422 matches
-
că aceste simptome sunt vagi și trebuie excluse alte cauze frecvent decelate la vârstnici, precum bolile reumatologice, hipotiroidia și defi - citul de vitamină D. Frecvența mialgiei variază între 1,5 i 5% în studiile randomizate și 5 -10% în studii observaționale, iar frecvența miopatiei severe este rară (60,61). Incidența rabdomiolizei este estimată la 1-3 cazuri la 100.000 pacienți/an (61,62). La pacien ii vârstnici, incidența crescută a miopatiei este explicată prin comorbiditățile coexistente, ca, de exemplu, insufi - ciența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
rezultă din reducerea frecvenței complicațiilor și deci a costului lor. Concluzia vizează în mod special metforminul. Tratamentul intensiv al hiperglicemiei și al hipertensiunii nu scade calitatea vieții pacienților, în timp ce prin apariția complicațiilor, aceasta scade. Cea mai importantă concluzie de ordin observațional a fost că diabetul zaharat tip 2 este o boală progresivă ceea ce impune o ajustare permanentă a farmacoterapiei: la fiecare 3-5 ani este necesară adăugarea unui nou medicament dintr-o clasă diferită. Rezultatele UKPDS redate în tabelul 13.17 răspund
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și aceea că tratamentul cu insulină la pacienții cu diabet zaharat tip 2 nu a dus la o creștere a morbidității sau a mortalității prin cauze cardiovasculare, care să poată fi atribuită administrării de insulină exogenă, așa cum sugeraseră unele studii observaționale anterioare. Eficacitatea tratamentului cu insulină în faza acută a infarctului miocardic la pacienții cu diabet zaharat tip 2 a fost demonstrată în studiul DIGAMI (Diabetes Mellitus Insulin-Infusion in Acute Myocardial Infarction) (5). Tratamentul cu insulină a constat în administrarea în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
psihismului la puii de animale. Observațiile asupra felului în care se încheagă psihismul în biologie au sugerat mari analogii cu primele faze de organizare a psihismului uman. Teoria atașamentului, elaborată de Bowlby (Carlson, 1995; Bowlby, 1988Ă și bazată pe fapte observaționale și studii experimentale, arată cum, după 8 luni, copilul devine foarte sensibil la prezența sau absența figurii persoanei semnificative pentru viața sa, precum și la tipul de îngrijire de care se bucură. Până la trei ani, rolul comportamentului relațional al mamei - de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unul dintre principalii pionieri ai acestei orientări, distinge trei surse principale de informații și culegere a datelor: 1. Înregistrarea informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi (L data, de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și evaluarea prognosticului și terapiei. Domeniul e în dezvoltare și în ultimele decenii s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
specifice de morbi‑mortalitate generală și cardiovasculară. Exemple concludente sunt informațiile publicate pentru Europa în 2012 (1) sau curbele de mortalitate disponibile (pe vârste și sexe) pentru populația SUA ( figura 9.1). Date privind populația vârstnică, provenind din studii epidemiologice observaționale mari, au devenit disponibile de peste 70 de ani, începând cu cele furnizate de Framingham Heart Study. Acesta a fost inițiat în 1948, de US Public Health Service, pe o cohortă de 5.209 voluntari cu vârste între 30 și 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
mod paradoxal, populația cu TA sistolică inițială ≥ 200 mmHg a avut o rată de supraviețuire de 3 ori mai mare decât cea cu TA sistolică 120-140 mmHg. În fine, există câteva studii mai particulare privind profilul lipidic. Pentru vârstnici, datele observaționale confirmă relația statistică între aportul de colesterol prin dietă și boala cardiovasculară doar la diabetici (7). De asemenea, informații din studiul EPESE (cohorte reprezentative) arată că valoarea predictivă a HDL-colesterolului pentru evenimentele coronariene noi este mai mare decât cea a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
mului de fragilitate la pacienți cu boală cardiovasculară care nu aveau aceste carac -teristici la inițierea studiului. Un număr de alți autori confirmă tendințele menționate (tabelul 9.1). O serie de alte caracteristici ale vârstnicului sunt documentate pe studii populaționale observaționale. The Cardiovascular Health Study (11) publicat în 1994 nu confirmă o asociere statistică între vârstă și bradicardie. În 2002, folosind înregistrări Holter, Aronow (12) documentează un procent mai mare de ischemie miocardică silențioasă la peste 1.000 de pacienți cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
de ani. Semnificația clinică a ischemiei miocardice silențioase este confirmată de prezența de noi evenimente coronariene la 45 de luni de urmărire la 90% dintre cei cu ischemie silențioasă față de cei 44% fără ischemie. Dacă toate aceste tipuri de informații observaționale sunt relativ larg disponibile, o situație net diferită persistă, din păcate, în cazul studiilor randomizate intervenționale. Terapia actuală se bazează încă în mare măsură pe aserțiunea greșită că „un vârstnic este un adult”. Extrapolăm în practica medicală curentă o informație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
Reconstrucția valvulară este deteminantul major al evoluției favorabile și este metoda de corecție preferată pentru Im degenerativă (14,44). Tehnicile sunt mai benefice dacă valvele sunt redundante și nu retractate, calcificate. De importanță particulară este experiența centrului chirurgical. Un studiu observațional publicat în 2012 analizează beneficiul reconstrucției valvulare la vârstnici pe o cohortă cu vârsta medie de 73 de ani și un număr impresionant de proceduri (14.604) (89). Autorii conchid asupra siguranței și durabilității pe termen lung cu restabilirea speranței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
este extrem de complexă și, în același timp, insuficient studiată. La ora actuală nu dispunem de un ghid specific, ci doar de recomandări din ghiduri generale de HTA, care se bazează pe evidențe reduse din trialuri și mai mult pe date observaționale și pe opinia experților. Prevenția HTA este nestandardizată, deși absolut necesară la o categorie de pacienți cu modificări fiziologice care predispun spre creșterea TA odată cu înaintarea în vârstă. Terapia farmacologică optimă este de asemenea o problemă mult mai puțin studiată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
reprezentând acea îmbinare și organizare de concepte, modele, ipoteze, strategii, instrumente și tehnici de lucru care dau corporalitate unui proiect metodologic. Ea este operatorul care mijlocește trecerea, ridicarea treptată de la problema de cercetare, enunțată în plan teoretic la reconstrucția ei observațională, experimentală, acțională în vederea corectării, optimizării, potențării, restructurării unui sector sau altul al practicii sociale. Psihologia școlară utilizează un ansamblu de metode de cercetare și investigare comune și altor discipline psihopedagogice, dar, în cadrul acesteia distingându-se prin anumite particularități specifice și
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă, observația indirectă sau mediată, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns; d) implicarea sau nonimplicarea observatorului: observația pasivă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
în politica globală, ele nu trebuie să rămână actorii principali. De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru realiști. Dar puțini teoreticieni realiști (și puțini neorealiști importanți) susțin acest lucru. În teoria realistă, ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rezolvării problemelor, care se apropie, astfel, din punct de vedere conceptual de procesul de brainstorming, unde sunt luate în considerare toate alternativele posibile - la rândul său, un proces ce compensează alte rezultate experimentale (Richards și deCock, în publicații periodice). Studiile observaționale demonstrează că gândirea divergentă a copiilor este favorizată de un mediu stimulativ (Ward, 1969), iar beneficiul apare numai atunci când aceștia își orientează atenția în direcții diverse și multiple; cercetările efectuate asupra stresului au un impact semnificativ asupra instructajelor explicite fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
economice, Editura ARC, București, 2006, p. 149. 885 Ibidem. 886 Ibidem. 887 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 93. 888 Ibidem. 889 Ibidem, p. 92. 890 "Cosmologia secolului XX este fondată pe o bază observațională - luarea în calcul a expansiunii universului, pe care ne-o dezvăluie observațiile - și pe o bază teoretică - aplicarea teoriei relativității generalizate .În zilele noastre au fost măsurate deplasările spre roșu ale câtorva zeci de mii de galaxii, care confirmă vasta
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai mică măsură. În zilele noastre, o sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi, mai pe larg, capitolul 3, secțiunea 2.3.). Învățarea socială observațională, teoretizată și susținută experimental de A. Bandura, se referă, stricto senso, la comportamente și consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formal (instituțional-juridic), are rolul nu numai de a-l sancționa sau izola pe cel în cauză, de a reduce deci mult probabilitatea ca el să mai săvârșească acte agresive antisociale, ci și de a servi ca exemplu. Prin învățarea socială observațională - a percepției consecințelor conduitelor reprobabile - indivizii își dau seama la ce se pot aștepta. Astfel încât deopotrivă pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa (directă sau indirectă) conduc la reținerea de la acte de violență. Este rațional să admitem că, dacă n-ar funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori determinați, într-o situație precis definită, în vederea verificării și a măsurării efectelor acestei intervenții. De regulă, experimentul este discutat prin raportarea la metodele de tip observațional, inclusiv a celor numite de documentare sau care utilizează chestionarul. Permițînd izolarea cauzelor și variația condițiilor de producere a unui fenomen, experimentarea oferă, fără îndoială, avantaje certe față de metodele observaționale în sens extins, oricît de sistematice și de laborioase ar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
regulă, experimentul este discutat prin raportarea la metodele de tip observațional, inclusiv a celor numite de documentare sau care utilizează chestionarul. Permițînd izolarea cauzelor și variația condițiilor de producere a unui fenomen, experimentarea oferă, fără îndoială, avantaje certe față de metodele observaționale în sens extins, oricît de sistematice și de laborioase ar fi acestea. Cuvier spunea: „Observatorul ascultă natura; experimentatorul o interoghează, o obligă să se dezvăluie”. Fără îndoială că așa stau lucrurile și în cazul naturii umane și al diferitelor sale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
et al., 1998). Metoda anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]