1,497 matches
-
exemplu. Totuși, elaborarea și testarea (pentru a fi siguri că este complet și inteligibil) unui chestionar se poate dovedi un proces costisitor și îndelungat. Observația. Observația directă este utilă în special atunci când postul studiat constă în principal din activități fizice observabile (portar, muncitor la o linie de asamblare etc.). Pe de altă parte, observația nu este adecvată atunci când postul constă preponderent din activități intelectuale nemăsurabile (avocat, inginer proiectant etc.) sau atunci când angajatul este angrenat în activități importante, dar mai rare (cum
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
eficiență în condiții de presiune”, „luarea deciziilor”, etc. Această abordare poate fi observată chiar și în zilele noastre, deși majoritatea companiilor folosesc seturi de competențe pentru a evalua performanțele angajaților. Competențele sunt o combinație de abilități, cunoștințe, atitudini și comportamente observabile și măsurabile care maximizează beneficiile, satisfacția și valoarea pentru angajat și pentru organizație (Woodruffe, 1996). Competențele reflectă felul în care se realizează sarcinile și modul în care angajații obțin rezultatele. M. Spencer și S.M. Spencer (1991) au definit competența ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a murit” (Vlăsceanu, 1999) organizația postmodernă are evident provocările ei: Se înțelege că, în elaborarea strategiei, se utilizează o anumită ideologie de intervenție, ca mediator între interesele și practicile organizaționale (...). Orice strategie trebuie să prevadă nu doar faptele vizibile și observabile, ci și zonele mai puțin accesibile: comunicațiile informale, tradițiile, cutumele, riturile, miturile, forța zvonurilor, toate fantasmele împărtășite de către membrii comunității. (Neculau, 2001). Eforturile de dezvoltare ale organizației au apărut prin încercările de a aplica valorile și convingerile training-ului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă, etnie, sex, vârstă) și invizibile/neobservabile (educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor interpretări greșite privind sursele efectelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a putea înțelege și explica efectele diversității asupra abilității de a atinge anumite obiective organizaționale, a crescut preocuparea privind observabilitatea și măsurabilitatea surselor ce conduc la diferențe. De exemplu, aspectele demografice (vârstă, sex, etnie) sau statutul în organizație, sunt imediat observabile și ușor de estimat, în timp ce altele - deprinderile și abilitățile, stilul personal, orientarea atitudinal-valorică - sunt mult mai dificil de determinat. Pe de altă parte, unele caracteristici sunt invariabile (sex, etnie), în timp ce valorile după care se orientează persoana sau abilitățile manifestate pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sistem de decizii secvențiale, în care recrutarea, selecția, evaluarea și antrenarea managerilor nu sunt altceva decât decizii secvențiale interconectate cu feedback-uri în diferite momente de desfășurare, condiționând succesul organizației. 2. Delimitări conceptuale Competențele pot fi definite ca fiind patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice (operaționalizate, măsurabile), de care un individ are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație (Boyatzis, 1982; Wood & Payne, 1999; Zlate, 2003). Se consideră că debutul managementului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de competențe grupate în 6 clusteri, fiecare competență fiind definită pe trei niveluri: motive și trăsături, imagine de sine și rol social, deprinderi (Boyatzis, apud Wood & Payne, 1999). Se observă că autorul lua în considerare trăsături de personalitate și comportamente observabile, toate fiind considerate caracteristici ale persoanei și fiind strâns corelate cu performanța ridicată obținută în organizație. Se remarcă o centrare a atenției pe specificațiile postului de muncă (job specifications) și mai puțin pe analiza orientată asupra postului de muncă (job
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Spitzberg & Cupach, 1989). Există în literatură o serie de opinii privind competențele pe care trebuie să le dețină un manager eficient, cu specificarea că, deși uneori ele nu sunt denumite de autorii lor „competențe”, sensul lor este acela de „patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice, de care un manager are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație”: Fleishman și Peters (1962) afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
anumită măsură neajutorată în raport cu persoanele care o hărțuiesc. Același autor face o distincție între bullying-ul direct, care presupune atacuri deschise la adresa victimei, și bullying-ul indirect, indus de izolarea socială, excluderea din grup etc., o formă mai subtilă și mai greu observabilă de hărțuire, dar nu mai puțin gravă sau frecventă. Piatra de temelie în studiul hărțuirii psihologice este însă pusă de Heinz Leymann, care remarca la începutul anilor ’80 un comportament similar între adulți la locul de muncă. Observațiile lui au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care indivizii sau membrii grupului de muncă știu, își dau seama de existența conflictului; conflictul simțit - este etapa în care părțile implicate în conflict simt tensiunea sau anxietatea; acum conflictul devine personalizat pentru indivizii sau grupurile implicate; conflictul manifest - comportamentul observabil destinat a zădărnici încercările celeilalte părți implicate în urmărirea scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul trebuie rezolvat sau folosit în mod constructiv pentru ca eficiența organizației să nu fie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acestea, au apărut și o serie de critici care au solicitat furnizarea de evidențe ale stabilității nu doar pentru atributele cu care poate fi etichetată personalitatea cuiva (așa cum se întâmplă în aplicarea de chestionare), ci și pentru manifestările comportamentale direct observabile și cuantificabile. Ca răspuns la astfel de solicitări poate fi invocat studiul efectuat de Piccione, Hilgard & Zimbardo (1989), care au evidențiat că predispoziția la hipnotizabilitate pe care o dețin persoanele se păstrează foarte bine chiar atunci când ea este re-testată după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
instantaneu la echivalentul unei biblioteci impresionante. Însă e adevărat și că această activitate a lor se desfășoară fără un control experimental adecvat și că, prin urmare, observațiile pot conduce la deducții greșite. În plus, agricultorii se limitează la ceea ce este observabil; microprocesele vizibile doar În laborator le scapă. De asemenea, ei nu realizează nici că logica ecologică, ce pare să funcționeze pe termen lung la nivelul unei singure ferme, va da În același timp rezultate viabile, agregate la nivelul unei Întregi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
avertismentul s)u nu reiese c) teoria și practica sunt identice. Teoria expliciteaz) un anumit fragment de realitate și este, prin urmare, distinct) de realitatea pe care o explic). Dac) distincția este p)strat), devine limpede c) inducția din date observabile nu poate da naștere din ea ins)și unei teorii care explic) ceea ce este observat. ,,O teorie poate fi testat) de experient)”, așa cum Albert Einstein a spus odat), ,,ins) nu exist) nici o cale care s) duc) de la experient) la alc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ele trebuind s) fie luate în serios. Într-un mod evident, o parte a conținutului este valid). Atunci cand marile puteri se afl) într-un punct mort, statele mai mici dobândesc o libertate sporit) de mișcare. Faptul c) acest fenomen este observabil în prezent, nu ne spune nimic nou despre puterea celor slabi, sau despre sl)biciunea celor puternici. Statele slabe au g)sit adesea oportunit)ți care s) le permit) manevrarea interstițiilor unei balante de putere. Într-o lume bipolar), liderii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reținut, în aceste pagini, doar câteva exemple, suficiente, însă, pentru a sugera proporțiile impactului psihologic asupra românilor ale bătăliei de la Poltava 36. De altfel, amintirea prezenței lui Carol al XII-lea la Bender a dăinuit mult timp. Urmele erau încă observabile și la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Au fost remarcate și de Charles-Joseph, prinț de Ligne, în anul 1789, care nota că „sur une hauteur, près de Bender, un reste de fosse et quelques pierres indiquent la place de la maison
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o bază de Înțelegere a modului În care funcționeză lumea, modul În care se organizează societațile și nevoiele trupului omenesc pentru a-și menține sănătatea. Metaforele care descriu aceste cinci ritmuri distincte au la bază elemente ale naturii conctrete și observabile (apa, lemnul, focul și metalul) și anotimpurile (iarna, primăvara, vara, vara indiană și toamna). Întocmai ca fundalul muzical al unui film, ritmul primar al persoanei, În combinație cu schimbările de ritm ale anotimpurilor vieții dau tonul și starea ale Întregului
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sau rea în sine (chiar dacă ea se poate constitui într-o barieră în procesul de comunicare, după cum am precizat), importantă fiind filtrarea informațiilor necesare în circumstanțele date; putem însă remarca faptul că filtrarea poate fi o sursă importantă de conflicte observabile la nivelul mesajului și al vehiculării acestuia între emițător și receptor. În aceeași ordine de idei, putem observa și ceea ce în literatura de specialitate este numit drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
referă la gânduri, la sentimente și la modul în care ne vedem pe noi înșine; suntem - în această perspectivă - simultan emițători și receptori ai comunicării; „comunicarea intrapersonală se referă la gândirea și activitățile de procesare a informațiilor care nu sunt observabile extern, cu toate că persoanele interesate pot să aibă acces la date despre acest proces. La acest nivel de analiză, suntem focalizați în special pe căutarea în afară, receptarea, interpretarea și, mai departe, procesarea mesajelor sau semnalelor primite din mediul înconjurător, de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anumit fenomen; - conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; - conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalți. Conflictul-scop este observabil de multe ori între cadrul didactic și cursanții săi. Dacă finalitățile propuse de cadrul didactic nu sunt în acord cu cele pe care le au elevii/studenții, în mod natural poate apărea acest conflict. Am folosit acest exemplu pentru a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
declanșarea unui conflict interpersonal: 1) conflictele care apar din diferențele de opinii asupra problematicii aflate în discuție; 2) conflictele situate în diferențele de valori care afectează rezultatele grupului, sarcina sau accesul la rezultate sau sarcină; sunt mai intense decât cele observabile în diferențele de opinii (deși pot apărea într-o formă asemănătoare), deoarece, atunci când persoanei îi sunt puse sub semnul întrebării elemente ale tabelei valorice, ea tinde să intre în defensivă; 3) conflictele atribuite dezacordurilor privind calitatea dovezilor utilizate în luarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unii oameni își văd (corect sau incorect) contribuția la grup ca fiind insuficient răsplătită de partea din câștigul rezolvării activității prin contribuția la grup; 7) conflictele situate în prejudecăți personale sau alte probleme care nu privesc sarcina grupului, dar sunt observabile în discuțiile despre aceasta; 8) conflictele care-și găsesc originea în ambiția, motivația sau conducerea unuia sau mai multor membri ai grupului, elemente percepute de alți membri ai grupului drept potențială amenințare; dacă un șef de departament dorește să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
particularități. Profesorul Înzestrat cu aceste calități, la care s-ar adăuga spiritul de observație, tactul pedagogic, este unul de tip democratic, care Își construiește toate acțiunile pornind de la nevoile elevului, are drept calități blândețea, Înțelegerea, și pentru că rezultatele nu sunt observabile imediat, multă răbdare. Copiii nu sunt niște produse de consum, care, cum ies din procesul de producție, intră pe piață. Școala are drept produs personalitatea armonios dezvoltată, omul. Acțiunile negative ori inoportune pot lăsa urme adânci În personalitatea elevului. Important
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
aceiași „fakirs”6. Alții - de pildă John Campbell Oman, Într-o lucrare de referință ca The mystics, ascetics and saints of India din 1905 - Îl amintesc pe Honigberger ca pe o autoritate, neîndoios pentru faptul că deja după 1850 e observabilă necesitatea de a combina pregătirea medicală cu cea istorico-religioasă În discutarea acestor cazuri care au stabilit identitatea Indiei În ochii europenilor: Îngroparea de viu, sau performarea acestui samadh, cum e numit”, ezită puțin norocos autorul englez, „e o practică foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bazate pe trăsăturile imputabile sau vulnerabile ale acesteia, în cursul stărilor morbide ale individului. Acestea sunt: a) modelul etiologic, care pune accentul pe relația „cauză-efect” sau „agent patogen / personalitate”; b) modelele structuraliste, care iau în considerare trăsăturile de suprafață, imediat observabile, dependente de variabilele personalității, și anume: - modelul lui Kernberg, ce pune accentul pe modalitățile generale de funcționare mintală ca nivele de organizare mergând de la normal la patologic; - modelul lui Bergeret, de tip categorialist, ce stabilește o tipologie discontinuă între nivelurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
învățării informaticii, de exemplu), dar și la nivelul unor sisteme de lecții și chiar nivelul unei singure lecții (obiectivul fundamental sau scopul lecției); obiective concrete ce pot fi exprimate operațional sunt expresia anticipării de către profesor ale unor comportamente ale elevului observabile și măsurabile într-un timp scurt (timpul desfășurării unei lecții). Pentru proiectarea și desfășurarea unei lecții este important să exprimăm obiectivul fundamental sau scopul lecției și să identificăm corect obiectivele operaționale ale lecției. În formularea obiectivelor operaționale trebuie să se
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]