489 matches
-
întrebare: Fiindcă veni vorba, el ce soartă a avut? Hunul ridică umerii și coborî colțurile gurii, iar chipul său luă o exprese suficientă: — Până acum câteva zile se găsea la Vesontio cu Ardarich, regele gepizilor. L-au luat ei sub oblăduirea lor, împreună cu Geremar și, firește, întregul cortegiu de renegați pe care cei doi îl poartă cu ei. Li s-a alăturat și un contingent de burgunzi de dincolo de Rin, care, după cum cu siguranță știi, sunt vasalii lui Atila. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
însoțea soțul la sindrofii, nici măcar când protocolul diplomatic o cerea. Nu se machia niciodată și nu „știa” că există alternative la culoarea neagră a hainelor. Ca să nu se strice iremediabil în școlile de la noi, fiica ei a rămas acasă, sub oblăduirea rudelor. Pe femeie o seca dorul de copila lor. Cu ei aveau doar băiatul care, și dacă prindea ceva deprinderi rele, știa să le înfrâneze, nu ca acefalele de femei. Am vorbit lung, poticnit și dificil. Femeia era o comoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mall. Cu alte cuvinte, aici intern nu se întâmplă nimic, putem face cumpărături, da’ să mai facem și electronice, în Irak situația e sub control, Saddam e prins. În rest, să știm că trăim de fapt în nesiguranță și sub oblăduirea lui Patriotic Act. Unele canale (50 și CNN) mai dau ceva despre campania democraților (eu una cred că Dean, candidatul care pare cel mai eligibil, e un loser). Problema mare, la care e greu de răspuns și la ei, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Helsinki și la faza sa de examinare a aplicării Actului Final adoptat (Belgrad, 1978). Nu mă pot despărți de aceste succinte rememorări fără a aminti cu recunoștință de regretații ambasadori N. Guină, M. Dalea și V. Șandru, sub a căror oblăduire înțeleaptă am lucrat mulți ani. Am colaborat fructuos cu numeroși colegi și colege, dintre care unii au devenit iluștri ambasadori. Din păcate, unii au trecut în lumea umbrelor. În 1979, am revenit în învățământul superior, la A.S.E. din București, unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
este a doua generație de alcoolici. Fiul unui cultivator de ceai alcoolic și al soției acestuia, cu aceleași înclinații, și-a petrecut viața la început pe dealurile de lângă Darjeeling, ajutându-și tatăl să înjghebe o serie de distilerii improvizate, sub oblăduirea puternicului Himalaya. După ce mama Bridgeman a căzut pe verandă rupându-și gâtul (evenimentul a avut loc când Jonathan era încă mic) soțul care o jelea, a jurat să nu-și trimită niciodată fiul la școală în Anglia, adică să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
oarecare spoială de spirit și cultură, care i-au impresionat până și pe cei mai duri critici de la academia Bradshaw. Din nefericire, anii de băutură și-au pus amprenta pe sănătatea domnului Bridgeman și după un an de la eliberarea de sub oblăduirea Surorilor, acesta a murit. La citirea testamentului s-a descoperit cu stupoare că-și lăsase jumătate din avere maicii Agnes și restul (o sumă surprinzătoare) fiului său, cu condiția să fie administrată de avocatul familiei Bridgeman din Londra, un oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar chiar și asta găsesc ceva suspect, ceva semitic, forțat și lacom. Când începe vacanța de iarnă, se prefigurează deja o furtună. Jonathan nu este conștient de asta. Când se întoarce la Londra, petrece un Crăciun rece și plictisitor sub oblăduirea domnului Spavin și simte că toate îngrijorările primelor luni au rămas în urmă. Nu mai trăiește cu teama permanentă că va fi descoperit. Începe să devină ceea ce pretinde că este, realizând că adevărul este diferit, că în pofida ciudățeniilor și scăpărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Weber este cu totul depășit, fiindcă s-a găsit o nouă formulă, mult mai adecvată actualului stat român: pe-aici, pe la noi, Statul e instituția care are monopolul prostiei și al hoției, sub umbrela violenței legitime. Și toate acestea, sub oblăduirea unui șef suprem, care din viclenie veghează neabătut, ca starea să continue. Iar noi vitele de povară și de sacrificiu, ale acestui stat original, nu avem decât libertatea de a înjura cât vrem, că tot nu ne auzim decât noi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Era din ce în ce mai nesigur, deși căuta tot felul de argumente menite să-i redea încrederea. Susținuse cedarea unei părți din Moldova, dar avea conștiința curată. Nu el, marele dragoman, ci Galib și Kutuzov stabiliseră ce, cum și cât. Totul sub înalta oblăduire a marelui vizir. Important era că se salvase restul. O pace ușor nefavorabilă, desigur, dar ea salvase Imperiul Otoman de un război mult prea costisitor. Sultanul și toți ceilalți ar fi trebuit să respire ușurați. De aceea, nu înțelegea zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și ale nimănui. Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Și este foarte grav că s-a putut întâmpla. Rușii spun și scriu cuvinte solemne, cum că ei doresc doar eliberarea bieților creștini de sub stăpânirea păgână și emanciparea acelui teritoriu sub oblăduirea unei stăpâniri pravoslavnice. Ca și cum noi am fi niște bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
clădirea a fost Înălțată din propriile-i ruine și s-au organizat alegeri. Pe 15 noiembrie, tânărul șah inaugură solemn cel de-al doilea Majlis din istoria persană. Cu aceste cuvinte: „În numele lui Dumnezeu, Cel care dăruiește Libertatea, și sub oblăduirea tainică a Preasfântului Imam al Timpului, Adunarea națională consultativă se deschide cu bucurie și sub cele mai bune auspicii. Progresul intelectual și evoluția mentalităților au făcut inevitabilă schimbarea, ea s-a produs printr-o anevoioasă Încercare, dar Persia a știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
înseamnă mai întâi de toate trecerea de la homo sapiens la homo hygienicus. Trebuie să remarc că fatalitatea a fost totuși mai puternică decât caracterul lui Jean: emisiunea Toaleta duminicală luă ființă în cele din urmă. În cadrul ei se regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cere altceva decât să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari va trebui să caute să câștige de partea lui poporul, ceea ce îi va fi ușor dacă îl va lua sub oblăduirea lui. Și, deoarece firea oamenilor este astfel încât, dacă binele le vine din partea aceluia de la care se așteptau să primească numai rău, devotamentul lor față de binefăcător este mai mare decât altfel, poporul, la rândul lui, îl va iubi pe principe mai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în sos picant”, Editura Rocad Center, Iași, 2012. capitaliste! Purtătorii „relelor de vindecat” au proliferat. Nu mai este unul singur, plus una, sunt cu sutele (a se vedea cei 300 români aflați în fruntea bucatelor), cu zecile de mii, sub oblăduirea democratică a unui guvern ales în „neștiință de cauză”. Ce se întâmplă sub această umbrelă de vreme rea a celor ce și-au cumpărat fotoliu „bunului huzur,” constituie tocmai terenul de vânătoare al epigramiștilor (excluzându-l de la sine pe cel
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
Sfântului Duh, a Maicii Domnului, împreună cu cei doisprezece Apostoli, a tuturor sfinților, îngerilor și a tuturor puterilor cerești, eu păcătosul, am ajuns aici la Sfânta Mănăstire Secu în data de 10 octombrie 2001, și am simțit lucrarea Sfintei Treimi, sub oblăduirea Sfântului Ioan Botezătorul, patronul spiritual al acestei nestemate perle din șiragul neprețuit al sfintelor așezăminte bisericești, ale neamului românesc, greu încercat. Râvna și truda fraților călugări, ridică sfintele așezăminte la rang de neasemuită valoare culturală și spirituală, care ne situează
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
să se infiltreze în rândul vocilor care urmau să conducă obștea satului, care pe atunci își avea opinia proprie după care se conducea. În casa și în prăvălia domnului Tachi și au făcut apariția unele rude feminine care creșteau sub oblăduirea sa și se înfruptau copios cu câștigul ce se realiza, încât, de la o vreme, domnul Tachi tot mai bătrân și mai obez a trebuit să cedeze locul altcuiva care a dus un timp prăvălia pe umerii săi și a trebuit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a condus niciodată o mașină?). Nu cunoștea decît fermele Întinse ale unchilor și mătușilor ei, de pe valea Rhonului și fusese la Paris În 1925 să vadă Expoziția universală. CÎnta la pian și Începuse să Învețe să restaureze instrumente muzicale sub oblăduirea nașului ei, care cu asta se ocupa. Curățase flaute cu ulei de migdale, refăcuse lacul unor viori, lipise părți desprinse ale unor clavecine. CÎnd eram mici, mama ne vorbea adesea de meseria asta la care renunțase cînd s-a căsătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se integreze într-una din cele două facțiuni. Multă lume a murmurat, deși temătoare, că ei constituie una dintre primele cauze ale decadenței imperiului. Eu cred că ei erau, fie și în parte, la originea nemulțumirii poporului căruia, sub pretextul oblăduirii acestuia, i se substituia în luarea oricărei decizii. Se poate pune întrebarea de ce poporul nu s-a revoltat și nu s-a pus sub ocrotirea senatului. După câte am văzut și am auzit, plebea se temea de ei, și persoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scânteiere în ochi care aducea cu firele de nisip din marmură. —Tu trebuie să fii sculptorița lui Salvatore. —Sam Jones, zisei, invidiindu-l un pic pe Bez pentru nonșalanța pe care și-o permitea, ca de la client la constructor, sub oblăduirea sindicatului. V-a arătat Sally schițele? —Sunt sigur că o să mi le arate Melanie, la timpul potrivit, spuse Philip Cantley, ripostând, în mod evident la cele spuse de mine. Nu s-ar cădea să-mi bag nasul până atunci. Schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
c) Statulxe "„stat" arhaic a fost primul organizat patriarhalxe "„patriarhal". Indiferent de evoluție, statulxe "„stat" a avut mereu un interes în menținerea familiei patriarhale. d) Primele coduri de legi au pus bazele instituționale ale subordonării sexuale (cu acceptul și sub oblăduirea statului). Femeile au cooperat cu acest sistem din diferite motive: frica, dependență economică de capul familiei, apartenența la o clasă superioară, diviziunea între femei respectabile (conformiste) și nerespectabile (nonconformiste), lipsa de mijloace economice pentru autonomiexe "„autonomie" și o întreagă rețea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi știm că-n van nimic nu zidești./ Dar, Doamne, stâncile-astea diavolești/ Ce negre, hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi știm că-n van nimic nu zidești./ Dar, Doamne, stâncile-astea diavolești/ Ce negre, hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
e să te afli acum acolo, căci pe timpul sovietelor, în Basarabia, nu găseai nici un scriitor pasionat de „samizdate” și „manifeste Helsinki”), ci drept niște gânduri libere despre o lume în care se experimentează pe oameni. Continuă să se experimenteze, sub oblăduirea „tovarășului Fidel” și întru memoria „fratelui Che Guevara”, chiar și după căderea Zidului de la Berlin. În așteptarea fragmentelor de jurnal (se pot scrie pagini delicioase despre cum e să aștepți de la Aureliu Busuioc textul promis), mai vorbim din când în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bolnavii psihici ai Spitalului Socola Orice biserică este un spațiu viu al comuniunii omului cu Dumnezeu și al trăirii în dimensiunea veșniciei. Inițial mănăstire de maici (sec. XVI-XIX), apoi de călugări (1803-1886) și local al Seminarului Teologic "Seminaria Veniamina", sub oblăduirea lui Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei, și martoră a Unirii Principatelor Române (1859), a devenit apoi biserică parohială. Adăpostind, în cimitirul alăturat, oseminte ale unor mari personalități din vremuri îndepărtate și trăitori de evlavie creștină, precum și trupurile neînsuflețite a 124 de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acest patrimoniu spiritual remarcabil. La Chișinău s-a realizat, grație eforturilor lui Gala Galaction și Vasile Radu, a doua mare traducere a Bibliei din cultura noastră. / " Nu reparasem drumurile"? Altă acuză infamantă, din fericire fără suficient fundament. După 106 de "oblăduire" rusească, țarismul lăsase doar 150 km de șosele continue. În doar două decenii românii au construit 312 km șosele, cu 4105 poduri; în plus, s-au construit și pavat numeroase drumuri astfel că în 1940, când "țarii roșii" "eliberau" iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]