1,702 matches
-
senzuală. Aș vrea să-mi regăsesc sufletul de altădată, sufletul liber, încrezător în sine. [...] La picioarele mele doarme Red încolăcit. Ce va fi mâine? Afară vâjâie vântul și zgâlțâie pereții. Am terminat capitolul Gradowicz din vol. III cu acest cuvânt obsedant: "sinucidere?". 18 ianuarie 1985 Un moment de tandrețe, valoarea lui inestimabilă. Felul cum un bărbat aproape necunoscut, dar care are încredere în tine, vrea să-ți încălzească, lipindu-l de sobă, paltonul. 19 ianuarie 1985 Am fost la înmormântarea lui
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Pe patul de spital, Dima observa că, încet-încet, toate personajele din jurul ei dispar că în ceață, la fel ca instrumentistul de care nu se va mai auzi nimic.” Virgil Rațiu-România liberă de Transilvania-2005. ,Mereu în căutarea unui altceva, o căutare obsedanta ce îl înaltă pe crestele transcendentalului, ca să-l coboare la intervale scurtissime de timp în haosul cotidianului, ,smulgând” peniței versuri-înșiruiri de metafore sfidante. Scrie elaborat, gândit, peren. Proza să alternează între clișee aproape cinematografice și fraze lungi supradimensionate , cred unii
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
păstrate în sertare și că, numai vitregia timpurilor l-a împiedicat să le publice. Oricum, noul volum nu prea diferențiat că lungime și metodă de celelalte, se impune prin o anume afectare a formei și o încercare de provocare a obsedantelor sale invenții stilstice. Liniaritatea se menține însă mai ales in tonalitate și atmosfera, volumul situându-se în aceeași zodie a dezabuzării, scepticismului și mizantropiei.” Ion Moise în ziarul Răsunetul din Bistrița Nr. 1457 din 12 septembrie 1995. ,Spirit lucid, el
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
-o mereu, formându-se astfel, în adâncul conștiinței sale un al doilea eu, destăinuit în această scrisoare pentru prima dată. Simțindu-se vinovată de relația ei cu Misugi, jurnalul ei este împânzit de un cuvânt care ne apare în mod obsedant repetat: „crimă”. Astfel, considerând relația lor o crimă, simte moartea ca o eliberare, prin care întunecata și greaua povară (iubirea pentru Misugi și obsesia pentru fostul soț) pe care o purtase pe umeri atâta timp, dispare. „Pușca de vânătoare”, roman
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
săpături la Erfoud (în Maroc) de la revoluționarii beduini conduși de El-Krim (personaj inspirat din revoluționarul marocan Abd el-Krim). La scurt timp după Primul Război Mondial, maiorul american Foster (Gene Hackman), comandantul unui detașament din Legiunea Străină franceză, suferă de pe urma amintirii obsedante că a condus o armată de 8.000 de soldați, din care s-au întors în țară numai 200. El a devenit alcoolic și retras, iar singurul său prieten este credinciosul său sergent, Triand (Rufus Narcy). Foster ajunge la Paris
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
André Breton. Chiar scriitori de talia lui Le Clézio și Paul Ricoeur au admis cât au fost influențați ei de concepția eliadesca. Urmează Paul Barbaneagra, realizatorul filmului “Mircea Eliade și redescoperirea Sacrului”, în care marele scriitor a fost interpretul principal. Obsedante sunt vorbele rostite de el “Dacă Dumnezeu nu există totul este cenușe. Trebuie să mori ca să renaști în nemurire...” În acest interviu, Barbaneagra susține chiar că întreaga intelectualitate a Franței de atunci era sub influența lui Eliade, pe când Gallimard subliniază
Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
potentei politico-administrative, caracteristice epocii ceaușiste, interes reliefat ulterior atât în romanul "Anotimpul viperelor" (Editura George Coșbuc, Bistrița 1995), cât și în volumul de proze "Fratele meu, Cain" (Editura George Coșbuc, Bistrița, 2003). În cărțile sale prozatorul pătrunde adânc în mecanismele "obsedantului deceniu", fapt care-i îngăduie o descifrare mai din interior a mentalității și psihologiei unei epoci revolute ce îi prilejuiește pagini edificatoare despre lașitate, ură față de semeni, trădare, delațiune și violență, toate hrănite dintr-un nemăsurat orgoliu al puterii. Și
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
dezvoltat un stil dur, cu solo-uri rapide de chitară. Allmusic declară că "dintre toate formele rock&roll-ului, heavy metal-ul atinge extremele teatralității și ale volumului". Se bazează pe tipare clasice, starea de tensiune artificială fiind creată de repetarea obsedanta a riff-urilor (interpretate la octava de chitare și de bass) și de forma muzicală construită din măsuri binare (doi timpi egali și exagerat accentuați de baterie). Sunetul este dominat de chitarele electrice care abundă de efecte, vocea este în forță
Heavy metal () [Corola-website/Science/303563_a_304892]
-
grav. Din punct de vedere liric, albumul se axează mai mult ca niciodată pe trăirile interioare, abordând o gamă foarte largă de subiecte. După melodia-instrumental ce deschide albumul („Bulletproof Cupid”), urmează „English Summer Rain”, ale cărei versuri ce se repetă obsedant l-au determinat pe Molko să denumească melodia „un soi de mantra ce vorbește despre distanță”. „This Picture” readuce ascultătorul în zona emoțiilor întunecate atât de des exploatate de către cei de la Placebo, împletind nuanțele poetice cu aluziile sado-masochiste pentru a
Sleeping With Ghosts () [Corola-website/Science/313004_a_314333]
-
ademenește și îi înspăimânta pe musafiri, în același timp, este stăpânit de patru copii cu aură vrăjitoreasca - Dood, Ditz, Dol, Dira. Distribuția de lunatici și lucizi a acestei istorii se despletește cu încetinitorul, într-un lirism gotic, care amestecă suflul obsedant al mării cu obsesiile oaspeților. În paginile pline de poezie ale cărții, găsim scenă unei crize de râs homerice, căreia îi cade victima profesorul Bartleboom și întreg satul în care el se află, si o descriere irespirabila a sângerosului episod
Alessandro Baricco () [Corola-website/Science/336181_a_337510]
-
Adrian Dinu Rachieru - semnalate de criticul / stilisticianul Crișu Dascălu - se evidențiază: «nesaț(ul) informativ, supus însă unei cenzuri delimitatoare, capacitate de sinteză, cu știința de a impune ceea ce este esențial în subiectele tratate, în cazul de față, romanul politic, romanul obsedantului deceniu, teoria curajului auctorial, tradiție și inovație în critică, problema generației literare etc. Preocuparea de a înțelege literatura ca pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, "Vocația sintezei" (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești“, în care sunt
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
sub tutela tiranică a primelor sale scrieri. De acum încolo, el va avea de purtat această povară a gloriei timpurii, așteptările criticii și ale publicului fiind mult mai mari. Chestiunea adecvării viziunii stilistice la problematica particulară a romanului va fi obsedantă pe întregul parcurs al activității scriitorului. „Tirania” stilului „medelenist” va fi pentru unii de-a dreptul neîndurătoare, iar alte maniere, unele în viziunea criticii cu totul facile, îl vor urmări și ele pe Ionel Teodoreanu, ca o fatalitate. În decursul
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
îl ajută, furând informații despre obiceiurile lui D'Courtney de la un coleg esper necunoscut. Pentru a-și masca și mai bine intențiile, Reich vizitează un compozitor care îl învață un cântec extrem de simplu, care este atât de persistent și de obsedant, încât e capabil să împiedice majoritatea esperilor să-i citească lui Reich corect gândurile. Reich își achiziționează o mică grenadă de mână care poate altera percepția temporală a victimei, distrugând rhodopsina din ochi, precum și o armă de mână antică, din
Omul demolat () [Corola-website/Science/320494_a_321823]
-
aibă până și impulsuri de genul ăsta”. Criticul afirmă că scriitorul „se înfierbântă scriind despre gagici torturate de comuniști”. Personajele au fantezii sexuale bolnave, scenele de sex sunt catalogate ca penale și gratuite, iar scenaristul Șerbănescu și regizorul Barna transformă obsedanta întrebare „de ce s-a sinucis marinarul?” într-„un mister care chinuie personajele - un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal”. Jurnalista Iulia Blaga a adus multe critici filmului, găsindu-i numeroase erori: conflict încălcit, dialoguri stupide
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
suprarealist Gellu Naum - Paul Păun - Virgil Teodorescu a lansat manifestul «Critica mizeriei», manifest în care este abordată «eliberarea expresiei umane prin eliberarea totală a omului» "(ibid.)". Direcția avangardist-suprarealistă de după al doilea război mondial continuă să fie reprezentată, firește, prin / peste „obsedantul deceniu“, de Sașa Pană - poetul «șocurilor intelectuale», al «răsturnării raportului dintre concret și abstract», tratând sentimentele ca pe ființe și echivalând «obiectele cu stările de spirit», de Ștefan Roll - autor de piruete urmuziene, de Virgil Gheorghiu - creator de „golfuri onirice
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Sârbu afirma că imaginea filmului „miroase a praf, a soare, a moarte și a nebunie”, surprinzând printr-o violență abil sugerată sensibilitatea spectatorilor. Călin Căliman considera că „principala performanță operatoricească sunt exterioarele din primele secvențe ale filmului, galopul acela lung, obsedant, bezmetic, al ofițerului neamț peste miriști, un «strigăt» avertizant, care prevestește, parcă, tragedia de mai târziu”. Imaginile filmate conțin o stare de suspans psihologic. Pe măsură ce evenimentele evoluează spre tragedia din final se constată că tensiunea evoluează în crescendo. Decorurile realizate
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este o dramă psihologică, care conține mai multe secvențe de suspans: lungul, iritantul și obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor al unor întâmplări dramatice, „cina cea de taină” la care participă Ipu și jocul lui „de-a șoarecele și pisica” cu comesenii terifiați. Analizând acest film, criticul
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
o armonie între ierarhiile materiei și cele ale spiritului, care converg cu timpul către perfecțiune. În gândire, această ordine se concretizează prin rațiune. Raționamentul logic este bazat pe două structuri de stil, pe care Anghel Demetriescu le utilizează în mod obsedant în scrierile sale: "paralela" și "antiteza". Paralela este o consecință logică a ordinii - din moment ce există ordine, vor apărea nenumărate similarități care sunt scoase în evidență prin evidențierea paralelelor. Antiteza rezultă din echilibrul lumii, care cere ca fiecare teză să aibă
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
prezent, românii sunt considerați o minoritate în Republica Moldova, fără a avea privilegiile așa zisei minorități rusofone. Mai mult, PCRM a încercat să se recunoască o presupusă minoritate moldovenească în România. Românofobia a devenit doctrina ideologiei de stat și o idee obsedantă a întregului sistem de educație și instruire, având drept chintesență sloganul "„naționaliștii moldo-români sunt dușmanii de moarte și călăii poporului moldovenesc, trădătorii intereselor sale naționale”". Activitățile propagandistice vizau ștergerea din memoria basarabenilor a urmelor criminale lăsate de regimul sovietic în
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
unui poet damnat, conștient de limitele sale ("Căzut din Rai"). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis precum scena, răsturnat între cerul albastru și apa care îl reflectă, uneori văzut chiar ca „un măr între două ferestre". Dar și mai obsedantă pentru el este ireversibilitatea timpului, pierduta Euridice, spre care nu poți întoarce privirea decât pedepsit de amintire: „Păstrez șuvița ta de păr, / răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat" ("Târziu"). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
interdisciplinară, acordând atenție înțelesurilor mitologice, literare și estetice ale baladei. „Miorița” este considerată o meditație ontologică pe tema morții, în care conflictul dintre păstori nu este decât un pretext pentru a căuta un răspuns românesc la o întrebare gravă și obsedantă; aparenta pasivitate a păstorului moldovean se datorează faptului că ceilalți doi păstori reprezintă instrumente ale morții, iar înfruntarea cu aceștia nu ar reprezenta decât o amânare și nu o învingere definitivă a morții inevitabile. Moartea este văzută ca o integrare
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
a avut timp să realizeze ficțiunea În care a pătruns odată cu „Insula Sukkan”. Incapacitatea de a accepta realitatea, dorința de a păstra intact cadavrului fiului său, plecarea spre civilizație, locuirea În casa străină, incendierea insulei, Înmormântarea materiei În descompunere, concentrarea obsedantă pe supraviețuire, respingerea tuturor odată cu Întoarcerea În societate Îl vor obliga - În ultimul scenariu al fiuluisă accepte propria vinovăție: aflat În drum spre Mexic pentru a scăpa de acuzațiile poliției, Jim realizează că a distrus viața fiului său și hotărăște
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
doresc să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și a rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta.<br> Buzura a continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se
Augustin Buzura () [Corola-website/Science/297625_a_298954]
-
după ce a urmărit-o de câțiva ani. Ea a acceptat, datorită creativitații sale. Shigihara descris muzica sa ca "macabră, dar amuzantă". Utilizarea etapei de noapte ca un exemplu, ea a folosit o combinație de "Big Band" cu mai multe melodii obsedante și serioase. Cântecele "Loonboon" și "Brainiac Maniac" au fost scrise spre sfârșitul anului de producție. Ea a declarat că acestea au fost piese reacționare care le-a scris pentru a se potrivi simțului de cântare, după ce a cântat în ele
Plants vs. Zombies () [Corola-website/Science/318392_a_319721]
-
ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare: suntem sau nu suntem europeni până la urmă? Răspunsurile, măcar cele consacrate de canon, sunt cunoscute dar ceea ce surprinde este unanimitatea cu care intelectualii noștrii au acceptat poziția lor subalternă alocată pentru ei în matricea imperială a puterii, aproape ca
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]