4,431 matches
-
Iluzia funcționează totuși, căci trebuie să mă hotărăsc, incomodat și de calitatea slabă a imaginii, despre ce grad de realitate este vorba. De ce am însă sentimentul că fascinația lumii de pe ecran crește atunci când scâncetele tehnicii fac percepția vizuală întrucâtva mai obscură, că alunecarea în fantasmă se accelerează cu un sonor nu suficient de bine "lipit" de imagine (venind parcă dintr-o altă spațialitate) și cu lipsa detaliilor nete pe care le aduce culoarea și acuratețea aparatului modern? O a doua impresie
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
românului, cu multe stridente explicative, cu o artificialitate agasanta a felului în care e motivată introducerea ei drept context al celeilalte povești, cea cu adevarat pasionanta. Povestea pacientului, un ins pe nume Benjamin Tholon, scriitor care își cîștigă o existență obscură practicînd o îndeletnicire ce i se pare extrem de rușinoasă și periculoasă: scrie cărti-colaj, adică române în care aproape nici o frază nu îi aparține lui: totul e preluat din alți scriitori, tăiat și remixat după principiul lui copy and paste. Tholon
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
liric a cîștigat partida cu cel epic, fiind singurul omologabil în ultima sută de ani. Atrag atenția asupra acestei evoluții contrare, fiindcă este destul de riscant să comparăm la nesfîrșit limbajul transparent, similireferential al românului realist cu limbajul autotelic, autocentrat și obscur al poeziei lirice moderne. Lodge poate fi convingător în teza lui, dar numai în măsura în care bunul simț al cititorului nu i se opune: or, acest bun simț ne conduce spre impresia că poemul fiind doar limbaj, românul este și altceva. Nici
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
prezentare detaliată a colindatului din ajunul Nașterii Mântuitorului cu o foarte interesanta clasificare a colindelor urmată de bogate exemplificări. Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
o distincție între două categorii de poeți: "În această a constat dintotdeauna apropierea latină de inconștient; ea nu are loc în visătoarea risipire de sine a spiritului german, ci printr-o amestecare a obiectelor, o spargere a ordinilor", într-o "obscură și violență autoincantatie prin magia cuvintelor și a ritmurilor". Negreșit, Miron Kiropol e, din acest punct de vedere, un poet de tip latin. Verbul sau mediteranean nu se risipește visător, ci amestecă obiectele, le malaxează, ordonează resturile lor cu voluptatea
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
aici. Iar acest semnal este, cel puțin la primul contact, unul de-a dreptul halucinant; un amestec grotesc de contructie neterminata și de ruină imemoriala, de structură obosită, în pragul extincției, si de grandoare absurdă, de instalație cu o functie obscură, poate chiar tainica, si de de monstru suficient sieși, scăpat de sub orice control, după ce, în prealabil, scăpase prin eroare din preaplinul unui imaginar satanic. Oricum, acest Combinat este una dintre cele mai convingătoare ipostaze ale voinței de putere, ale nevoii
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
gulag comunist (combinație de asasinat pe fata cu exterminarea lentă, sadica, din închisori, cu iradierile orchestrate de Securitate - Mihai Botez, celebrul disident, a murit cu convingerea că agenții Securității l-au supus iradierilor, în lungile ore de așteptare în "camerele obscure" ale celebrei instituții), iar mai aproape de noi prin crearea, de către Ion Iliescu și acoliții săi, a adevăratelor "batalioane ale morții" minerești, aflate sub comanda lui Miron Cozma, istoria României de azi e marcată de persistentă tragică a râului. Am tresărit
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
de fapt, coleg de generație cu Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior, Xenopol. Dacă și-ar fi trimis, la vreme, producția Junimii putea să fie publicat, cum se și cuvenea, în Convorbiri literare. Dar nu, Hogaș o publică într-o revistă obscură, Asachi, de el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel scrierile în neant. Mai tîrziu, în ultimul deceniu al secolului trecut, ajuns profesor la Iași, îl descoperă fostul său coleg A.D. Xenopol, care îi publică producția în bizară să revista Arhiva
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
adăugat și faptul că Arlette, - ceea ce nu făcuse pentru nici un turist, pînă atunci, - imi citise, ținînd desfăcut în amîndouă mîinile catalogul biografic al lui Balzac, cu multe trimiteri la purtările sale. De pildă, Arlette îmi citise ritos textul unui martor obscur care asistase la una din ședințele de lectură. Traduc: ...El (Balzac, n.n.) se înfierbînta, gesticulă, se ridică în picioare și umblă de colo-colo prin salon recitind mai departe din memorie, desi ținea în mînă manuscrisul; și cum se apropia totuși
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
ai erei mediatice, încercînd să-i ispitească la exercițiul cititului și mai ales să-i motiveze pentru asta, propunîndu-le un patrimoniu de valori atractiv și credibil. În manualul de care vorbesc, Pantheonul național e alcătuit după criterii cînd aiuritoare, cînd obscure. El include generos un simplu versificator că Grigore Vieru, dar ignorează pe Mircea Ivănescu, pe Ileana Mălăncioiu, pe Gellu Naum sau pe Cezar Baltag, citînd la întîmplare. O notă emfatica marchează prezenta în palmares a lui Eugen Barbu, în pagubă
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
-l circumscrie pe complexul, contradictoriul, stufosul Arghezi unui atare concept și, totuși, avem impresia presantă că aceasta este realitatea să psihică originară. În fond, Arghezi era un "om din popor", avînd o dispoziție tensionată de afirmare, acea dîrza "îndreptătire-a ramurei obscure" de-a răzbate la lumină, de-a vorbi nu doar în numele său, ci și oarecum exponențial, tipologic. Revoltă și tăgada să nu sînt exclusiv individualiste, înfățișînd un reziduu colectiv. La antipodul aristocratului din naștere, poetul e un plebeu din naștere
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
ei organizează un fel de licitații an care oferta e doborărea Guvernului, iar cererea constă an locuri an Parlament la viitoarele alegeri? Nu știu, dar n-aș bagă mana an foc că, așa cum se spune, sindicaliștii șanț manevrați de forțe obscure. Mai curand marii lideri de sindicat par dornici să manevreze an lumea politică an așa fel ăncăt să-și păstreze putere.
Fortele obscure si sindicatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17438_a_18763]
-
șosea. Te simți atît de bine printre pietre! Conștiința ta uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal al măduvei de copac. Și ai vrea atunci să rămîi alături, cu stîrvul paralel spre celelalte, cetățean obscur de liniște... Și plec pe cărare, ostenit de tăcere, convins că-l voi regăsi fără lacrima și mîine aici și la anul, pînă în ziua cînd vor urca și alții la cimitir, să mă găsească pe mine". Destinul a vrut
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate. Ea este, de la un capăt la celălalt, vanitate plină de golul ei, umflată într-un sine fals, neliber, irespirabil./.../ Există în găunosul acestei vanități și partea ei teatrală, indispensabilă. Ea poate fi tragică, în forma ei gravă, paranoica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
gata să-și ia zborul, umbră al ănghite...). Am renunțat și la Negrul (un scriitor celebru - plin de bani, onoruri, premii - are, de fapt, un condeier anonim, plătit, care scrie cu talent și cu truda, ăn locul lui, ăntr-o cămăruța obscură; prestatorul de servicii literare se ănteapă la un deget și degetul i se ănnegreste; apoi i se ănnegreste toată mâna, apoi și față; pe masura ce scrie, cu febrilitate, cartea altuia, devine ceea ce și este: negru...Un film căruia i s-ar
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
de scriitori. Poate că, la rîndul lor, cititorii sînt ispitiți să caute abia acum texte literare de valoare, pe care le-au ignorat în timpul anului. Sau poate că se simte cumva, din motive pe care să le lăsăm mai bine obscure, o pofta de literatură și de poveste care ne cuprinde în pragul iernii, la sfîrșit de an, de Sărbători, precum și o dorință de a căpăta nimic altceva decît tot ce e mai bun în domeniu. Și pentru că sîntem în anul
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
desfășurare a ședințelor cu Ceaușescu. Numai că, de data aceasta, rolul toa'sului era interpretat (la perfecție!) de unul din foștii săi lachei! Evident că tremolourile isteroide ale d-lui Nicolaescu nu mai impresionează astăzi pe nimeni - poate doar vreo obscură comisie parlamentară care, trezita din atipelul dogmatic, pretinde retragerea vizei ministeriale pentru manualul de-a XII-a de la editură Sigma. Cufundați în anonimatul propriei imposturi, parlamentarii români se dau de ceasul morții să iasă în evidență - dacă se poate, la
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
nu ii asociam nici cel mai palid frison. ansa nu cumva, doamne ferește, mă întreb eu din nou și chiar că încep să mă îngrijorez de-a binelea, spaimă este a lui Perjovschi însuși, minata de cine știe ce neliniști și bănuieli obscure, și el nu face acum decît un transfer, ușor de localizat psihanalitic, dintr-o nevoie elementară de exorcizare? Dacă e așa, discuția devine mult mai complicată și ea trebuie luată de la capăt, iar dacă la mijloc nu-i decît o
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
Tatiana Slama-Cazacu ... Un orășel că atâtea altele, din regiunea dealurilor valahe, ăntesat, ăn ultimii trei-patru ani, datorită snobismului și unor interese obscure ale marilor ămbogătiti, fie cu "megaviloaie", fie cu adevărate castele de beton, pe ale căror fațade se lăfăie prostul gust: pușculițe pentru fondurile acumulate nu se știe (ba se știe!) cum, spălătoríi de bani murdări, posibile resurse de noi câștiguri
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Turmei de porci, al lui Iohann, al Sobolancăi, al De astăzi beau sînge, și al celor Trei poeme este, pentru mine, autorul care se lasă permanent, cu o voluptate nemaiîntîlnita, surclasat de viață. Poate scriu acest lucru și din pricini obscure și misterioase despre cum și de ce un sentiment poate să existe de-a lungul a zeci de ani. Mă refer, pur și simplu, la faptul că nu pot face abstracție de iubirea pe care i-o port, iubire ciudată și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din lume, ca paradis al intimității, ascunziș descins din mirajele copilăriei, unde mă pot rupe de o existență naturală care presupune nesiguranță, posibilă violență, ostilitate
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
și înghit reciproc silabele, sunetele, într-o frenezie a posesiunii și deposedării de sens ("să mă rețină regina-rugină-n rutină retinei,/ pe rășina rușinii"); când aceste tehnici devin o fixație, versurile par a fi exhibări ale unei mașini de produs efecte obscure și uneori silnice. Și totuși există cel putin 50 de texte ce atestă talentul lui C. Th. Ciobanu, inventivitatea, proteismul sau archimboldesc și vocația reală a insolitului. Este vorba de poeme scrise cu garda jos și cu viziera trasă, arătând
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
naufragiat ireversibil a omului prins între propriile soluții de izolare și stihiile morții omnipotente. Poetul este un crepuscular ce adastă între lumină Sol și întunecatul Thanatos, tărmuri-reper între care se scrie cronică trecerii vieții că într-un fel de cameră obscură a developării fotogramelor. C.Th. Ciobanu, Înger în gerunziu, Ed. Cartea Românească, 1999, 200 pag.
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
aberațiile unui Mihail Novicov 8), rețin mai întîi opinia lui Tudor Vianu: scriitorul rus "continuă linia românului romantic și a viziunii lui despre om, dar cu o știință într-atît mai adîncă a sufletului omenesc, a laturilor lui cele (sic!) mai obscure, încît psihologia eroilor romantici apare în comparație mult mai schematica și convențională". Dostoievski "a sporit enorm, în lumea modernă, imaginația durerii", fiind "unul dintre cei mai mari tragici ai omenirii, egalul lui Eschil și Sofocle, al lui Dante și Shakespeare
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
ședintei de Consiliu Local al Primăriei Baia Mare. Conform publicației eMaramureș, aleșii locali și-au motivat decizia prin faptul că firma a devenit nerentabilă. Surse din cadrul societății Centrul de Afaceri Millennium au arătat pentru eMaramures că ar exista la mijloc interese obscure și că s-a dorit înglodarea în datorii a firmei, respectiv închiderea ei.
Societatea care controla clădirile Centrului Vechi din Baia Mare, desfiinţată () [Corola-journal/Journalistic/24835_a_26160]