1,913 matches
-
adverse frecvente Cauze legate de medicație Doze insuficiente Asocieri medicamentoase inadecvate Administrarea concomitentă de medicamente ce au ca efect secundar creșterea TA: AINS, antidepresive, cocaină, amfetamine, simpatomimetice, suplimente dietetice în exces, contraceptive orale, corticosteroizi, eritropoietină Condiții asociate Fumatul Obezitatea Apneea obstructivă în somn Consumul de alcool Diabetul zaharat Hiperventilația indusă de anxietate / atacul de panică Supraîncărcarea de volum Aport excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA Boală
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
HTA secundară. Etiologia hipertensiunii secundare este numeroasă și diversă, principalele cauze fiind prezentate în Tabelul 6.1. (3). Tabelul 6.1. Principalele cauze de HTA secundară Cauze renale 1. HTA renoparenchimatoasă: Nefropatia diabetică Glomerulonefrita acută/cronică Pielonefrita Rinichiul polichistic Uropatia obstructivă Traumatism renal Neoplazia Nefrita de iradiere 2. HTA renovasculară: Stenoza de arteră renală ateroscleroza displazia fibromusculară vasculita/disecția/tromboza/embolia 3. Retenția primitivă de sodiu 4. Tumori secretante de renină 198 Cauze endocrine Acromegalia Hipotiroidismul Hipertiroidismul Hiperparatiroidismul Cauze suprarenale exces
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
hiperaldosteronism primar (Adenomul Conn) hiperaldosteronism sensibil la glucocorticoizi deficit de 11-beta-hidroxisteroid-dehidrogenaza exces de glucocorticoizi:hiperproducția primară de cortizol (Sindromul Cushing) și hiperproducția primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pacienții cu coarctație de aortă și terapia farmacologică este utilă și în acest caz pentru prevenția complicațiilor (85, 86). Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezintă clasa de antihipertensive preferată la subiecții cu coarctație de aortă (87). 6.7. Apneea obstructivă de somn Apneea de somn obstructivă (OSA) este o afecțiune care afectează până la 25% dintre bărbații și femeile din întreaga lume (88). OSA se definește prin colapsul repetitiv, parțial sau total al căilor aeriene superioare, generând hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
terapia farmacologică este utilă și în acest caz pentru prevenția complicațiilor (85, 86). Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezintă clasa de antihipertensive preferată la subiecții cu coarctație de aortă (87). 6.7. Apneea obstructivă de somn Apneea de somn obstructivă (OSA) este o afecțiune care afectează până la 25% dintre bărbații și femeile din întreaga lume (88). OSA se definește prin colapsul repetitiv, parțial sau total al căilor aeriene superioare, generând hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului și destructurarea arhitecturii normale a acestuia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
rezistenței vasculare periferice, cu creșterea tensiunii arteriale. În momentul reluării respirației are loc o creștere semnificativă a frecvenței cardiace și a debitului cardiac, în condițiile unei vasoconstricții periferice severe. Deși toate aceste mecanisme explică efectele hemodinamice în timpul perioadelor de apnee obstructivă de somn, s-a observat la subiecții respectivi o creștere a activității simpatice care persistă și în perioadele de trezire, pentru care există la momentul actual puține explicații și care determină o creștere a frecvenței cardiace și tensiunii arteriale precum și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fiind de tip android (95). Statusul postmenopauză este un factor de risc pentru femei, care poate fi influențat prin terapie de substituție hormonală (96). Fumatul și congestia nazală sunt alți factori de risc pentru OSA. 6.7.1.Diagnosticul apneei obstructive de somn Clinic, pacienții cu OSA prezintă atât simptomatologie nocturnă cât și diurnă: sforăit, pauze de apnee în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA se realizează polisomnografic (înregistrare continuă a mai mulți parametric, pe parcursul somnului: presiunea nazală, saturația oxigenului arterial, ECG, EEG, EMG, pletismografie abdominală și toracică). Polisomnografia evidențiază apnea centrală sau obstructivă, hipopneea, microtrezirile, apărute în cursul somnului. Indicele apnee-hipopnee și indicele de desaturare a oxigenului sunt importanți în diagnosticarea OSA. Apneea a fost definită ca oprirea fluxului respirator pentru o durată de cel 10 secunde. Hipopneea a fost definită ca reducere
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a fost definită ca oprirea fluxului respirator pentru o durată de cel 10 secunde. Hipopneea a fost definită ca reducere a amplitudinii fluxului respirator cu cel puțin 50%, asociată cu desaturare de cel puțin 4% sau cu o microtrezire. Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii, de tip obstructiv, mixt sau central, fie de tip apnee, fie de tip hipopnee, pe ora de somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri ale saturației cu cel puțin 4% pe ora de somn. International Classification of
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
International Classification of Sleep Disorders-2 (ICSD2), a definit OSA prin 5 sau mai multe evenimente respiratorii simptomatice (apnee, hipopnee, microtrezire) pe ora de somn sau 15 sau mai multe evenimente asimptomatice pe ora de somn. 6.7.2. Tratamentul apneei obstructive de somn Tratamentul OSA include diferite opțiuni terapeutice, printre care terapia pozițională, scăderea ponderală, dispozitivele de avansare mandibulară și ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă continuă (CPAP). CPAP reprezintă terapia primară în OSA. Această metodă realizează prevenirea colapsului căilor aeriene prin
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ușor de intuit, răspunsul este “nu”. Aceste scoruri pot fi și trebuie să fie permanent îmbunătățite. Acesta este motivul pentru care a apărut preocuparea pentru identificarea unor noi factori de risc care să contureze mai net tabloul patogenic al arteriopatiilor obstructive periferice. Au fost propuși factori de risc geometrici, genetici, procesele inflamatorii și imunologice etc, idei care au contribuit la capacitatea de a prezice riscul dincolo de ceea ce ne oferă factorii de risc tradiționali. Cum arăta în 1997 Attilo Maseri, “este mai
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
2003 Vascular Disease Foundation împreună cu NHLBI pun bazele unei campanii publice largi, susținute și eficiente destinată educației populației, referitoare la diagnosticul și tratamentul precoce al AOMI. CAPITOLUL 2 EPIDEMIOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Datele referitoare la epidemiologia arteriopatiilor obstructive aterosclerotice ale membrelor inferioare sunt “rudimentare și fragmentare”, cuantificarea prevalenței și incidenței acestei afecțiuni fiind dependentă de criteriile de definire ale afecțiunii. Bergquist (1994) identifică patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al afecțiunii (tabel 2.1). Claudicația Rose “prezentă” este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tiroaritenoidianul adductor al corzilor vocale), complianța regională, hipertrofiile adeno-amigdaliene, anomaliile anatomice, precum și simpla trecere de la poziția ortostatică la cea de clinostatism nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din timpul somnului duc la instalarea hipoxemiei produse de apneele sau hipopneele obstructive. Acestea produc deteriorarea calității somnului, însoțită de o gamă variată de fenomene morbide asociate, al căror ansamblu constituie sindromul apneelor obstructive din somn (SAOS). Identificarea acestora necesită explorarea funcțională a ventilației pulmonare și a somnului cu ajutorul înregistrărilor simultane poligrafice (ventilatorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din timpul somnului duc la instalarea hipoxemiei produse de apneele sau hipopneele obstructive. Acestea produc deteriorarea calității somnului, însoțită de o gamă variată de fenomene morbide asociate, al căror ansamblu constituie sindromul apneelor obstructive din somn (SAOS). Identificarea acestora necesită explorarea funcțională a ventilației pulmonare și a somnului cu ajutorul înregistrărilor simultane poligrafice (ventilatorii, EEG, EKG, EMG, EOG, oximetrice). Studiile polisomnografice efectuate în ultimii 15 ani au precizat că există trei tipuri de apnee: 0bstructive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
necesită explorarea funcțională a ventilației pulmonare și a somnului cu ajutorul înregistrărilor simultane poligrafice (ventilatorii, EEG, EKG, EMG, EOG, oximetrice). Studiile polisomnografice efectuate în ultimii 15 ani au precizat că există trei tipuri de apnee: 0bstructive (periferice), centrale și mixte. Apneele obstructive din timpul somnului sunt reprezentate de oprirea tranzitorie a fluxului aerian, cu persistența mișcărilor respiratorii toraco-abdominale. Fenomenele obstructive rezultate se manifestă sub formă de apnee sau hipopnee cu frecvențe și durate variabile. Apneele au fost definite ca fenomene de oprire
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oximetrice). Studiile polisomnografice efectuate în ultimii 15 ani au precizat că există trei tipuri de apnee: 0bstructive (periferice), centrale și mixte. Apneele obstructive din timpul somnului sunt reprezentate de oprirea tranzitorie a fluxului aerian, cu persistența mișcărilor respiratorii toraco-abdominale. Fenomenele obstructive rezultate se manifestă sub formă de apnee sau hipopnee cu frecvențe și durate variabile. Apneele au fost definite ca fenomene de oprire a fluxului aerian, cu durata mai mare de 10 secunde. Hipopneele realizează reducerea cu 50% a mișcărilor respiratorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
caracterizat de perioade de apnee sau hipopnee nocturnă, însoțite de efort costo-diafragmatic, sforăit, hipoventilație pulmonară și desaturarea oxigenului arterial. Apneele centrale se caracterizează prin absența simultană atât a fluxului aerian, cât și a mișcărilor respiratorii toracice și abdominale. În comparație cu apneele obstructive, acestea sunt mult mai rare, întâlnindu-se mai ales la vârstnici și nou-născuți. Ele se produc în timpul somnului profund cu unde lente (non-REM) și au la bază alterări ale sistemului nervos central de tip predominant metabolic (hipoxemie). Apneele mixte rezultă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai ales la vârstnici și nou-născuți. Ele se produc în timpul somnului profund cu unde lente (non-REM) și au la bază alterări ale sistemului nervos central de tip predominant metabolic (hipoxemie). Apneele mixte rezultă dintr-o componentă centrală urmată de apnee obstructivă, sau invers. Succesiunea lor poate fi stabilită polisomnografic. Polisomnografia este examenul de certitudine al SAOS, care pune în evidență anomaliile ventilatorii și repercusiunile funcționale cardio-vasculare, musculare, hipoxemice etc. În afara manifestărilor nocturne, SAOS se însoțește de tulburări diurne de memorie, atenție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
noradrenalină; -Fibre senzitive aferente al căror neurotransmițător primar pare a fi glutamatul. În afara neurotransmițătorilor, mai multe neuropeptide au fost identificate la nivelul căilor aeriene ca modulatori ai controlului neural, contribuind la îngustarea căilor respiratorii în stările inflamatorii, astm, boală pulmonară obstructivă cronică etc. Fibrele senzitive aferente operează cu receptori ce aparțin fibrelor amielinice C și receptorilor lent sau rapid adaptabili, implicați în reacțiile reflexe de tuse. Activarea fibrelor C poate determina eliberări antidromice de neuropeptide de tipul substanței P, neurokininelor și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatică. Tonusul adrenergic al căilor aeriene este reglat în mod predominent de adrenalina circulantă (vezi fig. 33.3). În același sens bronhodilatator participă nervii inhibitori nonadrenergici și noncolinergici, având ca posibili mediatori chimici oxidul nitric sau ATP (adenozină). În bolile obstructive cronice tonusul vagal colinergic are un efect bronhoconstrictor mai mare decât la nivelul căilor aeriene normale. II.3.11. BRONHOMOTRICITATEA ȘI REGLAREA EI Spre deosebire de căile respiratorii traheo-bronșice prevăzute cu inele cartilaginoase incomplete, bronhiolele cu diametrul mai mic de 1,5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
B (hipocretina-2). Acțiunile lor neurostimulante se realizează prin intermediul unui receptor specific cuplat cu proteina G (Tsujino și Sakurai, 2009). Deficitul secretor de orexină fiind asociat cu somnolența și obezitatea la om, pare implicat în realizarea narcolepsiei și apneilor și hipopneilor obstructive centrale din somn. Administrarea orexinei A sub formă de spray nazal la maimuțe s-a dovedit utilă ca factor de combatere a hipersomniei. II.8.5. OPIOIDELE ENDOGENE Descoperite de Kosterlitz și Hugues (1975), opioidele endogene au ca filiație comună
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și lizereu gingival de culoare cenusie. 7. Boala arterelor periferice Deși datele publicate sunt rare, boala periodontală, de asemenea, pare să crească riscul bolii arterelor periferice (BAP). Arterioscleroza obliterantă din BAP avansată este cea mai frecventă cauză de boala arterială obstructivă a extremităților. Patologia caracteristică este reprezentată de plăci ateromatoase tipice care implică intima arterelor, de multe ori cu formarea trombilor. Etiologia bolii este aceeași cu cea din boala arterelor coronare (BAC) și accident vascular cerebral (AVC), dar aici, fumatul este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
5 ani - ca și la vârstă scolară, are loc obturarea palatului dur prin diferite lambouri mucoperiostale. Folosirea aeratoarelor transtimpanice este importantă în prevenirea tulburărilor de auz. Adenoidectomia conservatorie se poate practica în cazul existenței unei hipertrofii voluminoase a vegetațiilor adenoide, obstructive. În cazul pacienților cu fisură, partea inferioară a patului vegetației se lasă pe loc în scopul evitării apariției postoperator a unei insuficiențe velopalatine. În cazul fisurii maxilo-labio-palatine, deformarea nazală este importantă. Rezolvarea chirurgicală a nasului se amână după pubertate, odată cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]