În vedere aceste intenții, se urmărește abordarea cadrului obiectual al physis-ului persoanei umane, drept mijlocul cu ajutorul căruia să pătrundem În interiorul ființei pentru a o obiectiva și a Încerca, În felul acesta, să explicăm subiectul său interior care este psyché-ul. Subiectul, deși interior, tinde În permanență să iasă În afara persoanei și să o reprezinte, pentru a o depăși. Obiectivarea este o tendință funciară de eliberare pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lucruri pe care le simțim fără Însă a le putea explica, pentru că, deși le trăim și ele ne aparțin, noi nu le putem nici surprinde și nici Înțelege În totalitate. Subiectul uman are câteva caracteristici proprii. Este interiorizat, dar se obiectivează. Intră În relație empatetică cu subiectul altei persoane, creând o relație de interioritate reciprocă. Construiește și este construit la rândul său din sentimentele morale și aspirațiile persoanei pe care Eul individual le surprinde ca trăiri În sfera propriei sale conștiințe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și spirituală, I. Kant Încearcă să stabilească sursa acestora. După el, adevărul, binele și frumosul Își au originea În trei registre ale spiritului uman: adevărul În rațiunea pură, binele În rațiunea practică, iar frumosul În sentimente. Valorile sunt concretizate sau obiectivate În lucrurile sau faptele de cultură produse de persoană: opere de artă, literatură, filosofie, drept etc. Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o instanță a aparatului psihic net definită și bine delimitată. Dispus Între Inconștient și Supra-Eu, el este zona aparatului psihic În care celelalte două instanțe se manifestă În planul vizibil exterior, al persoanei umane; altfel spus, În care acesta se obiectivează. În felul acesta Eul devine planul realității, În raport direct și imediat cu lumea exterioară a persoanei pe care o reprezintă, persoana manifestându-se În exterior prin Eul său. Dacă Eul se află sub influența Inconștientului și a Supra-Eului, nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-moral. Ele reunesc complexul de elemente subliniate obiectual, prin care o persoană dorește sau tinde să se Înfățișeze Într-o formă cât mai atrăgătore, sau cel puțin corectă, În fața celorlalți. În felul acesta, accesoriile imaginii sunt elemente care prelungesc și obiectivează tendințele fantastice ale imaginii corporale sau ale imaginii de sine ale unei persoane. Prin acestea, ele sunt inseparabile, ca semnificație, de viața persoanei, de reprezentările psiho-morale de sine ale individului respectiv. În sensul acesta, distingem două categorii de accesorii ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații tragice, ca expresie a suferinței, fie situații comice, ca expresie a plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau a plăcerii, obiectivate În exterior ca situații de viață exemplară, cu soluții finale cathartice, moralizatoare. Am dori numai să le subliniem funcția și semnificația culturală și psihomorală. Vom analiza În continuare principalele forme de ritualuri culturale prin care sunt manifestate suferința sau plăcerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Prin privire, Eu mă văd pe mine, dar, concomitent, Îi văd și pe ceilalți, văd lumea și aceasta mă face să stabilesc distanțe și raporturi Între mine și ceilalți. Privirea are ca efect faptul de a mă face să fiu obiectivat celorlalți, pentru ca, la rândul lor, și ceilalți să devină obiectivi pentru mine. „A-fi-privit” ridică unele Întrebări de tipul: De ce sunt privit? Ce crede lumea despre mine? Ce vrea de la mine cel care mă privește? În orice caz, devine cert faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
opun patologiei medico-psihiatrice. Negarea nebuniei Nebunia este o experiență sufletească. Ea este interioară persoanei umane și, prin urmare, subiectivă. Ceea ce se vede În afară, sub formă de acțiuni, limbaj și idei, conduite, schimbări de atitudini și sentimente sunt fapte care obiectivează experiența subiectivă interioară a nebuniei. De fapt, noi vedem cum este bolnavul psihic, dar nu putem ști ce este el În interiorul său. Deducem sau presupunem aceasta din faptele obiective pe care, din punct de vedere clinico-psihiatric, le etichetăm drept simptome
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pasionat, dar civilizat” și enumeră drept condiții „o claritate ideologică absolut necesară”, „puțin umor”, „puncte de vedere exprimate franc”. Scopul ar fi acela de a oferi „informația onestă, ca atitudine netă în fața vieții artistice”, într-o „publicație bine vertebrată” și „obiectivă”. În fapt, aceste deziderate nu vor fi atinse deoarece atitudinea publicației va fi guvernată, mult mai accentuat decât a altor periodice culturale, de ideologia Partidului Comunist, iar vocile care, în mod voalat sau fățiș, nu vor pactiza cu orientarea politică
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente se discută în cazul corpului omenesc: spațialitatea, conștiința și experiențele. Corpul reprezintă spațiul fizic al persoanei, prin care ea se obiectivează ca prezență și aspect, ca mișcare și privire, ca vorbire. Conștiința corpului se manifestă prin faptul că acesta se autopercepe. El se „desprinde” de lume, prin individualizare, și de semeni, prin personalizare, ceea ce-i conferă o anumită unică identitate. Toate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al individului, cât și al grupului uman, se manifestă și în sfera comunicării, în asemenea măsură încât putem afirma că a comunica este una dintre formele prin care se realizează și este obiectivată comunicarea ca modalitate de existență specific umană atât a persoanei, cât și a grupului social. Aceste aspecte ontologice se manifestă în cazul comunicării în mai multe „registre”, după cum urmează: a) dimensiunea sufletească, reprezentată prin faptul de „a-fi-cu-celălalt/ceilalți” a individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a comunicării în situații contrarii, așa cum vom vedea mai departe. Reținem, însă, de mai sus faptul că orice act de comunicare este nu numai un simplu și exclusiv „schimb de mesaje”, ci și o anumită „intenție”, care urmărește să se obiectiveze într-un „scop” final. Din acest motiv, comunicarea trebuie înțeleasă ca un „scenariu psihologic” care se desfășoară între doi sau mai mulți indivizi (P1 și P2), având un „obiect/motiv de referință” (Or) și desfășurându-se în cadrul unei „ambianțe/atmosfere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțelegem. Istoria fiecărui individ se măsoară prin „durata vieții” acestuia și constă dintr-o însușire de „epoci tipice” și de „stadii critice”. O semnificație esențială pentru istoria interioară a vieții o au performanțele, actele și realizările individului, prin aceasta el „obiectivându-se” pe sine (K. Jaspers, L. Binswanger). Biografia privește o singură și unică viață și cuprinde un set de conexiuni temporale (K. Jaspers), reprezentate prin: dimensiunea biologică (ereditatea); dimensiunea psihologică (familie, comunitate, societate); dimensiunea culturală, constând din obiectivarea prin tradiție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dobândite de elev până în momentul evaluării; aprecierea - componenta care presupune evidențierea și estimarea gradului de pregătire a elevului, valorizând volumul achizițiilor informaționale și comportamentale; notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul evaluativ își exercită funcții importante, care se referă la sarcinile, obiectivele, rolul și destinațiile evaluării. Așa cum le
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
unele cazuri nu pot proba profunzimea cunoștințelor dobândite; examinările scrise sunt mai costisitoare pentru că de multe ori implică 2-3 examinatori. Probele practice sunt modalități prin intermediul cărora elevii trebuie să demonstreze că pot transpune în practică anumite cunoștințe, că le pot obiectiva în diverse obiecte, instrumente, unelte etc. Aceste examinări sunt mai des întâlnite la educație fizică, la lucrările de laborator, în lucrările de ateliere. Avantajul acestei metode este că oferă elevului posibilitatea de a demonstra gradul de stăpânire a priceperilor și
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta și obiectiva: „În seara asta am atâta spirit în clocot/ Că nu mai încape în poem, în pagini;/[...] Mâine, ce-a spumegat se va-nchega în șisturi” (Previziune). De aceea, probabil, multe piese sunt discursuri lirice cu un pronunțat accent evocator, în
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de ea. Marker al stării de conștiință la un moment dat, reprezentarea devine
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată În cadrul Penitenciarului Iași
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință personală, autentică și obiectivă. Este trăită ca o schimbare a naturii proprii. Este comunicată celorlalți. Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial sau deloc obiectivabilă. Reprezintă, de regulă, o tulburare organică, somatică. Reprezintă o experiență/trăire sufletească interioară. Nu afectează raporturile de comunicare interpersonală. Afectează în diferite forme și intensități raporturile și comunicarea interpersonală. Solicită și acceptă tratamentul medical. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]