598 matches
-
vinovăție primordială și deplină”. Andrada Fătu-Tutoveanu: Pentru că tot pomeneați despre ziua națională și talk-show-urile de ieri, Gabriel Liiceanu vorbea despre un alt caz de represiune, remarcând faptul că generația sa - și aici revenim la punctul de debut al discuției - e obsedată (obsedată spun eu), e interesată, e măcinată, e În continuare locuită, să spunem, de aceste lucruri, pe când generația nouă nu are această memorie. El afirma: ei nu sunt interesați, În timp ce noi suntem În continuare preocupați de lucrurile acestea, nu le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primordială și deplină”. Andrada Fătu-Tutoveanu: Pentru că tot pomeneați despre ziua națională și talk-show-urile de ieri, Gabriel Liiceanu vorbea despre un alt caz de represiune, remarcând faptul că generația sa - și aici revenim la punctul de debut al discuției - e obsedată (obsedată spun eu), e interesată, e măcinată, e În continuare locuită, să spunem, de aceste lucruri, pe când generația nouă nu are această memorie. El afirma: ei nu sunt interesați, În timp ce noi suntem În continuare preocupați de lucrurile acestea, nu le putem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lor adâncă, toarse din destinul unei întregi generații literare condamnate la tăcere și la mizerie. Caracterul trubaduresc, goliardic, înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți „poeți blestemați”, dar și cu, în genere, marii obsedați ai transcendenței translucide („timpul extatic” barbian, „șistul acvatic” valéryan din Cimitirul marin), întregul intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Ștefan Zweig, Joseph Fouché, București, 1934, Amok, București, 1934, Erasmus de Rotterdam, București, 1935, Noapte fantastică, București, 1935, Maria Stuart, București, 1936, Trei maeștri (Balzac, Dickens, Dostoievski), București, 1937, Tolstoi, Nietzsche, București, 1938, Magellan. Omul și faptă să, București, 1938, Obsedatul (Jucătorul de șah), București, 1945, Tămăduire prin spirit, București, 1945 (în colaborare), În lupta cu demonul, București, 1946 (în colaborare); Emil Ludwig, Conducătorii Europei, București, 1934, Fiul Omului. Istoria unui profet, București, 1935, Convorbiri cu Masaryk, filosof și bărbat de
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
prin patosul extraordinar al vieții și, îndeosebi, prin relieful puternic al chipurilor umane. Căci, de la figurile de prim-plan până la aparițiile episodice, toate personajele trăiesc ca entități de sine stătătoare, pe deplin conturate. Protagonistul, Iancu Urmatecu, este un Dinu Păturică obsedat nu atât de averea stăpânului (în cazul de față baronul Barbu), cât de condiția lui socială. Cum a remarcat critica literară, el este omul din anticameră care așteaptă să fie primit în marele salon al lumii de sus. Nefiind acceptat
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
preciziei și rigorii teoretice în educație; • eficientiștii: îl au în frunte pe Bobbitt. Ei aplică școlii tehnicile standardizate, considerând-o o afacere rentabilă. Eficientiștii tind să ignore dimensiunea umană a procesului educativ, reprezentând latura paroxistică a aspirațiilor „developmentaliste”. Ei sunt „obsedații profitului pedagogic”; • melioriștii: aceștia văd în curriculum un serviciu al reconstrucției și ameliorării sociale; mai simplu, sunt „sectanții” optimizării sociale (social improvement)48. Față de aceste orientări și-a manifestat scepticismul Jackson (1992) prin interogații care pot preocupa și școala românească
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noastră de a înțelege, accepta și suporta nihilismul sau nonsensul existențial: nu există sens, noi suntem sensul! Teama de a fi singuri în univers este teribilă și tocmai „așteptarea originară”, acest „trebuie să vină Cineva”, liniștește pe moment creierul nostru obsedat de ordine și prizonier al lanțurilor cauzale lineare de tipul „dacă a fost un început, trebuie să fie și un sfârșit”. Fără repere suntem în „aer” și singura posibilitate de a manipula viitorul este lărgirea granițelor prezentului psihologic, adică a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În poezia 33. O umbră dinspre tata, metaforă câștiga un plus de căldură ce anima lirismul lucid și rezervat. În Există nopți (1973) se observă o modificare a registrului poetic și a rețelei imagistice. Demarând greoi, poemele transmit neliniștea autorului obsedat, la vârsta maturității, de vacuitatea cuvintelor, pe care o simte că pe o trădare - cuvintele „s-au sfârșit desprinse / din coaja sunetelor crudă / monezi ușoare pentru schimbul / de necunoașteri și-ndoieli”. Salvatoare sunt racordarea la matcă formativa și retrăirea copilăriei
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
sunt naturale și, făcând abstracție de unele întorsături de frază încă greoaie, au fluență. Mai toate personajele sunt dominate de viața afectivă, ca în Serghie Pavlovici, unde forța sentimentului atinge un prag ce o face patologică, iar protagonistul devine un obsedat. În linii generale, comportarea personajelor e previzibilă, le dă viabilitate dialogul, care particularizează mentalitatea prin nuanțe distinctive. În ce privește arta nuvelistică, N. se dovedește capabil să închege o intrigă prin intermediul câtorva eroi, cărora are grijă să le dea o fundamentare socială
NEGRUZZI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288414_a_289743]
-
se îngrijorează în mod excesiv în legătură cu copiii săi și cu soțul său, imediat ce aceștia sunt absenți. Are coșmaruri în care își vede copiii accidentați. Dacă în adolescență nu se temea de nimic și se simțea invulnerabilă, ea este în prezent obsedată de gânduri legate de moarte. Analiză funcțională și conceptualizarea cazului și a terapiei Sincronie Schema care urmează cuprinde analiza funcțională și pune în valoare aspectul circular al anxietății condiționate, aflate la baza proceselor de evitare. Această schemă demonstrează faptul că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prăbușesc epuizați, ca după o cursă în salturi între două tranșee. Este nevoie de efort pentru a scrie poezie: „Nu pot spune nimic fără sânge”, este nevoie de efort pentru a domina elementele și pentru a te domina. Poetul pare obsedat de primejdia dispersării lucrurilor, a propriei ființe, și se apără strângând legăturile, ale propriei făpturi, ca și cu ceilalți. Chiar un catren de calambur și subtilitate, cum este Peisaj vechi, transmite o senzație de tensiune. Autorul e din spița lui
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
printre cele mai nereușite din roman. Scrise în limbajul expirat al tradiției neoromantice, sugerând mai mult decât și-au propus să sugereze, sugrumând pudic referințele la actul sexual propriu-zis, ele slăbesc tensiunea cărții și riscă să-l transforme pe detectivul obsedat cândva de înaltele virtuți cavalerești într-un burghez oarecare. Și totuși, atrăgător, plin de farmec, jucându-și cu aplomb rolul de bărbat fatal, Marlowe nu mai pare să aibă nici un motiv de a refuza plăcerile - oricât de întâmplătoare - oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
determinantă în acest montaj defensiv. Să examinăm acum cazul următor, expus de Chartier (1993): Este vorba de o pacientă cu tulburări obsesive, în vârstă de 44 de ani, care prezintă rituri de spălare și care se percepe pe sine ca „obsedată sexual”. Evocarea unui episod culpabilizant de prostituție petrecut în jurul vârstei de 30 de ani suscită rememorarea faptului că a fost violată de un unchi pe când avea șase sau șapte ani. Pe parcursul terapiei, ea va preciza că, în timpul unei plimbări prin
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai degrabă o autonomie relativă, implicând comunicarea dintre structurile inconștiente și activitățile adaptative și creative ale subiectului”. Pe scurt, dacă, așa cum ne asigură Fenichel (1945/1953), în activitatea de gândire logică subiectul elimină mereu asociațiile afective care ar dăuna obiectivității, obsedații ar fi niște „caricaturi ale celor care gândesc normal”. Pentru ei prevalează aspectul patologic al acestei apărări, pe care toți autorii, continuându-l pe Freud, îl leagă de nevroza obsesională. Izolarea prezintă un risc: suprimat pentru moment, afectul se va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe Ben indiferent. Tot îi plăcea de ea, dar oare să se mai deranjeze? se întreba el. Chiar voia să treacă prin întreaga procedură de a se trezi în pat cu o străină care ar putea sau nu să devină obsedată? Ben s-a plictisit și Ben i-a spus atunci noapte bună lui Sam, deși nu fără un lung și lent sărut de noapte bună, pentru că, să fim sinceri, Ben nu este un cu totul alt fel de bărbat. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
noapte bună, pentru că, să fim sinceri, Ben nu este un cu totul alt fel de bărbat. Cel puțin, nu încă. Și a avut absolută dreptate să nu meargă cu ea acasă, pentru că Sam este exact tipul de fată care devine obsedată. E genul de tipă care se culcă în mod frecvent cu tipii chiar în seara în care-i cunoaște, și apoi se întreabă de ce n-o mai sună după. Dar nu se oprește aici. Îi sună ea, și iar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
peste prânz și se antrenează în schimb în timpul pauzei de prânz. Cine ar fi crezut că sala a devenit o prioritate mai mare decât șansa de a petrece timp cu Ben Williams? S-ar putea spune că Jemima a devenit obsedată, doar un pic... După ce a terminat cu sala, când a fost sigură că nu trece nimeni pe lângă ea, Jemima s-a urcat delicat pe cântarul din vestiarul femeilor, a întredeschis ochii și apoi s-a uitat jos. Șaptezeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să discute despre asta cu Jemima, dar ea evită să vorbească. ― Sigur că mănânc cât trebuie, Paul! continuă ea să spună. Eu, anorexică? Nu mă face să râd. Dacă vreți să știți, Jemima nu e anorexică, e pur și simplu obsedată, ceea ce este evident la fel de nesănătos, și poate chiar cam la fel de periculos. Vom vedea. Acum, stând în biroul redactorului-șef după antrenamentul de la prânz, îl privesc cum ridică receptorul și-și sună secretara. ― Laura, rostește el gros, cu accentul lui nordic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de legume proaspete. La budincă a făcut o salată de fructe exotice cu înghețată degresată, care să meargă cu ea. Poate nu e ăsta cel mai aventuros meniu, ce-i drept, dar amintiți-vă că este vorba de un om obsedat să nu consume prea multe calorii și într-adevăr e un miracol că a scăpat brânza de capră pe-acolo. Brad nu e deloc un bucătar minunat, dar are șase rețete minunate pe care le tot folosește. Notează cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-mi pasă că nu-mi spune nimeni, niciodată: „Să aveți o zi bună“. E minunat, și vibrant, și real. Și mai presus de toate, aici e casa mea. EPILOG Jemima Jones nu mai e slabă, dar nici plină, și nici obsedată de ceea ce mănâncă. Jemima Jones are acum de mărimea 36, e voluptuoasă, feminină, și e absolut încântată de felul cum arată. Jemima Jones mănâncă acum ce vrea, când vrea, cât de des vrea, atâta timp cât e cât de cât sănătos. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fost acel singur om pentru care nu am fost șters din condei. Deschizându-mi mormântul, m-a lăsat să trăiesc. Experiențele de acest fel deformează. Vă cer iertare pentru diformitate. — Dar nu sunteți diform. — Sunt de bună seamă diform. Și obsedat. Vedeți că tot timpul vorbesc de joc de teatru, originalitate, individualitate dramatică, teatralul din oameni, formele Îmbrăcate de străduința spirituală. Mi se Învârt În cap, toate astea. Nu pot să vă spun cât de des, bunăoară, mă gândesc la Rumkowski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu mai spui la nimeni...“ Sheba nu face nimic de felul ăsta. Ea azvârle afară adevăruri intime și neflatante despre ea tot timpul, fără să se gândească de două ori. „Când eram mică, mă masturbam în disperare, eram teribil de obsedată“, mi-a spus ea la un moment dat, când de-abia începusem să ne cunoaștem. „Mama a trebuit practic să-mi lipească chiloții cu scotch ca să nu mă mai ating când eram în locuri publice.“ Da? Am zis eu, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
din cauza abuzurilor asupra copiilor. Din dorința de a se pune la adăpost de nebuni, lumea o lua razna. Existau oameni care nu le mai făceau poze în pielea goală copiilor lor, de teamă ca pozele să nu ajungă marfă pentru obsedați. N-avea cumva și ea de gând să cedeze la asemenea nebunii și să ajungă propriul ei tiran? Îi ciufulise părul. Părul lui. Nu vrusese decât să-l facă să se simtă mai bine, își spunea. Poate că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
după două zile, a spus că n-a mai suportat tensiunea de a aștepta să-l sun eu și m-a întrebat dacă vreau să iau cina cu el în seara respectivă. Desigur că nu, i-am răspuns, era un obsedat și eu aveam propria mea viață. Dar, să ne înțelegem, puteam să ies în seara următoare dacă dorea... La patru seri după cina cu pricina, am fost la o chestie de jazz, dar n-a fost foarte rău, muzicienii făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]